Drepturile persoanelor condamnate

Drepturile persoanelor condamnate

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/dkGBoN8KUFC

Drepturile persoanelor condamnate

Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate Art. 56

(1) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate nu poate fi ingradita decat in limitele si in conditiile prevazute de Constitutie si lege.
(2) Impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevazute de prezenta lege, luate de catre administratia penitenciarului, persoanele condamnate pot face plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 10 zile de la data cand au luat cunostinta de masura luata.
(3) Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.

(4) In cazul in care persoana condamnata este transferata la un alt penitenciar, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate asculta persoana in cauza, in conditiile art. 29, sau poate solicita ascultarea acesteia de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate de la noul loc de detinere, care inainteaza declaratia luata.
(5) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane din sistemul penitenciar, in vederea aflarii adevarului.
(6) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 15 zile de la primirea acesteia si pronunta una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea, in tot sau in parte, si dispune anularea sau modificarea masurii luate de catre administratia penitenciarului ori obliga administratia penitenciarului sa ia masurile legale care se impun;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, ramasa fara obiect, tardiva sau inadmisibila, dupa caz;
c) ia act de retragerea plangerii.
(7) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(8) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul care a dispus masurile cu privire la exercitarea drepturilor.
(9) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, persoana condamnata si administratia penitenciarului pot formula contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii.
(10) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea.
(11) Contestatiile se inainteaza judecatoriei, impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile de la primirea acestora.
(12) Dispozitiile art. 39 alin. (14)-(19) se aplica in mod corespunzator.

Asigurarea respectarii drepturilor persoanelor condamnate Art. 57

(1) Respectarea drepturilor prevazute de lege pentru persoanele condamnate este asigurata de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.
(2) Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale, care desfasoara activitati in domeniul protectiei drepturilor omului, pot vizita penitenciarele si pot lua contact cu persoanele condamnate, cu acordul directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Intrevederile dintre reprezentantii organizatiilor neguvernamentale prevazute la alin. (2) si persoanele condamnate se desfasoara in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.

Libertatea constiintei, a opiniilor si libertatea credintelor religioase Art. 58

(1) Libertatea constiintei si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase ale persoanelor condamnate nu pot fi ingradite.
(2) Persoanele condamnate au dreptul la libertatea credintelor religioase, fara a aduce atingere libertatii credintelor religioase ale celorlalte persoane condamnate.
(3) Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimtamant, la servicii sau intruniri religioase organizate in penitenciare, pot primi vizite ale reprezentantilor cultului respectiv si pot procura si detine publicatii cu caracter religios, precum si obiecte de cult.

Dreptul la informatie Art. 59

(1) Dreptul persoanelor condamnate de a avea acces la informatiile de interes public nu poate fi ingradit.
(2) Accesul persoanelor condamnate la informatiile de interes public se realizeaza in conditiile legii.
(3) Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia penitenciarului au obligatia de a lua toate masurile necesare pentru asigurarea aplicarii dispozitiilor legale privind liberul acces la informatiile de interes public pentru persoanele condamnate.
(4) Dreptul persoanelor condamnate la informatii de interes public este asigurat si prin publicatii, emisiuni radiofonice si televizate sau prin orice alte mijloace autorizate.
(5) Persoanelor condamnate li se va permite sa comunice cu mass-media, cu respectarea masurilor de siguranta din penitenciar si doar daca nu exista motive intemeiate care sa interzica acest lucru din ratiuni ce tin de protectia partii vatamate, a altor persoane condamnate sau a personalului penitenciarului.

Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal Art. 60

(1) Persoana condamnata, aparatorul acesteia sau oricare alta persoana, cu acordul scris al persoanei condamnate, are acces la dosarul individual.
(2) Persoana condamnata poate obtine, la cerere, contracost, intr-un numar de exemplare justificat, fotocopii ale documentelor din dosarul individual.
(3) Daca persoanele condamnate nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile prevazute la alin.(2) sunt suportate de catre administratia locului de detinere.
(4) Sunt considerate persoane fara mijloace banesti, persoanele condamnate care nu au sau nu au avut in ultimele 30 de zile sume de bani disponibile in fisa contabila nominala sau in contul personal. Sumele cheltuite de administratia penitenciarului pentru exercitarea dreptului la petitionare sau corespondenta se recupereaza ulterior de la persoana condamnata din sumele ce le va detine in fisa contabila nominala sau in contul personal, in timpul executarii pedepsei.
(5) Aparatorul sau oricare alta persoana, cu acordul scris al persoanei condamnate poate obtine, contracost, o fotocopie a documentelor din dosarul individual.
(6) Dosarul individual poate fi consultat, cu exceptia situatiilor in care acesta este solicitat de organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul persoanei condamnate.
(7) Consultarea documentelor prevazute la alin. (1) se face in prezenta unei persoane desemnate de directorul penitenciarului.
(8) Datele cu caracter personal ale persoanelor condamnate sunt confidentiale, potrivit legii.

