anulare

Anulare

de

Anulare

anulare – declararea ca nul, desfiinţarea unui act juridic sau a unor măsuri cu caracter penal, datorită neîndeplinirii condiţiilor legale. Anularea operează retroactiv, de la data încheierii actului sau a luării măsurii. ~ urmăririi – expresie folosită în legislaţia mai veche pentru a desemna una dintre soluţiile pe care le putea pronunţa instanţa de judecată atunci când lipsea autorizarea sau plângerea prealabilă necesară, precum şi în cazul când nulitatea era prevăzută de lege. în prezent, în astfel de situaţii se pronunţă încetarea procesului penal. ~ reabilitării-desfiinţarea reabilitării după rămânerea definitivă a hotărârii de soluţionare favorabilă a cererii de reabilitare, ca urmare a descoperirii unor împrejurări care, dacă ar fi fost cunoscute anterior, ar fi dus la respingerea cererii de reabilitare (art. 503 C. proc. pen.).

~ suspendării executării pedepsei şi a suspendării executării pedepsei sub supraveghere – se pronunţă dacă se descoperă că cel condamnat mai săvârşise o infracţiune înainte de pronunţarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sau până la rămânerea definitivă a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii, chiar după expirarea termenului de încercare (art. 85 şi 865 C. pen.).

anulare, desfiinţare cu efect retroactiv a consecinţelor unui act juridic sau a unor măsuri cu caracter penal, datorită neîndeplinirii condiţiilor legale. A. operează de la data încheierii actului sau a luării măsurii.

,,Trofeul calitatii”, amanat de ICCJ pentru 14 ianuarie 2013 anunta Cab.av.Coltuc

de

ICCJ a amanat luni si contestatia in anulare depusa de fostul sef al Inspectoratului de Stat in Constructii, Irina Paula Jianu, condamnata in acelasi dosar.
Completul de cinci judecatori al ICCJ a publicat pe 26 noiembrie motivarea deciziei prin care Adrian Nastase a fost condamnat definitiv la doi ani de inchisoare in dosarul ,,Trofeul calitatii”. Avocatii fostului premier au spus ca au nevoie de o perioada mai lunga pentru a studia temeinic aceasta motivare si pentru a formula opiniile legate de documentul instantei supreme.

Tribunalul Bucuresti a anulat Planul Urbanistic de Detaliu si autorizatia de construire pentru aqua land-ul din Parcul Tineretului

de

Terenul de 53.000 mp din Parcul Tineretului, pe care urma sa se construiasca aqua land-ul, apartine Municipiului Bucuresti. Printr-un contract de parteneriat public-privat, incheiat pe 29 aprilie 2009, Administratia Lacuri,

Parcuri si Agrement (ALPAB), institutie in subordinea Primariei Capitalei, se asocia cu firma Blue Ciel pentru construirea aqua parc-ului. Contractul de parteneriat nu a fost supus aprobarii Consiliului General, cu toate ca acest lucru este prevazut de legea administratiei locale.

Prin Hotararea Consiliului Local al Sectorului 4 nr. 78/2009 s-a aprobat Planul Urbanistic de Detaliu care permitea construirea aqua – land-ului, iar pe 08 martie 2011 primarul de sector a emis autorizatia de construire. Potrivit celor doua acte administrative, aqua land-ul ar fi urmat sa se construiasca pe circa 60 la suta din teren.

La cererea Asociatiei Salvati Bucurestiul, Planul Urbanistic de Detaliu si autorizatia de construire au fost suspendate de Tribunalul Bucuresti pe 15 iulie 2011, la cateva luni dupa inceperea lucrarilor de construire. Sentinta a fost confirmata de Curtea de Apel Bucuresti pe 3 noiembrie 2011. Dupa suspendarea documentelor, ONG-ul a cerut instantei anularea lor, in acest sens fiind pronuntata sentinta de pe 4 iulie. Cele doua documente vor ramane suspendate pana la judecarea recursului pentru anulare.

