Jaf la Steaua! Cernea şi Kapetanos au rămas fără bunuri în valoare de 2.600 lei

Jucătorii Stelei Cornel Cernea şi Pantelis Kapetanos au fost victimele unui jaf, petrecut luni dimineaţă. Surse din Poliţia Capitalei au declarat pentru NewsIn că din camerele celor doi de la stadionul din Ghencea au fost furate bunuri în valoare de aproximativ 2.600 de lei.

Potrivit surselor, poliţiştii Secţiei 22 au un suspect după ce au vizionat înregistrările imortalizate de camerele de luat vederi ale sistemului de securitate de pe stadionul Steaua. Primele indicii arată că un bărbat cu o constituţie astenică, de circa 1,80 metri, ar fi intrat luni dimineaţă, între orele 9:50 – 10:15 în camerele celor doi, de unde a sustras o sumă de bani, un laptop, un play-station şi mai multe carduri bancare ale celor doi.

Furtul bunului propriu aflat in posesia altuia

Prin sentinta penala nr.1269 din 30 aprilie 1998, Judecatoria Botosani i-a condamnat pe inculpati pentru infractiunea de furt calificat prevazuta de art.208 alin.3 raportat la art.209 lit.a C.pen. S-a retinut ca inculpatii au pasunat oile proprii pe un teren al unei ferme agricole, motiv pentru care seful de ferma le-a luat din turma 20 de oi si le-a incredintat unui prieten (administrator al unei ferme) caruia i-a facut cunoscut modul cum a intrat in posesia lor.

La cateva zile, proprietarii au sustras oile fara consimtamantul persoanei care avea posesia.
Apelul unuia dintre inculpati a fost respins, ca nefondat, prin decizia penala nr.579/A din 8 septembrie 1998 a Tribunalului Botosani.
Curtea de Apel Suceava a admis recursul unuia dintre inculpati, a extins efectele apelului si a casat hotararile, pronuntand achitarea in baza art.10 lit.b si art.11 pct2 lit.a C.pr.pen.

Din probele administrate a rezultat ca seful de ferma C… S.A. Botosani avea dreptul sa incaseze taxa de gloaba pentru animalele ce pasunau pe teritoriul administrat, dar nici un act norrnativ nu-i permitea sa retina animalele surprinse pe pasune, astfel ca, luand cu forta cele 20 de oi, prin amenintarea ciobanilor cu arma de vanatoare, acesta s-a plasat in afara cadrului legal, mai ales ca paguba nici nu era stabilita de o autoritate neutra iar ciobanii nu recunoscusera incalcarea proprietaiti fermei.

In procesul verbal de custodie intocmit intre seful fermei C… S.A. si colegul sau de la ferma S.C. A… s-a consemnat ca oile sunt proprietatea inculpatilor si ca au fost retinute pentru pretinse pagube, astfel ca si acesta din urma avea cunostinta de abuzul comis, conditii in care unitatea sa nu putea pretinde ca are posesia legitima asupra bunurilor lasate in custodie.
In cazul insusirii propriului bun, pentru a exista infractiunea prev. de art.208 alin.3 C.pen., este esential ca posesia sa fie legitima.

Este si impotriva spiritului de dreptate sa pretinzi proprietarului sa actioneze in judecata pentru restituire, cat timp posesorul nu a procedat in acelasi fel, confiscand pur si simplu oile pentru un pretins prejudiciu asupra caruia nu s-a pronuntat nici o instanta.

De aceea fapta inculpatilor de a-si lua propriile bunuri de la posesorul nelegitim nu este prevazuta de legea penala ca infractiune.

Decizia nr.568 din 7 decembrie 1998

Pedeapsa rezultanta. Intindere

Prin sentinta penala nr.2947 din 7 noiembrie 1996, Judecatoria Botosani I-a condamnat pe inculpat la 6 luni inchisoare, pentru infractiunea de violare de domiciliu, prevazuta de art.192 alin.2 C.pen., cu aplicarea art.37 lit.a C.pen. si la 1 an inchisoare, pentru complicitate la furt calificat in paguba avutului particular, prevazuta de art.26 raportat la art. 208 alin.1, art.209 lit.a, e, cu aplicarea art.37 lit.a C.pen., dispunandu-se, potrivit art.33 lit.a si art.34 lit.a C.pen., executarea pedepsei mai grele, sporita cu 6 luni inchisoare.

Apelul inculpatului a fost respins, ca nefondat, prin decizia penala nr.738/A din 19 decembrie 1996 a Tribunalului Botosani.

Curtea de Apel Suceava, a respins cu majoritate de voturi recursul inculpatului ca nefondat.

In opinia majoritara s-a aratat ca, chiar daca s-a ajuns practic ca inculpatul sa execute cele doua pedepse in intregime, solutia este legala in raport cu dispoziliile art.34 alin.2 C.pen., care prevad ca pedeapsa rezultanta nu poate depasi totalul pedepselor stabilite de instanta pentru infractiunile concurente. Per a contrario, totalul pedepselor poate fi insa aplicat.

Opinia separata a exprimat punctul de vedere ca prin solutia adoptata s-a ajuns la un cumul aritmetic al pedepselor, incalcandu-se astfel principiul cumulului juridic ce guverneaza institutia concursului de infractiuni.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.67 din 24 februarie 1997

Venituri din cedarea folosintei bunurilor

Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor

Art. 61. – Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente.

Stabilirea venitului net anual din cedarea folosintei bunurilor

Art. 62. – (1) Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura si se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasarii chiriei sau arendei. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta. In cazul in care arenda se exprima in natura, evaluarea in lei se va face pe baza preturilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene si, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ca urmare a propunerilor directiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, hotarari ce trebuie emise inainte de inceperea anului fiscal. Aceste hotarari se transmit in cadrul aceluiasi termen directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pentru a fi comunicate unitatilor fiscale din subordine.

(2) Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.

(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.

(4) Dispozitiile privind optiunea prevazuta la art. 51 alin. (2) si (3) se aplica si in cazul contribuabililor mentionati la alin. (3).

Plati anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor

Art. 63. – Un contribuabil care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor pe parcursul unui an, cu exceptia veniturilor din arendare, datoreaza plati anticipate in contul impozitului pe venit catre bugetul de stat, conform art. 82.

Impozitarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor

Art. 64. – Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se impune potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.