PD-L si PSD si-au impartit Hunedoara

In judetul Hunedoara PSD a obtinut cel mai bun rezultat la Senat, iar PD-L la Camera Deputatilor, primul intrunind 33,4%, iar democrat-liberalii 33,54%.

Rezultate finale comunicate de BEJ pentru Senat sunt: PSD+PC- 57.604 de voturi (33,40 %), PD-L- 49.972 de voturi (28,98 %) PNL – 45.559 de voturi (26,42 %), PRM – 8.211de voturi ( 4,76 %), UDMR-8.064 de voturi ( 4,67 %), PNG -3.019 de voturi (1,75 %)

La Camera Deputatilor pe primul loc se afla PD-L – 58.048 de voturi (33,54 %), urmat fiind de PSD+PC – 54.211 de voturi (31,33 %), PNL – 41.091 de voturi (23,74 %), PRM – 6.313 de voturi (3,64 %), UDMR – 6.122 de voturi (3,53 %), PNG – 2.019 de voturi (1,16 %).

Cu 14.187 de voturi, candidatul PD-L la Camera Deputatilor in colegiul uninominal nr. 5 (Petrosani), Monica Iacob Ridzi, a fost singurul candidat din judet pe care rezultatul l-a propulsat direct in Parlament. Numarul minim necesar de voturi pentru obtinerea unui mandat intreg, in acest colegiu a fost de 13.120.

Cristian Resmerita, candidatul Aliantei PSD+PC, a ratat la nou voturi obtinerea unui mandat de deputat, el intrunind 11.026 voturi, fata de cele 11.035 cate ii erau necesare.

Printre cei care nu au obtinut jumatate plus unu dintre voturi se mai numara si Adrian Paunescu (PSD), fostul ministru Gheorghe Barbu (PD-L) si Dan Radu Rusanu (PNL).

Rezultatele obtinute de candidatii pentru Senat sunt: Colegiul 1 (Valea Jiului) – Cosmin Vasile Nicula (PSD+PC) – 19.563 voturi, Gheorghe Barbu (PD-L) – 16.085 voturi, Alin Simota (PNL) – 7.042 voturi, Iosif Andras (UDMR) – 2.307 voturi, Florin Racotea (PRM) – 2.265 voturi, Nicolina Pop (PNG) – 978 voturi; Colegiul 2 (Brad-Orastie-Valea Muresului) – Adrian Paunescu (PSD+PC) – 14.933 voturi.

Au mai prins un loc in Senat Benoni Ardelean (PNL) – 13.967 voturi, Dorin Paran (PDL) – 13.691 voturi, Mihai Poenar (PRM) – 2.246 voturi, Veress Edmund Petru (UDMR) – 694 voturi, Grigore Coriolan Baciu (PNG) – 692 voturi; Colegiul 3 (Deva-Hunedoara-Tara Hategului ) – Dan Radu Rusanu (PNL) – 24.550 voturi, Mihai Leu (PSD-PC) – 23.108 voturi, Cristian Marius Vladu (PDL) – 20.196 voturi, Costel Avram (PRM) – 3700 voturi, Doina Popovici (PNG) – 1349 voturi.

La Camera Deputatilor situatia rezultatelor este urmatoarea: Colegiul 1 (Brad-Valea Muresului)- Laurentiu Nistor (PSD+PC) – 8.513 voturi, Tiberiu Ioan Balint (PNL) – 7.843 voturi, Oliviu Dorin Gligor (PDL) – 7.756 voturi, Daniel Mirel Dubar (PRM) – 877 voturi, Vasile Lucian Macaveiu (PNG) – 258 voturi, Grigoria Burjan (UDMR) – 218 voturi; Colegiul 2 (Geoagiu-Orastie-Simeria)- Iosif Veniamin Blaga (PDL) – 7.514 voturi, Agripina Elena Cazan (PSD+PC) – 5.315 voturi, Alin Catalin Radoane (PNL) – 4.847 voturi, Constantin Nicolae Stoica (PRM) – 899 voturi, Istvan Ferenczi (UDMR) – 419 voturi, Narcis Ionut Ancau (PNG) – 246 voturi; Colegiul 3 (Hateg-Calan-Tinutul Padurenilor), Ioan Timis (PNL) – 12.103 voturi, Nicolae Mihail Rudeanu (PSD+PC) – 5.953 voturi, Vasile Matei Oprita (PDL) – 5.842 voturi, Gheorghe Popescu (PRM) – 924 voturi.