Casa de avocatura Coltuc invata firmele sa obtina anularea penalitatilor de intarziere

de

Firmele care au bani pentru a-si achita toate datoriile pe care le-au acumulat la din 2006 pana la jumatatea anului trecut au la dispozitie mai putin de doua saptamani pentru a beneficia de facilitatea Guvernului prin care pot scapa de o buna parte din sumele accesorii calculate pentru fiecare zi de intarziere.

Conform unei Ordonate de Guvern de anul trecut, agentii economici pot scapa de jumatate din penalitatile de intarziere si de 25% din majorarile de intarziere daca suma principala care le-a generat, acumulata din 2006 pana pe 31 august 2011, este platita integral catre Fisc pana cel tarziu la data de 30 iunie 2012.

Sursa: Evz.ro

Act al Parchetului de pe lângă C.S. J. Refuzul declarării recursului în anulare

de

Reclamantul S.L. a chemat în judecată Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, pentru refuzul soluţionării recursurilor în anulare, trimise de Ministerul Justiţiei.

Curtea de Apel Cluj, Secţia comercială şi de contencios administrativ a respins acţiunea.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că solicitarea reclamantului nu se încadrează în prevederile art.1 din Legea nr.29/1990, neputându-se dispune obligarea pârâtului la exercitarea căii extraordinare de atac prevăzute de art.330 Cod procedură civilă.

Impotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul S.L., motivând că în mod abuziv procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie au refuzat promovarea recursului în anulare împotriva hotărârilor judecătoreşti criticate în memorii.

Recursul este nefondat.

Astfel cum rezultă din actele dosarului, pârâtul a soluţionat memoriile formulate de reclamant, comunicându-i că nu sunt motive pentru promovarea recursului în anulare împotriva hotărârilor considerate de reclamant ca nelegale şi netemeinice.

Instanţa de fond a reţinut în mod corect faptul că dreptul de a ataca cu recurs în anulare hotărârile judecătoreşti irevocabile aparţine procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, singura instituţie în măsură să aprecieze dacă sunt întrunite condiţiile pentru exercitarea căii extraordinare de atac prevăzute de art.330 Cod procedură civilă.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul a fost respins ca nefondat.

Anularea cererii ca netimbrata. Stabilirea cuantumului taxei de timbru. Consecinte. Conditiile anularii cererii ca netimbrata.

de

Odata cu citarea partilor, instantele au obligatia de a le incunostiinta si despre taxele de timbru ce trebuiesc achitate.

Ca atare, nu se poate dispune anularea ca netimbrata a actiunii sau a caii de atac, cata vreme nu exista dovezi despre anuntarea partii cu privire la obligatia de timbrare si la cuantumul acesteia.

Prin sentinta civila nr. 3447 bis din 13 mai 1997, Judecatoria Arad a admis in parte actiunea intentata de reclamanta B.A. impotriva paratului G.D., constatand ca partile sunt mostenitori acceptanti – legatari universali – in cota de 1 ai succesiunii ramase de pe urma defunctului V.A., data deschiderii succesiunii fiind la 7 iulie 1992.

Au fost stabilite bunurile ce compun masa partajabila si s-a dispus anularea certificatului de mostenitor nr. 89/1993, emis de fostul Notariat de Stat Arad, fiind disjunsa cererea avand ca obiect sistarea indiviziunii, pentru a carui solutionare s-a fixat termen de judecata la 10 iunie 1997.
Apelul declarat in cauza de paratul G.D. a fost anulat ca netimbrat de Tribunalul Arad, prin decizia civila nr. 1056 din 5 decembrie 1997.
S-a retinut ca la prima zi de infatisare – 4 noiembrie 1997 – instanta a pus in vedere paratului sa achite taxa de timbru pana la urmatorul termen de judecata – 5 decembrie 1997 -, insa aceasta obligatie legala nu a fost indeplinita, situatie in care s-a procedat la aplicarea prevederilor art. 20 pct. 3 din Legea nr. 146/1997, apelul fiind anulat ca netimbrat.
Curtea de Apel Timisoara a admis recursul declarat de parat, a casat decizia civila recurata si a trimis cauza aceleiasi instante, Tribunalul Arad, spre rejudecarea apelului.
Astfel, la termenul de judecata din 4 noiembrie 1997, instanta a pus in vedere apelantului sa achite numai o taxa de 1500 lei timbru judiciar si sa depuna – pentru urmatorul termen – un calcul al sumei datorate ca taxa judiciara de timbru.