Masuri pentru asigurarea accesului la dispozitiile legale si documentele privind executarea pedepselor Art. 61

(1) Prevederile Codului penal si ale Codului de procedura penala referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, prezenta lege, regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia, ordinele si deciziile emise in temeiul prezentei legi, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare, si Hotararea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si regulamentul de ordine interioara a penitenciarului sunt puse la dispozitie persoanelor condamnate, in perioada de carantina si observare dupa primirea in penitenciar.
(2) In cazul in care persoana condamnata nu vorbeste sau nu intelege limba romana, nu se poate exprima ori are deficiente de comunicare, administratia penitenciarului dispune masurile necesare aducerii la cunostinta a informatiilor prevazute la alin. (1), prin intermediul unei persoane care poate comunica cu persoana condamnata.
(3) Textele prevederilor legale la care se face referire la alin. (1) se pun la dispozitie persoanelor condamnate, in penitenciare, in locuri accesibile.
(4) In cazul cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale, aducerea la cunostinta a prevederilor mentionate la alin. (1) se poate face in limba lor materna.

Asigurarea exercitarii dreptului la asistenta juridica Art. 62

(1) Persoanele condamnate beneficiaza de spatiul si facilitatile necesare asigurarii dreptului la asistenta juridica.
(2) Persoanele condamnate pot consulta avocati alesi de acestea, in orice problema de drept deduse procedurilor administrative sau judiciare.
(3) Consultarea cu avocatul, ales sau din oficiu, se face cu respectarea confidentialitatii vizitei, sub supraveghere vizuala.

Dreptul de petitionare si dreptul la corespondenta Art. 63

(1) Dreptul de petitionare si dreptul la corespondenta ale persoanelor condamnate sunt garantate.
(2) In sensul prezentei legi, termenul petitie include orice cerere sau sesizare adresata autoritatilor publice, institutiilor publice, organelor judiciare, instantelor nationale si internationale.
(3) In scopul prevenirii introducerii in penitenciar, prin intermediul corespondentei si al raspunsurilor la petitii, a drogurilor, substantelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, plicurile sunt deschise, fara a fi citite, in prezenta persoanei condamnate.
(4) Corespondenta si raspunsurile la petitii au caracter confidential si nu pot fi retinute decat in limitele si in conditiile prevazute de lege.
(5) Corespondenta si raspunsurile la petitii pot fi retinute si predate celor in drept daca exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni. Persoana condamnata este instiintata in scris, cu privire la luarea acestor masuri. Retinerea si predarea celor in drept a corespondentei si a raspunsurilor la petitii in acest caz, se pot face numai pe baza dispozitiilor emise de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, prevederile art. 147 din Codul de procedura penala aplicandu-se in mod corespunzator.

Masuri pentru asigurarea dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta Art. 64

(1) Pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru punerea la dispozitia persoanei condamnate a materialelor necesare, precum si pentru instalarea de cutii postale in interiorul penitenciarului.
(2) Petitiile si corespondenta sunt colectate de catre personalul furnizorului de servicii postale, caruia i se asigura accesul in interiorul penitenciarului.
(3) Personalul furnizorului de servicii postale este insotit, in interiorul penitenciarului, de o persoana anume desemnata de directorul penitenciarului.
(4) Raspunsurile la petitii si corespondenta, adresate persoanelor condamnate, se predau de indata destinatarului, sub semnatura.
(5) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta sunt suportate, de regula, de catre persoanele condamnate. In cazul in care aceste persoane nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petitionare prin cereri si sesizari adresate organelor judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de Romania si cele pentru exercitarea dreptului la corespondenta cu familia, aparatorul si cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea in domeniul protectiei drepturilor omului sunt suportate de catre administratia penitenciarului.
(6) Prevederile art. 60 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.