Bela Fulop (UDMR) – 517 voturi, Ioan Spatacean (PNG) – 461 voturi; Colegiul 4 (Lupeni-Uricani-Vulcan)- Cornel Cristian Resmerita (PSD+PC) – 11.026 voturi, Angela Stoica (PDL) – 4.839 voturi, Daniel Lucian Surulescu (PNL) – 3.601 voturi, Daniel Vasile Moraru (PRM) – 1.014 voturi, David Benedekfi (UDMR) – 825 voturi, Daniel Palivan (PNG) – 234 voturi; Colegiul 5 (Petrila- Petrosani-Aninoasa) –Monica Maria Iacob Ridzi (PDL) – 14.187 voturi, Sorin Mihai Radu (PSD+PC) – 7.664 voturi, Petru Dragoescu (PNL) – 1.664 voturi, Eduard Roland Kacso (UDMR) – 959 voturi.

Marius Adrian Raduta (PRM) – 889 voturi, Gheorghita Stoica (PNG) – 289 voturi; Colegiul 6 (Deva-Carjiti)- Petru Marginean (PSD+PC) – 7.204 voturi, Ioan Inisconi (PDL) – 7.149 voturi, Bogdan Radu Timpau (PNL) – 6.913 voturi, Marta Mate (UDMR) – 1.714 voturi, Nicolae Mircea Mincea (PRM) – 921 voturi, Lucian Adrian Jula (PNG) – 317 voturi; Colegiul 7 (Hunedoara) – Viorel Arion (PDL) – 10.761 voturi, Liliana Tolas (PSD+PC) – 8.536 voturi, Puiu Dorinel Radu (PNL) – 4.120 voturi, Karoly Borbely (UDMR) – 1.470 voturi, Marcel Mircea Popa (PRM) -789 voturi, Gabriel Dorin Maxim (PNG) – 214 voturi.

De ce au nevoie românii pentru patru staţii de metrou: 19 ani, 188 de proiecte, 32 de firme, 14 directori şi 10 miniştri

Ministrul Ludovic Orban s-a grăbit să inaugureze patru noi staţii de metrou,pe tronsonul dintre Nicolae Grogorescu şi Linia de Centură. Deocamdată, în ciuda chinurilor facerii noilor staţii, se circulă pe un singur fir.

Între două opriri ale metroului pentru poze şi declaraţii, speech-uri, şampanie, pişcoturi, foşti directori de metrou care au început proiectul, dar au albit între timp, funcţionare ale Ministerului Transporturilor colecţionare de autografe şi grupuri de gură-cască, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a inaugurat ieri patru staţii de metrou nou-nouţe între Nicolae Grigorescu şi Linia de Centură. Trenurile vor începe să circule de azi, la prima oră, la un interval de succedare de zece minute, au anunţat miercuri oficialii Metrorex.

Circulaţia se va desfăşura pe un singur fir între Nicolae Grigorescu şi Policolor din cauza faptului că încă se lucrează pe celălalt fir.

Metrorex nu a putut preciza până când va dura această situaţie. Spre deosebire de restul staţiilor de metrou unde călătorii pot afla la câte minute au ajuns în urma trenului, pe noul tronson Metrorex a montat afişaje informaţionale care arată călătorilor ora la care va sosi următoarea garnitură şi direcţia de circulaţie a acesteia. „Intenţionăm extinderea acestui sistem la întreaga reţea de metrou, dar nu ştim când se va întâmpla aceasta din lipsă de bani. Pentru început acest sistem va fi introdus în staţiile de corespondenţă“, a spus actualul director general al Metrorex, Gabriel Mocanu.