La termenul fixat, paratul a lipsit, iar apelul a fost anulat ca netimbrat.
Potrivit prevederilor Legii nr. 146/1997, actiunile si cererile in justitie evaluabile in bani sunt supuse taxelor judiciare de timbru la valoare, iar cererile pentru exercitarea cailor de atac se timbreaza cu 50% din valoarea initiala.
De asemenea, partilor le revine obligatia de a achita si timbrul judiciar instituit prin Ordonanta Guvernului nr. 32 din 18 august 1995, astfel cum a fost aprobata si modificata ulterior prin Legea nr. 106/1995 si Legea nr. 123/1997.
In principiu, taxele judiciare de timbru si timbrul judiciar se platesc anticipat.

Instantele au insa obligatia sa instiinteze partile odata cu citarea lor, despre taxele de timbru ce trebuie achitate. Rezulta deci ca atunci cand nu exista dovada instiintarii partii de a-si timbra apelul si nici cu privire la suma de plata, iar din incheierea de Sedinta se constata ca partea s-a prezentat personal la un termen de judecata, dar nu i s-a pus in vedere cuantumul taxei judiciare de timbru, ci numai obligatia de a efectua personal calculul acesteia, apelul nu poate fi anulat ca netimbrat.

Curtea de Apel Timisoara, decizia sectiei civile nr. 896 din 12 mai 1998

Contestatie in anulare

de

Prin contestatia introdusa la 8 august 1997, condamnatul S.V. a solicitat Curtii de Apel Suceava, Sectia penala, anularea deciziei nr. 19 din 27 ianuarie 1997, sustinand ca la data solutionarii recursului a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostiinta instanta, fiind plecat din tara.

Potrivit art.386 C.pr.pen. impotriva hotaririlor penale definitive se poate face contestatie in anulare cand:
– procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii;
– partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostiinta instanta despre aceasta impiedicare;
– instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal din cele prevazute de art.10 lit.f-i cu privire la care existau probe la dosar;
– impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta.

Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, a respins ca nefondata contestatia cu motivarea ca este adevarat ca din copia pasaportului reiese ca la data de 13 iulie 1996, contestatorul a iesit din tara, dar nu a dovedit cu nimic ca dupa acea data a fost in imposibilitatea de a incunostiinta despre schimbarea domiciliului, obligatie pe care o avea potrivit art. 177 alin.3 C.pr.pen. Mai mult, la data judecarii, avocatul ales nu a facut vorbire despre imprejurarea ca nu s-ar afla in tara.

Decizia nr.510 din 10 noiembrie 1997

Partaj. Marturisire judiciara. Admitere recurs in anulare

de

Marturisirea judiciara obtinuta in cursul judecatii prin interogatoriul luat paratului are ca scop fraudarea drepturilor creditorului atunci cand nu se administreaza nici o alta proba, care sa confirme cota de contributie a reclamantei la dobandirea bunurilor comune în procent de 90%.

Prin cererea inregistrata la Judecatoria Harlau, Judetul Iasi, la data de 8 mai 2001, reclamanta ME a chemat in judecata pe paratul MC pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna impartirea bunurilor comune pe care cei doi soti le-au dobandit in timpul casatoriei, reclamanta sustinand ca are o cota de contributie la achizitionarea acestora in procent de 90%.

Prin sentinta civila nr.955 din 19 iunie 2001, a admis actiunea formulata de reclamanta M.E. impotriva paratului M.C. si a constatat ca partile au dobandit in timpul casatoriei urmatoarele bunuri: casa de locuit, situata in Comuna Focuri, in valoare de 25.000.000 lei; autoturism Dacia 1300 in valoare de 6.000.000 lei; un frigider Artic in valoare de 1.500.000 lei; un congelator Artic in valoare de 1.000.000 lei.

