Demnitarii se vor vedea obligati sa publice din nou pe site-urile institutiilor declaratii de avere complete

Legea mai trebuie sa treaca si de Senat, acolo unde, în vara, mai multe prevederi esentiale pentru controlul averilor demnitarilor fusesera eliminate, lucru care a atras Bucurestiului critici virulente din partea Comisiei Europene.

 

 

Potrivit deciziei Senatului, din vara, demnitarii depuneau doua declaratii, una confidentiala, cu toate elementele detaliate, iar alta publica, în care lipseau date despre averea membrilor familiei, prevedere modificata ieri de Camera care a decis ca toate datele despre averi sunt publice.

În lege au fost reintroduse comisiile de ancheta de pe lânga Curtile de Apel care verifica veridicitatea declaratiilor de avere. De asemenea, legea prevede ca declaratiile complete de avere vor fi afisate pe site-urile institutiilor – cu datele de identificare încetosate -, iar formularul declaratiei va contine date legate de bijuterii, conturi, case, singurul lucru care nu va aparea fiind adresa imobilelor. Membrii Consiliului Economic si Social si liderii de sindicat vor fi obligati si ei sa depuna declaratii.

De asemenea, Camera a stabilit reintroducerea în legea ANI a termenului de trei ani dupa finalul mandatului unui demnitar în care Agentia poate face verificari, fata de un an, cum decisese Senatul

Senatul a eliminat din Legea ANI depunerea declaratiilor de avere si interese pentru candidatii la alegerile prezidentiale, parlamentare, europarlamentare si locale.

Plenul Senatului a eliminat, miercuri, din textul Legii ANI, prevederile care obliga candidatii la alegerile prezidentiale, parlamentare, europarlamentare sau locale sa depuna declaratii de avere si de interese înainte de campania

electorala.

Amendamentul care elimina obligativitatea depunerii de declaratii de avere si de interese de catre candidati, formulat de catre presedintele Comisiei de administratie, Petru Filip (PDL), fusese respins în comisiile de resort. În plen însa, acesta a fost adoptat cu 56 de voturi “pentru”, 34 “împotriva” si 5 abtineri.

Filip a argumentat faptul ca Legea ANI se refera la demnitari si obligativitatea acestora de a depune declaratiile dupa validarea mandatului acestora în urma câstigarii alegerilor.

Sursa: RTV

Liderii de sindicate nu vor mai avea obligatia sa-si declare averile.

Nici clericii nu intra sub incidenta legii. Sefii de sindicate au scapat de grija declararii averilor si intereselor. Senatorii juristi si cei din Comisia pentru drepturile omului au eliminat ieri din Legea ANI prevederea potrivit careia

presedintii, vicepresedintii, secretarii si trezorierii federatiilor si confederatiilor sindicale aveau aceasta obligatie.

Propunerea a venit din partea PSD-istului Toni Grebla si a fost sustinuta de opt dintre senatorii prezenti, spre satisfactia sefului CNSRL Fratia, Marius Petcu, prezent la dezbateri. În prealabil, acesta din urma a facut lobby pe lânga parlamentari pentru scoaterea sindicalistilor din lege, sustinând ca pâna si presedintele Traian Basescu a calificat prevederea ca fiind „total deplasata”. „Este o sicana suplimentara, pe care trebuie sa o suportam într- o perioada complicata”, a comentat el, sustinut de senatorul PSD Dan Sova, care a spus ca punerea sindicatelor pe lista ANI reprezinta mai mult o încercare de intimidare.

Sursa: EvZ

Demnitarii vor tine la secret unde au proprietati, cum si când le-au dobândit, unde au actiuni si pe cine au împrumutat, iar Liderii de sindicat nu vor mai fi obligati sa-si declare averile si interesele

Toate acestea daca Senatul adopta noua lege ANI în varianta Guvernului, aprobata deja de Camera Deputatilor.Proiectul legii Agentiei Nationale de Integritate – raspuns al Guvernului la decizia Curtii Constitutionale prin care

a fost paralizata practic activitatea verificarii averilor, conflictelor de interese si incompatibilitatilor – vine cu facilitati pentru demnitari si constrângeri pentru inspectorii de integritate.

Principalele beneficii pentru cei aflati în functii deriva din diferentierea declaratiilor de avere (rebotezate declaratii de patrimoniu) în declaratii publice si declaratii confidentiale. Din documentele ce vor putea fi accesate de jurnalisti si cetateni lipsesc nu doar adresele unde acestia au terenuri si case sau numele bancilor la care au conturi, asa cum a anuntat premierul Emil Boc. În cazul caselor si terenurilor, de pilda, lipsesc informatiile privind suprafata, anul si modul dobândirii bunului si titularul. Informatii deosebit de importante, daca ne gândim ca una e un teren de 500 de metri patrati si alta e unul de mai multe hectare. Si una e sa fi cumparat un bun si alta e sa-l fi mostenit. Daca formularele declaratiilor de avere ar fi aratat pâna acum asa cum s-a gândit Guvernul Boc, nu s-ar mai fi aflat nici de zecile de hectare pe care le avea, la sfârsitul lui 2008, în Bucuresti si Ilfov, consilierul judetean PDL Gheorghe Pistol. Cum nu s-ar mai fi aflat nici de mostenirea „matusii Tamara” sau de schema prin care politicienii îsi cumparau case si terenuri pe numele sotiei.