Lucrările au fost începute în 1989, dar s-au blocat un an mai târziu din lipsă de bani, fiind reluate de abia în 2000. De atunci, fiecare ministru al Transporturilor a avansat termene de deschidere a staţiilor care nu au fost niciodată respectate, cel iniţial fiind 2005. Ludovic Orban, care ieri a declarat că este singurul ministru sub care graficul lucrărilor a fost respectat, anunţa la rândul lui, în noiembrie 2007, deschiderea tronsonului în 15 iunie 2008. Proiectul celor patru staţii, Grigorescu, 1 Decembrie 1918, Policolor şi Linia de Centură, s-a derulat sub zece miniştri ai Transporturilor, 14 directori generali ai Metrorex, iar planurile au fost modificate de 188 de ori. „De-a lungul timpului au existat 32 de firme care au lucrat la proiect, iar numărul contractanţilor a fost de 12. Cauza a fost lipsa finanţării sau condiţiile tehnologice diferite“, a explicat ieri Gabriel Mocanu. Între 2004 şi 2008, preţul de realizare a acestui tronson a crescut de la 28 la 145 de milioane euro în prezent.

Extinderea Shopping City Sibiu marchează maturizarea pieţei româneşti de retail

Astăzi, 19 noiembrie 2008, Shopping City Sibiu îşi reînnoieşte poziţia de lider pe piaţa românească de retail, devenind cel mai mare parc de retail din Transilvania, şi unul dintre cele mai importante din ţară, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 85.000 metri pătraţi.

Ca rezultat al fazei a doua de dezvoltare, Shopping City Sibiu îşi va extinde binecunoscutul ansamblu de ancore româneşti şi internaţionale, incluzând Real, Media Galaxy, Baumax, Mobilia şi Promenada Mall. Extinderea este condusă de grupuri similare de retaileri: Carrefour, Mobexpert, Flanco şi Proges.

Dezvoltatorul Argo Real Estate Opportunities Fund a investit aproximativ 35 milioane de euro pentru extinderea parcului de retail. Astfel, investiţia totală pentru Shopping City Sibiu se ridică la aproape 110 milioane de euro. Din punct de vedere al retailerilor prezenţi, Michael Gingrich, Regional Asset Manager Argo Real Estate a declarat: “Beneficiul extinderii este în favoarea ambelor categorii de retaileri. Noii veniţi sunt avantajaţi de notorietatea creată pe baza unui mix puternic de branduri naţionale şi internaţionale. În schimb, magazinele deja existente vor obţine câştiguri importante de pe urma concentrării opţiunilor de cumpărături într-o destinaţie unică nu numai din Sibiu dar si din Transilvania”.

Ca urmare a extinderii, reprezentanţii Shopping City se aşteaptă la o creştere semnificativă a numărului de clienţi. Pentru a intampina cresterea traficului parcarea a fost extinsă la peste 2.500 de locuri, a fost terminat un nou punct de acces către centrul comercial şi alte câteva facilităţi au fost dezvoltate pentru a veni în ajutorul cumpărătorilor. Numărul total de vizitatori aşteptaţi este de peste 12,5 milioane/an.

Avantajul comparativ – serviciile

Alăturarea unor concurenţi direcţi va determina creşterea importanţei serviciilor în mix-ul de management al locatarilor parcului de retail. De asemenea, eforturile brandului Shopping City Sibiu de a se impune pe piaţa de retail vor fi direcţionate exclusiv pe servicii, ceea ce va permite o creştere exemplară a calităţii acestora.

