MODEL DE CERERE DE POPRIRE ASIGURĂTORIE

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, chem în judecată pe pârâtul-debitor [3]_, domiciliat în_, şi pe pârâtul-terţ poprit_, domiciliat în_, solicitându-vă ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Înfiinţarea unei popriri asigurătorii

asupra_, până la concurenţa sumei de_lei. [4]

Motivele cererii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]:_

Temeiul de drept [6]: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 597 C. proc. civ. raportat la art. 591-595 C. proc. civ.

Probe [7]: în dovedirea cererii, solicit încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Anexez alăturat copii certificate de pe următoarele înscrisuri

_, taxa judiciară de timbru de 91.000 lei şi timbrul judiciar de

1.500 lei [8], precum si recipisa de plată a cauţiunii în valoare de _lei. [9]

Semnătura,
Domnului preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului [10]

Explicaţii teoretice

[ 1 ] Natura juridică. Poprirea asigurătorie este o măsură de asigurare de care poate uza creditorul pentru realizarea în viitor a creanţei sale, după obţinerea titlului executoriu, şi ea constă în indisponibilizarea sumelor de bani sau efectelor pe care debitorul său le are ori le va avea de primit de la un terţ debitor al lui.

[2] Calitate procesuală activă are creditorul interesat să indisponibilizeze sumele de bani sau efectele (titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile) pe care debitorul său le are sau le va avea de primit de la un terţ debitor al lui, în scopul asigurării realizării creanţei din aceste sume/efecte după obţinerea titlului executoriu.
[3] Calitate procesuală pasivă are atât debitorul titularului cererii de poprire, cât şi debitorul debitorului acestuia (terţul poprit).

[4] în obiectul popririi asigurătorii pot intra sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile, datorate debitorului de terţul poprit sau pe care aceasta i le va datora în viitor, dar în temeiul unor raporturi juridice existente, în condiţiile art. 591 C. proc. civ. Titularul cererii trebuie să indice expres asupra căror bunuri dintre cele enumerate anterior doreşte să se înfiinţeze poprirea asigurătorie, iar când se opreşte la efecte, după ce le individualizează, trebuie să menţioneze suma până la a cărei concurenţă solicită indisponibilizarea respectivelor efecte, sumă ce reprezintă valoarea creanţei rezultând din actul ce o constată sau, după caz, din cererea principală de chemare în judecată.

Obiectul este elementul ce deosebeşte poprirea asigurătorie de sechestrul judiciar.

[5] Motivele de fapt Se va invoca existenţa dublului raport obligaţional ce trebuie să stea la baza popririi asigurătorii [ dedus din dispoziţiile art. 597 alin. (1) C. proc. civ. ], respectiv cel între reclamantul-popritor şi debitorul urmărit, în sensul că reclamantul-popritor este creditorul debitorului urmărit, şi cel între debitorul urmărit şi terţul poprit, în sensul că debitorul urmărit este creditorul terţului poprit, arătându-se totodată împrejurările şi actele din care rezultă ambele raporturi.

Se va menţiona apoi dacă creanţa reclamantului este constatată sau nu prin act scris. Dacă creanţa este constatată prin act scris, se va arăta în continuare care este acesta, valoarea creanţei şi data când a devenit exigibilă, precum şi faptul că pentru această creanţă s-a intentat acţiune în justiţie, iar dacă creanţa nu a devenit exigibilă se va justifica, în plus, necesitatea popririi asigurătorii prin una din ipotezele reglementate de art. 591 alin. (3) C. proc. civ. – debitorul a micşorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-şi ascundă ori să-şi risipească averea arătându-se totodată că se va depune cauţiunea ce se va fixa de instanţă.

Dacă nu există act scris constatator al creanţei se va arăta că s-a pornit procedura judiciară de recuperare a acesteia şi că pentru poprire s-a plătit o cauţiune de jumătate din valoarea reclamată prin acţiunea principală.

[6] Temeiul de drept îl reprezintă dispoziţiile art. 597 C. proc. civ. cu raportare la dispoziţiile art. 591-595 C. proc. civ.

[7] Probe. Se poate cere orice mijloc de probă admis de lege, cu respectarea regulilor de drept comun în materie.

Ca înscrisuri se depun în mod obligatoriu actul constatator al creanţei, dacă un asemenea act există, copia cererii principale de chemare în judecată şi dovada înregistrării acesteia Ia instanţă, respectiv un certificat de grefă care să ateste existenţa procesului de fond pe rolul instanţei.

[8] Timbraj. Taxa judiciară de timbru este de 91.000 lei (la nivelul anului 2005) iar timbrul judiciar este de 1.500 lei, fiind prevăzute de art. 3 lit. e) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de art. 4 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
[9] Cauţiunea.
9.1. în cazul creanţei constatate prin act scris şi ajunsă la scadenţă, depunerea cauţiunii este lăsată la aprecierea instanţei, aşa încât în această situaţie nu se poate depune vreo cauţiune o dată cu cererea de sechestru.
Dacă creanţa este constatată prin act scris, dar nu a ajuns la scadenţă, cauţiunea este obligatorie, însă cuantumul acesteia se stabileşte de instanţă după propria apreciere, aşa încât nici în această situaţie cauţiunea nu se poate depune o dată cu cererea de sechestru.
Potrivit art. 592 alin. (4) C. proc. civ., nedepunerea cauţiunii în termenul fixat de instanţă atrage desfiinţarea de drept a sechestrului.
9.2. în cazul creanţei care nu este constatată în scris, cauţiunea, în cuantum de jumătate din valoarea pretinsă prin acţiunea principală, trebuie depusă obligatoriu o dată cu cererea de sechestru.
[10] Instanţa competentă, material şi teritorial, este cea învestită cu judecata în primă instanţă a acţiunii principale, indiferent de etapa procesuală – primă instanţă, apel, recurs-în care se află judecata acestei cereri [art. 592 alin. (1) C. proc. civ.].