Valoarea totala a masei bunurilor de impartit este de 36.500.000 lei, reclamanta avand o contributie de 90%, iar paratul de 10% la dobandirea acestor bunuri. S-a dispus iesirea din indiviziune prin atribuirea tuturor bunurilor mobile si imobile reclamantei, care a fost obligata la plata sumei de 3.650.000 lei cu titlu de sulta catre parat.

Hotararea a ramas definitiva si irevocabila prin neexercitarea caii de atac a apelului.

Impotriva sentintei data de Judecatoria Harlau in conformitate cu art. 330 pct. 2 C. proc. civ. a declarat recurs in anulare Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie care a sustinut ca hotararea judecatoreasca atacata a fost pronuntata cu incalcarea esentiala a legii, ceea ce a determinat o solutionare gresita a cauzei pe fond si ca sentinta este si vadit netemeinica.

S-a sustinut ca instanta a incalcat prevederile art.30-31 C. fam. si art. 5 din Decretul nr. 32/1954, ca a dat o valoare probatorie absoluta marturisirii judiciare pe care paratul a facut-o cu privire la cota de contributie pe care reclamanta a avut-o la dobandirea bunurilor comune, procedeu care a avut ca scop fraudarea drepturilor creditorului M.R.D. si ca se impune reluarea judecatii pentru a se stabili corect contributia sotilor la dobandirea bunurilor si pentru ca, pe cale de expertiza tehnica, sa se determine valoarea de circulatie a bunurilor supuse impartelii judiciare.
Recursul este fondat.
In speta, singurul act depus la dosarul cauzei, respectiv adeverinta nr.1165 din 10 iunie 2001 a Primariei Comunei Focuri, prin care se precizeaza ca partile figureaza in registrul agricol cu o casa de locuit si terenul aferent in suprafata de 125 mp., precum si cu un autoturism marca Dacia 1300, nu este de natura sa confirme pretentiile reclamantei cu privire la contributia sa majora la dobandirea acestor bunuri.

Din contra, inscrisul intareste convingerea, ignorata de instanta de judecata, ca bunurile au fost achizitionate in timpul casatoriei prin contributia ambilor soti, fiind ca atare bunuri comune.

Intinderea drepturilor sotilor se stabileste in raport de contributia fiecaruia la dobandirea bunurilor in timpul casatoriei, sotii neavand un drept stabilit de la inceput asupra unei cote din bunurile comune, fiind astfel necesara administrarea de probe prin care sa se determine aportul fiecaruia la dobandirea lor.

In lipsa altor probatorii din care sa rezulte ca unul dintre soti a avut o contributie mai mare la achizitionarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei, se prezuma ca ambii soti au avut contributii egale si deci impartirea acestor bunuri urmeaza a se face, de asemenea in parti egale.

In cauza este fara putinta de tagada ca, marturisirea judiciara obtinuta in cursul judecatii prin interogatoriul luat paratului M.C., a avut ca scop fraudarea drepturilor creditorului M.R.D. deoarece nu s-a administrat nici o alta proba, care sa confirme cota de contributie a reclamantei la dobandirea bunurilor comune în procent de 90%.

Fata de cele ce preced, recursul in anulare se priveste ca fondat si urmare a admiterii lui, va fi casata sentinta Judecatoriei Harlau, cu consecinta reluarii judecatii si a refacerii partajului judiciar in vederea stabilirii, pe baza de dovezi, a contributiei fiecarui sot la dobandirea bunurilor comune.
Intrucat la efectuarea partajului si la intocmirea loturilor se ia in considerare valoarea de circulatie a bunurilor supuse împartelii si nu valoarea lor de achizitie, in rejudecare, instanþa de trimitere are a se preocupa de administrarea unor expertize tehnice de specialitate pentru stabilirea valorii actuale a bunurilor.

Sectia civila – decizia nr. 2643/2003