“Extinderea Shopping City Sibiu va crea un privilegiu semnificativ pentru consumatori, având în vedere cel puţin două aspecte. În primul rând, este vorba despre o destinaţie unică ce va concentra opţiunile sibienilor, cu marele avantaj de a reduce considerabil timpul alocat pentru cumparături. În al doilea rând, vorbim despre benificiile clasice calitate/preţ care se vor menţine în permanenţă la un nivel ridicat datorită concurenţei permanente între ancorele prezente în Shopping City Sibiu”, comentează Felicia Vasiu, Head of Timişoara Branch din cadrul Cushman & Wakefield Activ Consulting, agent exclusiv de închiriere pentru Shopping City Sibiu.

Noi ancore de renume în Shopping City Sibiu

Carrefour
Hypermarketul Carrefour Sibiu a fost creat conform principiilor şi valorilor grupului Carrefour si va oferi cele mai mici preţuri din Romania. Situat într-o zonă cu un puternic potenţial de dezvoltare, el va constitui cu siguranţă un veritabil pol de atracţie pentru consumatorii din Sibiu, dar şi din celelalte zone apropiate, propunând produse şi servicii la cel mai bun raport calitate/preţ. Noul hypermarket Carrefour va aduce multe avantaje clienţilor: cele mai mici preţuri, zilnic; o gamă variată de produse: 50.000 articole; un program prelungit, în fiecare zi de la 8:00 – 22:00; tombole şi promoţii.

Flanco World
Între noii retaileri se numără şi Flanco World, cu o suprafaţă de 1.300 mp. Noul magazin reprezintă cea mai recentă investiţie a Flamingo International, unul dintre cei mai importanţi retaileri de pe piaţa de electronice, electrocasnice şi IT&C. Suma totală a investiţiei se ridică la 600.000 euro. Deschiderea acestui nou punct de lucru face parte din strategia principală de business a retailer-ului, aceea de a-şi consolida operaţiunile derulate pe piaţa locală şi de a extinde reţeaua de magazine în cele mai importante zone comerciale de nivel naţional.

Mobexpert
Mobexpert va inaugura, în decembrie 2008, primul său hipermagazin din Sibiu în cadrul celui mai mare parc de retail din Transilvania.
Hipermagazinul va aduce sibienilor noua colecţie Mobexpert, care propune un nou concept, proaspăt şi inovator: o ieşire din banal sub semnul spectaculosului. Lansarea noului hipermagazin coincide cu intrarea în magazine a colecţiei speciale de Crăciun. Sibienii vor putea astfel alege din varietatea de combinaţii şi surse de inspiraţie din domeniul mobilierului, decoraţiunilor interioare, dar şi decoraţiunilor spectaculoase de Crăciun.
Cu o suprafaţă de 7.740 de metri pătraţi, reprezentând o investiţie cifrată la aprox. 2 milioane de euro, hipermagazinul Mobexpert de la Sibiu propune clienţilor ansambluri de mobilier şi decoraţiuni care evită banalul, în condiţiile unui comerţ la standarde internaţionale.

Proges
PROGES Superstore Sibiu, amplasat în incinta Shopping City Sibiu, cu o suprafaţă de peste 1.300 mp şi o investiţie totală ce depăşeşte suma de 900.000 Euro, reprezintă magazinul cu numărul 60 ce completează cu succes reţeaua de magazine PROGES.

“PROGES oferă clienţilor săi cea mai variată şi actuală gamă de pardoseli calde (parchet laminat şi triplustratificat, mocheta, covoare, PVC) corelate cu cele mai atractive preţuri din piaţă, iar în plus, începând cu acest an, alegerile clienţilor pot fi completate cu peste 400 de modele şi culori de perdele şi draperii. În acelaşi timp, serviciile de consiliere sunt foarte importante, de aceea investim constant în pregătirea personalului nostru de vânzări. Dorim ca aceştia să fie adevăraţi consilieri care pot oferi răspunsuri concrete la problemele pe care clienţii le întâmpină cu montarea şi folosirea produselor noastre“, explică Tudor Micula, Director Retail Proges.

