În aplicarea legislaţiei privind achiziţiile publice în procesul de verificare a procedurilor de achiziţii finanţate din instrumente structurale au fost identificate o serie de deficienţe, care vor fi tratate după cum urmează:

    1. Reducerea nejustificată a termenelor ca urmare a publicării unui anunţ de intenţie:

Note generale
● Reducerea termenelor-limită de depunere a ofertelor, aferente procedurilor de licitaţie deschisă şi restrânsă, ca urmare a transmiterii spre publicare a unui anunţ de intenţie, este operabilă numai în situaţia în care în conţinutul anunţului de intenţie sunt incluse toate criteriile de calificare şi selecţie, precum şi criteriul de atribuire, regăsite şi la nivelul anunţului de participare.
● În ceea ce priveşte factorii de evaluare, în cuprinsul anunţului de intenţie aceştia vor fi detaliaţi doar în măsura în care aceştia se cunosc la momentul transmiterii anunţului de intenţie.
Concluzii
– Simpla publicare a unui anunţ de intenţie nu poate conduce în mod automat la aplicarea reducerii termenului cuprins între data transmiterii spre publicare a anunţului de participare şi data-limită de depunere a ofertelor.
– Simpla afirmaţie că autoritatea contractantă a publicat în anunţul de intenţie toate informaţiile pe care le cunoaşte la momentul transmiterii spre publicare a acestuia nu este suficientă.
2. Alegerea unei proceduri accelerate de atribuire a contractului
Note generale
● Accelerarea procedurilor de licitaţie restrânsă, respectiv negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare poate fi realizată dacă există o justificare a situaţiei de urgenţă ce a impus reducerea termenelor, situaţie ce nu a fost generată de o acţiune sau inacţiune a autorităţii contractante.
● Reducerea de termen într-una din etapele procedurii trebuie să fie corelată cu durata celorlalte etape din procedura de achiziţie, inclusiv cu durata alocată semnării contractului şi cu calendarul de implementare a proiectului finanţat.
Concluzii
– Simpla accelerare a procedurii de atribuire, fără o justificare a situaţiei care a determinat urgenţa, nu poate conduce la reducerea termenelor.
– Accelerarea procedurii de atribuire nu poate fi susţinută în măsura în care, din culpa autorităţii contractante generată de inacţiunea acesteia (de exemplu, neformalizarea deciziilor luate de membrii comisiei de evaluare), perioada de evaluare a candidaturilor şi/sau ofertelor şi/sau atribuirea/semnarea contractului s-a prelungit nejustificat.
3. Publicarea unor criterii de calificare şi selecţie discriminatorii, insuficient detaliate sau incomplete
Note generale
● Criteriile de calificare şi selecţie, astfel cum sunt ele prevăzute la art. 176 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ce au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedura de atribuire, nu pot fi utilizate ca factori de evaluare în cadrul criteriului de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.
● La stabilirea criteriilor de calificare se va avea în vedere ca acestea să fie: obiective, nediscriminatorii şi proporţionale cu complexitatea şi obiectul contractului şi să reflecte posibilitatea concretă a operatorului economic de a îndeplini contractul.
● Criteriile de calificare şi selecţie publicate în anunţul de participare trebuie să fie aceleaşi cu cele precizate în documentaţia de atribuire.
Greşeli frecvente care trebuie evitate:
– publicarea parţială a criteriilor de calificare în anunţul de participare în raport cu informaţiile cuprinse în documentaţia de atribuire, documentaţie ce cuprinde fişa de date a achiziţiei şi caietul de sarcini.
NOTĂ:
Nota de justificare privind alegerea criteriilor de calificare şi selecţie, anunţul de participare şi documentaţia de atribuire trebuie să conţină aceleaşi criterii.
– Solicitarea unor criterii prin raportare la o anumită arie geografică restrânsă (de exemplu: o unitate de producţie stabilită în România sau în zona de referinţă a proiectului, o staţie de asfalt situată în limitele judeţului).
– Restrângerea artificială a concurenţei prin solicitarea de experienţă similară specifică unui anumit tip de construcţie (de exemplu, construirea de şcoli în loc de construcţii civile).
– Solicitarea de dovezi nerezonabile pentru demonstrarea îndeplinirii unui anumit criteriu de calificare (de exemplu, copia facturilor pentru dovedirea îndeplinirii unui anumit nivel al cifrei de afaceri în domeniul de activitate aferent obiectului contractului).
– Restricţionarea competiţiei prin solicitarea unor certificate sau autorizaţii care nu sunt relevante pentru îndeplinirea contractului (de exemplu, ISO 9001 de la producător).
4. Utilizarea criteriului de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” cu includerea unor factori de evaluare nerelevanţi şi/sau necuantificabili
Note generale
● Factorii de evaluare trebuie să aibă legătură directă cu obiectul contractului de achiziţie publică şi să reflecte avantaje reale şi evidente pe care autoritatea contractantă le poate obţine.
● Ponderea stabilită pentru factorii de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului procedurii de atribuire.
● Factorii de evaluare şi metodologia de aplicare a acestora trebuie să permită o departajare adecvată a ofertelor şi să evite pe cât posibil aprecierile subiective ale comisiei de evaluare.
Greşeli frecvente care trebuie evitate:
– utilizarea ca factor de evaluare a „timpului de remediere a defecţiunilor”, deşi perioada necesară remedierii diferă în funcţie de natura şi tipul defecţiunii şi nu poate fi estimată la momentul procedurii de atribuire;
– utilizarea ca factor de evaluare „înţelegerea caietului de sarcini şi a obiectivelor proiectului”, factor de evaluare ce nu poate fi cuantificat şi care induce aprecieri subiective ale membrilor comisiei de evaluare.
5. Excluderea automată a ofertantului cu preţul cel mai scăzut pentru a compensaaa justifica eventualele probleme care pot apărea în derularea ulterioară a contractului, fapt care denotă că proiectul a fost conceput şi pregătit insuficient sau prost.