Dreptul la convorbiri telefonice Art. 65

(1) Persoanele condamnate au dreptul sa efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice instalate in penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidential si se efectueaza sub supraveghere vizuala.
(2) Pentru asigurarea exercitarii dreptului la convorbiri telefonice, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile necesare pentru instalarea de telefoane publice in interiorul penitenciarului.
(3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de catre persoanele condamnate.
(4) Numarul si durata convorbirilor telefonice se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Dreptul la comunicari on-line Art. 66

(1) Pentru anumite categorii de persoane condamnate, se poate facilita comunicarea on-line cu membrii de familie sau alte persoane.
(2) Categoriile de persoane condamnate, numarul si durata comunicarilor on-line, precum si modalitatea de acordare a acestora se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Dreptul la plimbare zilnica Art. 67

Fiecarei persoane condamnate i se asigura zilnic plimbarea in aer liber timp de minimum o ora, in functie de regimul de executare a pedepsei privative de libertate.

Dreptul de a primi vizite si dreptul de a fi informat cu privire la situatiile familiale deosebite Art. 68

(1) Persoanele condamnate au dreptul de a primi vizite, in spatii special amenajate, sub supravegherea vizuala a personalului administratiei penitenciarului.
(2) Persoanele aflate in vizita sunt supuse controlului specific.
(3) Durata si periodicitatea vizitelor, modul de organizare a acestora, precum si calitatea persoanelor vizitatoare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate au dreptul de a primi oricand, in conditii de confidentialitate, vizite ale aparatorului.
(5) Persoanele condamnate pot comunica in limba materna atat intre ele, cat si cu persoanele care le viziteaza.
(6) Persoanele condamnate sunt informate de catre administratia penitenciarului cu privire la boala grava sau decesul sotului, sotiei sau al concubinului, concubinei, precum si al unei rude apropiate, in cel mai scurt timp de la luarea la cunostinta, de catre administratia penitenciarului, de evenimentul produs.

Dreptul la vizita intima Art. 69

(1) Pot beneficia de vizita intima persoanele condamnate care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) sunt condamnate definitiv si sunt repartizate intr-un regim de executare a pedepselor privative de libertate;
b) nu sunt in curs de judecata in calitate de inculpat;
c) exista o relatie de casatorie, dovedita prin copie legalizata a certificatului de casatorie sau, dupa caz, o relatie de parteneriat similara relatiilor stabilite intre soti;
d) nu au beneficiat, in ultimele 3 luni anterioare solicitarii vizitei intime, de permisiunea de iesire din penitenciar;
e) nu au fost sanctionate disciplinar pe o perioada de 6 luni, anterioara solicitarii vizitei intime, sau sanctiunea a fost ridicata;
f) participa activ la programe educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala ori la munca.
(2) Persoana condamnata casatorita poate beneficia de vizita intima numai cu sotul sau sotia.
(3) Pentru acordarea vizitei intime, partenerii trebuie sa fi avut o relatie similara relatiilor stabilite intre soti anterior datei primirii in penitenciar.
(4) Dovada existentei relatiei de parteneriat se face prin declaratie pe propria raspundere, autentificata de notar.
(5) Directorul penitenciarului poate aproba vizite intime intre persoane condamnate, in conditiile prezentului articol.
(6) Numarul, periodicitatea si procedura desfasurarii vizitelor intime se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Dreptul de a primi, cumpara si a detine bunuri Art. 70

(1) Persoanele condamnate au dreptul de a primi bunuri si de a efectua cumparaturi.
(2) Numarul si greutatea pachetelor, categoriile de bunuri care pot fi primite, cumparate, pastrate si folosite de catre persoanele condamnate, precum si procedura de primire, pastrare si folosire se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate pot primi sume de bani, care se consemneaza in fisa contabila nominala, ce se intocmeste la intrarea in penitenciar.
(4) Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor condamnate pentru munca prestata, sumele primite de la persoane fizice sau juridice in timpul executarii pedepsei si sumele aflate asupra lor la primirea in penitenciar sunt evidentiate in fisa contabila nominala a persoanelor condamnate si pot fi folosite pentru:
a) exercitarea dreptului de petitionare, a dreptului la corespondenta si a dreptului la convorbiri telefonice;
b) fotocopierea documentelor de interes personal;
c) efectuarea examenului medical prevazut la art. 72 alin. (4);
d) derularea contractului de asigurari, in conditiile art. 87 alin. (2);
e) repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului;
f) recuperarea cheltuielilor avansate de administratia penitenciarului, in conditiile art. 60 alin. (3), art. 64 alin. (5) si art. 72 alin. (5);
g) cumpararea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri;
h) plata transportului pana la domiciliu, la punerea in libertate;
i) indeplinirea obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare.