În anul 2008, PROGES a urmărit consolidarea poziţiei de lider de piaţă prin extinderea reţelei cu aproximativ 20 de magazine noi, creşterea numărului de clienţi corporate, precum şi consolidarea diviziei de proiecte. Deschiderea de locaţii de tip retail face parte dintr-un plan de dezvoltare care se derulează pe o perioadă de 3 ani şi care are ca finalitate acoperirea tuturor oraşelor secundare din România. Investiţia totală pentru cele 20 de magazine va depăşi 7 miloane de Euro.

Shopping City Sibiu – primul parc de retail din afara Bucureştiului

În luna noiembrie 2006, se inaugura la Sibiu primul parc de retail din afara Bucureştiului. De atunci, DN 1 Şelimbăr a devenit o localizare importantă pe piaţa retailerului modern din România. Dar nu numai piaţa a avut de câştigat de pe urma acestei inaugurări. Locuitorii Sibiului şi cei ai zonelor limitrofe au avut pentru prima oară acces la o manieră elegantă şi eficientă de a-şi procura bunurile necesare. De asemenea, pe măsură ce Shopping City Sibiu se extinde, alte investiţii vor fi făcute în a treia Fază de dezvoltare.

Prima etapă a cuprins deschiderea Real, Media Galaxy, Baumax, Mobilia si Promenada Mall, reunite sub denumirea generică European Retail Park Sibiu. Investiţia iniţială s-a ridicat la aproximativ 60 de milioane de Euro şi a fost susţinută de compania Belrom, unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori de pe piaţa românească de profil. La puţin timp, aceasta a vândut parcul de retail către North Real Estate Opportunities Fund, companie britanică de investiţii. De la achizitia de catre NREOF, Shopping City Sibiu s-a dezvoltat cu 80% (spaţiu adăugat de 35,000 mp) faţă de configuraţia sa iniţială. În afară de Faza a doua, dezvoltata de AREOF, NREOF a alcătuit şi un “colţ al modei” cu retailerii Hervis Sport, Takko Fashion, Deichmann şi New Yorker. Noile magazine ocupă 4.000 mp. Serviciile de închiriere au fost furnizate, încă de la început, exclusiv de cea mai mare companie privată în domeniul imobiliar din lume, Cushman&Wakefield Activ Consulting.

Shopping City Sibiu în cifre

 Suprafaţa totală a Shopping City Sibiu: 187.027 mp
 Suprafaţa totală închiriabilă: 85.000 mp
 Investiţia totală – 110 milioane euro
 Număr estimat de vizitatori – 12,5 milioane/an

Concentraţie de branduri pe metru pătrat

În prezent, Shopping City Sibiu oferă consumatorilor o multitudine de posibilităţi, astfel încât alegerea făcută de aceştia să li se potrivească cât mai bine cu putinţă.

 Hypermarket: Real – 12.058 mp magazin şi 525 mp parcare şi Carrefour – 12.480 mp
 Mobilier şi accesorii: Mobilia – 6.100 mp, Mobexpert – 7.740 mp, Proges – 1.298 mp
 Electronice şi electrocasnice: Media Galaxy – 4.220 mp şi Flanco World – 1.298 mp
 Bricolaj: Baumax: 11.500 mp
 Promenada Mall: 85 magazine – 10.823 mp, dintre care amintim Otter, United Colors of Benneton, Mustang, Kenvelo, Jolidon, Bigotti, Nichi, Time Out, Leonardo, Benvenuti, BSB, B&B, House of Art, etc.
 Galeria Comercială Real: 13 magazine – 1.900 mp (Lotto, Mondex, Secuiana, Animax, Flamingo, Inmedio, Vodafone, Germanos, etc. )
 Galeria Comercială Carrefour: 25 magazine – 5.152 mp ; Redal Cafe, Reno, Business Cafe, Andu, Panasonic, Dany Styl, Black Sheep Home Collection, Sony, Arsis, Mondex, Say, R-Kiosk, Germanos, Meli Melo, Ultra Pro, Tabbaco Experts, Inmedio, Beauty Salon Adela, Massini, Cindy, D’Otto, Flamingo, Centrofarm, Biteco.
 Locaţie adiacentă: 4 magazine – aprox. 4.000 mp; Hervis Sport – 1.527 mp; Takko Fashion – 885 mp; Deichmann – 555 mp; New Yorker – 885 mp;