Apoi, în privinta conturilor bancare lipseste si data constituirii acestora, ceea ce face imposibil pentru jurnalisti si publicul larg sa afle daca este vorba de conturi deschise pe durata mandatului.

Din declaratiile care vor ajunge sub ochii cetatenilor lipsesc cu desavârsire si informatiile legate de firmele unde demnitarii sunt actionari, de persoanele carora le-au împrumutat bani sau de la care au împrumutat bani. Cu alte cuvinte, va fi imposibil sa mai aflam cazuri precum cel al ministrului de Interne Vasile Blaga, care a împrumutat în 2007 peste 300.000 de euro pentru a cumpara un apartament de la Verestoy Attila (UDMR).

Nu în ultimul rând, din noile declaratii de patrimoniu va fi greu de deslusit câti bani câstiga demnitarul din alte surse decât salariul (închirieri, consultanta, pensii, etc.).

Reguli mai stricte pentru inspectorii de integritate

Fata de cum era pâna acum, dupa adoptarea noii legi inspectorii de integritate se vor putea raporta „exclusiv” la informatiile publice „pâna la informarea persoanei care face obiectul analizei si invitarea acesteia pentru a prezenta un punct de vedere”. De abia dupa îndeplinirea acestei etape, inspectorii vor putea solicita informatii care nu sunt publice persoanelor fizice sau juridice, acestea având obligatia sa raspunda în termen de 20 de zile lucratoare (fata de 10 zile, cât era pâna acum).

În cazul persoanelor eliberate sau destituite din functie pe motiv de conflict de interese sau incompatibilitate, vechea Lege ANI prevedea interdictia de a mai exercita o functie sau o demnitate publica, cu exceptia celor elective, pe o perioada de trei ani. Mai „generos”, Guvernul a stabilit în proiectul sau ca interdictia sa fie numai un an, dar deputatii-juristi au mers pe forma initiala.

Apoi, din rândul celor care au obligatia sa-si declare averile si interele au fost scosi presedintii, vicepresedintii, secretarii si trezorierii federatiilor si confederatiilor sindicale. Au fost introdusi, în schimb, europarlamentarii si cei din institutiile si autoritatile publice care administreaza sau implementeaza programe sau proiecte finantate din fonduri externe ori din fonduri bugetare.

Sursa: Romania Libera

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ca nefondat recursul avocatei Alice Drăghici, care solicita suspendarea verificării averii sale de către Agenţia Naţională de Integritate, hotărârea fiind irevocabilă

  „În dosarul 6961/2/2008 privind cererea de suspendare a executării actului administrativ reprezentat de înştiintarea de declanşare, din oficiu, a verificării averii, potrivit Legii 144/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, la termenul din data de 1 octombrie

 

2009, recursul recurentei-reclamante Alice Elena Draghici ca fiind nefondat. Hotărârea este irevocabilă”, informează ANI, la solicitarea NewsIn.

Alice Drăghici, fost membru al Consiliului Naţional de Integritate din partea Partidului Conservator, a cerut în instanţă anularea procedurii de verificare a averii sale. În luna mai a acestui an, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea avocatei împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate, decizia nefiind însă definitivă. 

ANI s-a sesizat din oficiu, în octombrie 2008, după ce Alice Drăghici nu şi-a depus declaraţiile de avere şi de interese în termenul prevăzut de lege. După ce s-a constatat că declaraţiile de avere şi de interese nu au fost depuse în termenul legal, ANI a dispus aplicarea unei amenzi de 500 de lei şi a declanşat din oficiu procedura de verificare a averii. În calitate de membru al CNI, Drăghici trebuia să depună declaraţia de avere la Senat, iar acest for urma să o transmită Agenţiei de Integritate, însă avocata ar fi depus documentul direct la ANI, cu o întârziere de două luni.

 

realitatea

Alice Drăghici pierde prima batalie

Curtea de Apel Bucureşti a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de Alice Drăghici prin care cere suspendarea verificărilor efectuate de ANI în legătură cu declaraţiile sale de avere şi interese, decizia nefiind definitivă.

Avocatul lui Alice Drăghici, Dan Caraman, a susţinut, în motivarea cererii de suspendare a verificărilor efectuate de ANI, că nu există niciun proces verbal prin care Agenţia Naţională de Integritate a fost sesizată de către o persoană sau s-a autosesizat în legătură cu declaraţiile de avere şi de interese ale membrului CNI, Alice Drăghici. Consilierul juridic al ANI a declarat, în faţa instanţei, că nu este nevoie să existe un astfel de proces verbal, întrucât avocata Alice Drăghici este membru CNI şi trebuia să depună declaraţiile de avere şi de interese până pe 15 iunie. Potrivit ANI Alice Drăghici a depus declaraţiile de avere pe 24 iulie

Curtea de Apel Bucureşti a judecat, însă, miercuri cererea avocatei Alice Drăghici de anulare a verificărilor efectuate de ANI asupra declaraţiilor sale de avere şi de interese

 

http://www.realitatea.net/alice-draghici-pierde–in-prima-instanta–procesul-in-care-cere-suspendarea-verificarilor-ani_405886.html

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!