Dreptul la asistenta medicala, tratament si ingrijiri Art. 71

(1) Dreptul la asistenta medicala, tratament si ingrijiri al persoanelor condamnate este garantat, fara discriminare in ceea ce priveste situatia lor juridica. Dreptul la asistenta medicala include interventia medicala, asistenta medicala primara, asistenta medicala de urgenta si asistenta medicala de specialitate. Dreptul la ingrijiri include atat ingrijirile de sanatate, cat si ingrijirile terminale.
(2) Asistenta medicala, tratamentul si ingrijirile in penitenciare se asigura, cu personal calificat, in mod gratuit, potrivit legii, la cerere sau ori de cate ori este necesar.
(3) Persoanele condamnate beneficiaza in mod gratuit, potrivit legii, de ingrijiri, tratament medical si medicamente.
(4) Serviciile de asistenta medicala, tratament, ingrijiri si medicamentele sunt asigurate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, in conditiile Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia, din fondurile unitatilor din sistemul administratiei penitenciare, aprobate cu aceasta destinatie, si din alte surse, potrivit legii.
(5) Acordarea asistentei medicale, a tratamentului si a ingrijirilor persoanelor condamnate se fac in conditiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.
(6) Persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate poate solicita, contra cost, sa fie examinata, la locul de detinere, de un medic din afara sistemului penitenciar. Constatarile medicului din afara sistemului penitenciar se consemneaza in dosarul medical al persoanei condamnate.

Examenul medical Art. 72

(1) Examenul medical al persoanelor condamnate se realizeaza la primirea in penitenciar si in timpul executarii pedepsei privative de libertate, in mod periodic, dispozitiile art. 71 alin. (4) aplicandu-se in mod corespunzator.
(2) Examenul medical se realizeaza in conditii de confidentialitate, cu asigurarea masurilor de siguranta.
(3) In cazul in care constata urme de violenta sau persoana condamnata acuza violente, medicul care efectueaza examenul medical are obligatia de a consemna in fisa medicala cele constatate si declaratiile persoanei condamnate in legatura cu acestea sau cu orice alta agresiune si de a sesiza de indata procurorul.
(4) In cazurile prevazute la alin. (3), persoana condamnata are dreptul de a solicita sa fie examinata, in penitenciar, de un medic legist. Certificatul medico-legal se anexeaza la fisa medicala, dupa ce persoana condamnata a luat cunostinta de continutul sau, sub semnatura.
(5) Cheltuielile ocazionate de examenul medical prevazut la alin. (4) se suporta de catre solicitant, cu exceptia situatiei in care nu are sume de bani evidentiate in fisa contabila nominala sau in contul personal. Sumele cheltuite in acest sens de administratia penitenciarului vor fi recuperate, pe durata executarii pedepsei, de la persoana condamnata, in momentul in care in contul personal sau in fisa contabila va exista disponibil.
(6) Cu ocazia primirii in penitenciar, dupa identificarea persoanei condamnate, daca aceasta prezinta afectiuni medicale, penitenciarul adopta masurile necesare pentru asigurarea asistentei medicale in reteaua medicala proprie sau a Ministerului Sanatatii.