Despre Argo Real Estate Opportunities Fund
Argo Real Estate Oportunities Fund este un fond de proprietate listat public la London Stock Exchange. Argo achiziţionează şi dezvoltă proiecte de retail în Europa Centrală şi de Est, în special în România, Ucraina şi Republica Moldova. Extinderea Shopping City Sibiu este al doilea proiect de dezvoltare din România al Argo, primul fiind lansarea de succes a Shopping City Suceava din Aprilie 2008.

Despre Cushman & Wakefield Activ Consulting
Cushman & Wakefield este cea mai mare companie privată în domeniul imobiliar din lume. Fondata în 1917, compania are 227 birouri în 59 de ţări din întreaga lume şi 15.000 de profesionişti talentaţi. Cushman & Wakefield asigură soluţii integrate prin consultanţă activă, implementare şi manageriat în folosul proprietarilor, locatarilor şi investitorilor pe parcursul fiecărei etape a procesului imobiliar. Aceste soluţii includ consilierea clienţilor în vederea achiziţionării, vânzării, finanţării, închirierii şi administrării de bunuri. De asemenea, Cushman & Wakefield asigură printre alte servicii de consultanţă, consiliere, evaluare, planificare strategică şi cercetare, analiză de portofoliu şi asistenţă în alegerea zonei şi amplasamentului investiţiei. Biroul din România a fost deschis în 2007 prin preluarea companiei locale cu care colabora de peste 11 ani, Activ Consulting, devenind astfel Cushman & Wakefield Activ Consulting. Pentru a afla mai multe despre Cushman & Wakefield, puteţi vizita site-ul companiei: www.cushmanwakefield.com

Modificari privind regimul armelor si munitiilor

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008 a fost publicata Legea nr. 268 din 7 noiembrie 2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor.

Potrivit modificarilor aduse prin legea de aprobare, cetatenii romani si strainii cu sedere legala in Romania, care au implinit varsta de 18 ani, pot sa procure, in scopul detinerii, respectiv al portului si folosirii, cel mult doua arme neletale de autoaparare sau de tir sportiv din categora armelor neletale supuse autorizarii.

Persoanele fizice care detin inscrise in documentele ce atesta dreptul de detinere, respectiv de port si folosire un numar mai mare de arme  sunt obligate ca in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a noii reglementari sa procedeze la instrainarea lor, in caz contrar fiind expuse raspunderii penale.

De asemenea, se mai prevede ca posesorii armelor scurte confectionate special pentru a arunca proiectile din cauciuc pot detine maximum 100 cartuse pentru fiecare arma dintre cele pentru care au drept de port si folosire.

Act al Uniunii Avocaţilor din România referitor la refuzul primirii în profesia de avocat a pensionarului

Reclamanta B.A. a chemat în judecată Uniunea  Avocaţilor din România, solicitând  anularea deciziilor nr.8581 din 15 decembrie 2001 şi 1096 din 13 iunie 2001 şi obligarea pârâtei de a o primi în profesia de avocat cu scutire de examen.

În motivarea cererii, reclamanta a învederat că actele administrative contestate sunt nelegale, argumentele invocate de pârâtă în justificarea refuzului fiind neîntemeiate.

Astfel, avizul negativ al Baroului de Avocaţi Constanţa nu constituie un impediment pentru primirea în profesia de avocat, acest aviz având  doar un caracter consultativ.