Asistenta medicala in cazuri speciale Art. 73
(1) Femeile condamnate, care sunt insarcinate, beneficiaza de asistenta medicala prenatala si postnatala, luandu-se masuri ca nasterea sa aiba loc in afara penitenciarului, intr-o institutie medicala specializata. Administratia penitenciarului ia masuri ca, in mod exceptional, persoana condamnata, la solicitarea acesteia, sa isi poata ingriji copilul pana la varsta de un an, si daca nu este decazuta din drepturile parintesti.
(2) Administratia penitenciarului informeaza autoritatile competente in domeniul protectiei copilului cu privire la nasterea copilului de catre o femeie condamnata, pentru a fi luate masurile care se impun.
(3) La implinirea varstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat in ingrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.
(4) In cazul in care copilul nu poate fi dat in ingrijire potrivit alin. (3), acesta este incredintat, potrivit legii, unei institutii specializate, instiintandu-se, in acest sens, autoritatile competente pentru protectia copilului.
(5) Prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sunt desemnate penitenciarele care asigura conditiile necesare pentru ca mama privata de libertate, la solicitarea acesteia, sa isi poata ingriji copilul pana la implinirea varstei de un an.
(6) Prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor se stabilesc penitenciarele sau spitalele-penitenciar in care vor functiona sectii speciale de psihiatrie destinate detinutilor cu tulburari psihice grave, inclusiv cele provocate de alcool sau alte substante psihoactive.
(7) In sectiile speciale de psihiatrie se asigura, de catre personal specializat, tratamentul necesar si desfasurarea programelor de interventie specifica detinutilor cu tulburari psihice grave, pentru modificarea pozitiva a personalitatii si comportamentului acestora.
(8) Regimul aplicabil detinutilor in sectiile speciale de psihiatrie este cel prevazut la art. 36.

Dreptul la asistenta diplomatica Art. 74

(1) Persoanele condamnate, care au alta cetatenie decat cea romana, au dreptul de a se adresa reprezentantelor diplomatice sau consulare in Romania ale statului ai carui cetateni sunt si de a fi vizitate de functionarii acestor reprezentante diplomatice sau consulare, in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia sa coopereze cu institutiile prevazute la alin. (1) pentru realizarea asistentei diplomatice a persoanelor condamnate.
(3) Persoanele condamnate, cu statut de refugiati sau apatrizi, precum si persoanele condamnate, care au alta cetatenie decat cea romana, al caror stat nu este reprezentat diplomatic sau consular in Romania, pot solicita administratiei penitenciarului sa contacteze autoritatea interna sau internationala competenta si pot fi vizitate de reprezentantii acesteia, in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.
(4) Persoanele condamnate, care au alta cetatenie decat cea romana, sunt informate, la intrarea in penitenciar, cu privire la posibilitatea continuarii executarii pedepsei privative de libertate in statul de cetatenie.
(5) Persoanele condamnate care nu au cetatenie sau au alta cetatenie decat cea romana au dreptul de a solicita acordarea unei forme de protectie in Romania, in conditiile legii. Cererile de azil depuse de aceste persoane se transmit autoritatii desemnate pentru imigrari de catre administratia penitenciarului, care va asigura accesul autoritatilor competente in domeniul azilului, pentru efectuarea formalitatilor prevazute de lege.


Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4xKTP3wYpjZ

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

Dispozitii generale privind regimurile de executare a pedepselor privative de libertate Art. 30

(1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executarii pedepselor privative de libertate.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemele progresiv si regresiv, persoanele condamnate trecand dintr-un regim in altul, in conditiile prevazute de prezenta lege.
(3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate asigura respectarea si protejarea vietii, sanatatii si demnitatii persoanelor condamnate, a drepturilor si libertatilor acestora, fara sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnata.

Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate Art. 31
(1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt, in ordinea descrescatoare a gradului de severitate, urmatoarele:
a) regimul de maxima siguranta;
b) regimul inchis;
c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferentiaza in raport cu gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor condamnate, modul de acordare a drepturilor si de desfasurare a activitatilor, precum si cu conditiile de detentie.

Comisia pentru stabilirea, individualizarea si schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 32

(1) In fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru stabilirea, individualizarea si schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcatuita din: directorul penitenciarului, care este si presedintele comisiei, seful serviciului sau biroului pentru aplicarea regimurilor si seful serviciului sau biroului educatie ori seful serviciului sau biroului asistenta psihosociala.
(2) Secretariatul comisiei prevazute la alin. (1) se asigura de catre seful serviciului sau biroului evidenta din penitenciarul respectiv.
(3) Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate isi desfasoara activitatea, de regula, o data pe saptamana.

Aplicarea provizorie a regimului de executare Art. 33

(1) Dupa terminarea perioadei de carantina si observare prevazuta la art.44, persoanei condamnate careia nu i s-a stabilit regimul de executare i se aplica provizoriu regimul de executare corespunzator cuantumului pedepsei pe care o executa, potrivit art. 34 alin. (1), art. 35 alin. (1), art. 36 alin. (1), art. 37 alin. (1) si art. 38 alin. (1).
(2) In cazul persoanelor initial arestate preventiv, regimul provizoriu se aplica de la momentul primirii mandatului de executare a pedepsei, pana la prima intrunire a comisiei prevazute la art. 32.
(3) Aplicarea regimului provizoriu se face in baza deciziei directorului penitenciarului, care este executorie si definitiva.
(4) Regimul de executare stabilit pentru persoanele condamnate si arestate preventiv in alta cauza se suspenda pana la incetarea arestului preventiv. Pe perioada de suspendare se aplica regimul specific arestatilor preventiv.

Regimul de maxima siguranta Art. 34

(1) Regimul de maxima siguranta se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 13 ani, precum si celor care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului.
(2) Criteriile de stabilire si procedura de evaluare a riscului pe care il prezinta persoana condamnata pentru siguranta penitenciarului se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta sunt supuse unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare, sunt cazate, de regula, individual, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in grupuri mici, in spatii anume stabilite in interiorul penitenciarului, sub supraveghere continua, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Categorii de persoane carora nu li se aplica regimul de maxima siguranta Art. 35

(1) Regimul de maxima siguranta nu se aplica urmatoarelor persoane condamnate:
a) care au implinit varsta de 65 de ani;
b) femeilor insarcinate sau care au in ingrijire un copil in varsta de pana la un an;
c) persoanelor incadrate in gradul I de invaliditate, precum si celor cu afectiuni locomotorii grave.
(2) Persoanele condamnate prevazute la alin. (1) lit. a) executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis. Persoanele condamnate prevazute la alin. (1) lit. b) si c) executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis, pe perioada cat dureaza cauza care a impus neaplicarea regimului de maxima siguranta.
(3) La data incetarii cauzei care a determinat neaplicarea regimului de maxima siguranta, situatia persoanei condamnate este analizata in conditiile art.40.
(4) Prevederile alin. (1) nu se aplica persoanelor condamnate care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului, stabilit ca atare, potrivit criteriilor si procedurii de evaluare a riscului prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Regimul inchis Art. 36
(1) Regimul inchis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depaseste 13 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana condamnatului, precum si comportarea acesteia pana la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior sau superior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis sunt cazate, de regula, in comun, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in grupuri, in interiorul penitenciarului, sub paza si supraveghere, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis pot presta munca si pot desfasura activitati educative si culturale in afara penitenciarului, sub paza si supraveghere continua, cu aprobarea directorului penitenciarului.
(5) Masurile de siguranta specifice regimului inchis se aplica persoanelor condamnate, altele decat cele din regimul de maxima siguranta, transferate temporar intr-un alt penitenciar, pentru prezentarea in fata organelor judiciare.
(6) Masurile de siguranta specifice regimului inchis se aplica detinutilor internati in penitenciare-spital si in infirmeria penitenciarului.

Regimul semideschis Art. 37

(1) Regimul semideschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 3 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana condamnatului, precum si comportarea acesteia pana la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior sau imediat superior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in zone prestabilite din interiorul penitenciarului, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, sub supraveghere, in grupuri, in spatii din interiorul penitenciarului care raman deschise in timpul zilei, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis pot presta munca si desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in afara penitenciarului, sub supraveghere inclusiv electronica, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Regimul deschis Art. 38

(1) Regimul deschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult un an.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana condamnatului, precum si comportarea acesteia pana la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat superior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim deschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in zone prestabilite din interiorul penitenciarului, pot presta munca si pot desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in afara penitenciarului, fara supraveghere, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate din regimul deschis sunt analizate in comisia prevazuta la art. 32, numai daca se impune schimbarea regimului de executare intr-unul superior ca grad de severitate.

Stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 39

(1) Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileste de catre comisia prevazuta la art. 32 la prima intrunire a acesteia, dupa terminarea perioadei de carantina si observare sau dupa aplicarea regimului provizoriu.
(2) La stabilirea regimului de executare se au in vedere urmatoarele criterii:
a) durata pedepsei privative de libertate;
b) gradul de risc al persoanei condamnate;
c) antecedentele penale;
d) varsta si starea de sanatate ale persoanei condamnate;
e) conduita persoanei condamnate, pozitiva sau negativa, inclusiv in perioadele de detentie anterioare;
f) nevoile identificate si abilitatile persoanei condamnate, necesare includerii in programe educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala;
g) disponibilitatea persoanei condamnate de a presta munca si de a participa la activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala.
(3) Decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate impreuna cu mentionarea caii de atac existente si a termenului de exercitare a acesteia. Impotriva modului de stabilire a regimului de executare persoana condamnata poate formula plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
(4) Plangerea nu suspenda executarea hotararii comisiei.
(5) Persoana condamnata poate fi ascultata, la locul de detinere, de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.
(6) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea in termen de 10 zile de la data primirii acesteia si pronunta, prin incheiere motivata, una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia prevazuta la art. 32;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, tardiva sau inadmisibila;
c) ia act de retragerea plangerii.
(7) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(8) Incheierea este executorie de la data comunicarii catre administratia penitenciarului.
(9) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul a carui comisie a stabilit regimul de executare.
(10) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, persoana condamnata si administratia penitenciarului pot formula contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(11) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea.
(12) Contestatiile se inainteaza judecatoriei, impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile de la primirea acestora.
(13) Contestatia nu suspenda executarea incheierii.
(14) Contestatia se judeca, in sedinta publica, cu citarea persoanei condamnate si a administratiei penitenciarului.
(15) Persoana condamnata si administratia penitenciarului pot depune memorii si concluzii scrise.
(16) Persoana condamnata este adusa la judecata doar la solicitarea instantei, in acest caz fiind audiata.
(17) Asistenta juridica nu este obligatorie. In cazul in care procurorul si reprezentantul administratiei penitenciarului participa la judecata, acestia pun concluzii.
(18) Instanta se pronunta prin sentinta definitiva, in sedinta publica.
(19) Sentinta se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului.

Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 40

(1) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de comisia prevazuta la art. 32.
(2) Comisia prevazuta la art. 32 are obligatia ca, dupa executarea a 6 ani si 6 luni, in cazul pedepselor cu detentiunea pe viata, si a unei cincimi din durata pedepsei cu inchisoarea, precum si in situatia prevazuta la art. 35 alin. (3), sa analizeze conduita persoanei condamnate si eforturile pentru reintegrare sociala, intocmind un raport care se aduce la cunostinta persoanei condamnate, sub semnatura.
(3) Comisia prevazuta la art. 32 va dispune schimbarea regimului de maxima siguranta in regim inchis in cazul persoanelor condamnate care au implinit varsta de 65 de ani.
(4) In activitatea sa, comisia tine cont si de rezultatele aplicarii instrumentelor-standard de evaluare a activitatilor desfasurate de detinuti, aprobate prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(5) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune, tinandu-se seama de natura si modul de savarsire a infractiunii, daca persoana condamnata:
a) a avut o buna conduita, stabilita prin raportare la recompensele acordate si sanctiunile aplicate si nu a recurs la actiuni care indica o constanta negativa a comportamentului;
b) a staruit in munca sau s-a implicat activ in activitatile stabilite in Planul individualizat de evaluare si interventie educativa si terapeutica.
(6) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate intr-unul mai sever se poate dispune, in orice moment al executarii pedepsei, daca persoana condamnata a comis o infractiune sau a fost sanctionata disciplinar pentru o abatere disciplinara foarte grava sau pentru mai multe abateri disciplinare grave.
(7) Daca persoana condamnata a fost inclusa in categoria celor cu grad de risc pentru siguranta penitenciarului, in conditiile art. 34 alin. (1) teza finala, se dispune schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in regimul de maxima siguranta.
(8) Hotararea comisiei prevazute la art. 32, prin care se dispune mentinerea sau schimbarea regimului de executare, cuprinde si termenul de reanalizare care nu poate fi mai mare de un an.
(9) Comisia prevazuta la art. 32 are obligatia de a analiza, periodic, situatia persoanei condamnate, la implinirea termenului stabilit conform prevederilor alin. (8).
(10) In cazul in care unei persoane condamnate i s-a schimbat regimul de executare in conditiile alin. (7), trecerea in regimul imediat inferior ca grad de severitate, potrivit art.31, se poate face numai dupa executarea fractiunilor prevazute la alin. (2) sau, dupa caz, la implinirea termenului stabilit la alin. (8).
(11) Hotararea de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate impreuna cu mentionarea caii de atac existente si a termenului de exercitare a acesteia. Impotriva hotararii comisiei, persoana condamnata poate formula plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat hotararea.
(12) Persoana condamnata poate fi ascultata, la locul de detinere, de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.
(13) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea in termen de 10 zile de la data primirii acesteia si pronunta, prin incheiere motivata, una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea, dispunand asupra modificarii regimului de executare stabilit de comisia prevazuta la art. 32;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, tardiva sau inadmisibila;
c) ia act de retragerea plangerii.
(14) Prin incheiere, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate fixeaza termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an. Termenul curge de la data emiterii hotararii comisiei prevazute la art. 32.
(15) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(16) Incheierea este executorie de la data comunicarii catre administratia penitenciarului.
(17) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul a carui comisie a dispus mentinerea sau schimbarea regimului de executare.
(18) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate persoana condamnata si administratia penitenciarului pot formula contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(19) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea.
(20) Contestatiile se inainteaza judecatoriei, impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile de la primirea acestora.
(21) Contestatia nu suspenda executarea incheierii.
(22) Dispozitiile art. 39 alin. (14)-(19) se aplica in mod corespunzator.

Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 41

(1) Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabileste de comisia prevazuta la art. 32, in functie de durata condamnarii, conduita, personalitatea, gradul de risc, varsta, starea de sanatate, nevoile identificate si posibilitatile de reintegrare sociala a persoanei condamnate.
(2) Persoana condamnata este inclusa, tinand seama de criteriile prevazute la alin. (1), in activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala.
(3) Activitatile prevazute la alin. (2) sunt realizate de personalul serviciilor de educatie si asistenta psihosociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea, dupa caz, a consilierilor de probatiune, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.
(4) Pentru fiecare persoana condamnata, specialistii serviciului de educatie si asistenta psihosociala intocmesc un Plan individualizat de evaluare si interventie educativa si terapeutica, in care consemneaza activitatile si programele recomandate, in functie de riscurile si nevoile identificate.

Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in cazul tinerilor Art. 42

(1) Tinerii condamnati sunt inclusi, pe durata executarii pedepsei, in programe speciale educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala, in functie de varsta si de personalitatea fiecaruia. In sensul prezentei legi, se considera tineri persoanele condamnate care nu au implinit varsta de 21 de ani.
(2) La mutarea intr-un penitenciar de adulti a tinerilor condamnati, sunt reevaluate nevoile de educatie si asistenta psihosociala ale persoanei condamnate.
(3) Programele speciale prevazute la alin. (1) sunt realizate de personalul serviciilor de educatie si asistenta psihosociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de probatiune, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.
(4) Dispozitiile art. 57 se aplica in mod corespunzator in cazul persoanelor condamnate prevazute la alin. (1).


ART. 92 Noul Cod Penal 2014 Termenul de supraveghere

ART. 92 Noul Cod Penal 2014 Termenul de supraveghere

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/KbYPxQn4MNN

ART. 92 Noul Cod Penal 2014 Termenul de supraveghere

(1) Durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere constituie termen de supraveghere pentru condamnat şi este cuprinsă între 2 şi 4 ani, fără a putea fi însă mai mică decât durata pedepsei aplicate.

    (2) Termenul de supraveghere se calculează de la data când hotărârea prin care s-a pronunţat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a rămas definitivă.

(3) Pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere şi să execute obligaţiile ce îi revin, în condiţiile stabilite de instanţă.

Calcularea termenului de reabilitare judecatoreasca – Pedepse

Calcularea termenului de reabilitare judecatoreasca – Pedepse

Calcularea termenului de reabilitare judecatoreasca - Pedepse
Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, a promovat recurs in interesul legii in vederea stabilirii pedepsei ce determina calculul termenului de reabilitare judecatoreasca in ipoteza pedepselor rezultante prin cumul aritmetic ca urmare a revocarii suspendarii conditionate sau prin cumul juridic in cazul concursului de infractiuni .

Orientarile jurisprudentei:

1. Unele instante au retinut ca termenul de reabilitare judecatoreasca se socoteste in raport de pedeapsa cea mai grea ce intra in compunerea pedepsei rezultante ca urmare a cumulului juridic sau aritmetic

2. Alte instante au considerat ca pedeapsa finala stabilita prin cumul juridic sau aritmetic va determina calculul termenului de reabilitare judecatoreasca.

Opinia Procurorului General este in sensul primei orientari.