Nici cel de-al doilea motiv nu poate justifica poziţia pârâtei, limitarea dreptului de a cere primirea în profesia de avocat în raport de  vârsta de pensionare, prevăzută de  art.28 pct.9 din Statutul profesiei de avocat  contravenind dispoziţiilor Legii nr.51/1995, legislaţiei în materie de pensie de asigurări sociale şi de  asemenea, prevederilor constituţionale referitoare la dreptul la muncă.

Ulterior reclamanta şi-a completat acţiunea  solicitând şi anularea deciziei nr.8774 din 23 martie 2002 prin care pârâta a respins cererea de reexaminare a hotărârii anterioare nr.8581 din 15 decembrie 2001.

Prin sentinţa civilă nr.69 din 23 mai 2002,  Curtea de Apel Constanţa – Secţia contencios administrativ a respins acţiunea ca nefondată.

Împotriva sentinţei reclamanta a declarat recurs, care este fondat.

Curtea reţine că au fost greşit interpretate prevederile art.16  alin.2 lit.b din Legea nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, potrivit cărora, la cerere, poate fi primit în profesie cu scutire de examen, cel care, anterior sau la data primirii, a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani.

Instanţa de fond şi-a însuşit  punctul de vedere al pârâtei în sensul că textul susmenţionat, fiind o excepţie de la regula primirii în profesia de avocat pe bază de examen, consacrată de art.16 alin.1 din lege, lasă organelor de conducere ale Uniunii Avocaţilor dreptul de a aprecia în ce măsură este posibilă primirea cu scutire de examen,  chiar dacă sunt  îndeplinite cerinţele legii.

Această interpretare contravine prevederilor legale care garantează dreptul la muncă şi posibilitatea legală a cumulării pensiei cu venitul realizat dintr-o activitate profesională.

Organele de conducere ale pârâtei,  comisia permanentă şi consiliul uniunii, constatând că sunt întrunite toate condiţiile prevăzute de Legea nr.51/1995, nu pot  refuza cererile pe motive de  oportunitate, pe baza unor criterii arbitrare şi discreţionare, acordând scutirea de examen doar unor persoane agreate, fiindcă s-ar  încălca principiul constituţional al egalităţii în faţa legii.

Reclamanta  întruneşte atât cerinţele generale pentru a profesa avocatura, cât şi condiţiile speciale impuse de art.16 alin.2 lit.b din Legea nr.51/1995, pentru a putea fi primită în profesie cu scutire de examen: a absolvit Facultatea de Drept în anul 1960, a lucrat în  calitate de consilier juridic o perioadă mai mare de 10 ani, pensionându-se în anul 1990, după care a fost reîncadrată ca jurisconsult până în anul 2000, nu posedă antecedente penale şi este aptă din punct de vedere medical să exercite profesia dorită.

Nu are suport legal susţinerea pârâtei în sensul că legislaţia  pensiilor avocaţiale şi Statutul profesiei de avocat exclud de la beneficiul exercitării  profesiei de  avocat persoanele pensionate din alte sisteme de asigurări sociale, şi deci reclamanta, pensionară din sistemul asigurărilor sociale de stat, nu poate fi primită în profesie.  Dispoziţiile art.28 alin.9 din Statutul profesiei de avocat, prevăd  că persoana poate solicita primirea în profesia de avocat cu cel puţin 5 ani anterior împlinirii vârstei de pensionare în sistemul de pensii şi asigurări sociale din care face parte.

Aceste dispoziţii, adoptate de altfel, după depunerea de către  reclamantă a cererii de primire în profesia de avocat, instituie criterii suplimentare, adăugând condiţii care nu sunt prevăzute de Legea nr.51/1995, astfel încât nu pot justifica respingerea solicitării de primire în  profesie cu scutire de examen.

În consecinţă, constatând că reclamanta întruneşte condiţiile şi criteriile cuprinse în Legea privind organizarea şi exercitarea avocaturii, s-a admis recursul,

s-a casat sentinţa şi, pe fond s-a admis acţiunea.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!