Ghidul executarilor silite pentru firme si persoane fizice 2018 – autor avocat Coltuc Marius Vicentiu

Datoriile unei firme sau ale unei persoane fizice autorizate (PFA) la partenerii săi de afaceri, la furnizori, la stat ș.a.m.d. le pot aduce la executare silită. Când e vorba de datorii fiscale, firmele și PFA-urile ar putea cere eșalonări la plată. Există mai multe situații de suspendare a unei executări, există și o ordine de prioritate la executarea unor bunuri de către Fisc, dar și posibilitatea de a face contestație la executare – atât la cea civilă, cât și la cea fiscală. Am sintetizat mai jos câteva dintre subiectele legate de executarea firmelor și PFA-urilor pe care le-am tratat în ultima vreme, plecând de la una dintre modificările importante la legislația insolvenței, incidentă în materie de executări

Multumim avocatului Coltuc Marius Vicentiu

Executarea silită pentru datoriile curente din procedura de insolvență
Este o modificare recent adusă Legii insolvenței: pentru datoriile acumulate în perioada procedurii de insolvență care sunt mai vechi de 60 de zile se poate începe executarea silită de către creditorii curenți. Specialiștii în insolvență au criticat imediat modificarea: este contrară principiilor insolvenței, dar și greu de imaginat în practică. În momentul în care se deschide oficial o procedură de insolvență, orice executare silită se suspendă, potrivit Legii insolvenței. Există doar câteva cazuri în care executările se pot relua, iar posibilitatea nou-introdusă pentru creditorii curenți de a cere executarea silită pentru datoriile curente, în timpul procedurii, vine să dărâme cumva principiile procedurii.

Câteva idei despre eșalonarea la plată a datoriilor fiscale și de ce merită să o folosești
Dacă în privința datoriilor nefiscale eșalonarea nu e întotdeauna posibilă, în fiscal lucrurile stau diferit. Eșalonarea la plată poate fi obținută de contribuabilul cu datorii dacă îndeplinește condițiile legale, printre care se numără și constituirea unei garanții. Din păcate, eșalonarea la plată nu e o variantă deschisă pentru cei aflați deja în procedură de insolvență. Principalul avantaj al obținerii eșalonării e că se suspendă executarea silită din partea Fiscului. Recent, Agenția Națională de Administrare Fiscală a ținut chiar o sesiune de întrebări și răspunsuri pe tema eșalonărilor, din care am selectat câteva lămuriri oferite contribuabililor, în acest material.

Notă: Apropo de datoriile fiscale și insolvența, în Legea insolvenței s-a mai introdus recent și o condiție suplimentară pentru a obține intrarea în procedură: datoriile firmei să nu fie în proporție de peste 50% numai la stat. Dacă datoriile la stat nu sunt majoritare ca proporție, atunci există șanse pentru a se intra în insolvență.

Când poți cere Fiscului suspendarea executării silite?
Eșalonarea la plată este una dintre situații. Suspendarea executării poate avea loc atunci când e dispusă de instanță ori cerută chiar de creditor, atunci când când se depune o cerere de restituire/rambursare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decât creanța fiscală pentru care s-a început executarea silită, în cazul depunerii unei scrisori de garanție/poliță de asigurare de garanție, în cazul popririlor, atunci când acestea ar duce la imposibilitatea debitorului de a-și continua activitatea economică ș.a.

Contestația la executare silită în procedura civilă și în cea fiscală
Atât executarea silită fiscală, cât și cea pentru datorii nefiscale pot fi barate prin contestații la executare. Termenul în care se poate face contestația, în ambele tipuri de executări, este de 15 zile, dar care curg în mod diferit, de la caz la caz. Cel care face contestație la executarea silită a datoriilor nefiscale poate cere în contestație și suspendarea executării. În schimb, când se face contestație la executarea silită fiscală, nu se mai aplică această chestiune. În Codul de procedură fiscală scrie clar că dispozițiile privind suspendarea provizoriu a executării silite din procedura civilă nu se aplică.

Bunuri pe care Fiscul nu ți le poate sechestra în contul datoriilor fiscale
La urmărirea bunurilor datornicului, Fiscul are o limită de 150% din valoarea creanței fiscale, limită în care se includ și cheltuielile cu executarea. Există, ca în procedura civilă, o listă de bunuri exceptate de la executare, dar și o ordine de prioritate la urmărirea silită din care deducem că bunurile pe care o persoană le folosește în activitatea principal aducătoare de venituri pot fi executate doar dacă Fiscul nu are ce altceva să execute. Aici există practic o ordine de prioritate, de unde deducem că această din urmă categorie de bunuri este ultima din care Fiscul se poate „servi”.

Asociatul unic al unui SRL, executat de creditorii societății
Este un scenariu la care unii dintre asociații unici ai societăților cu răspundere limitată (SRL) ajung uneori. Asociatul unic este aproape întotdeauna și administratorul SRL-ului, iar răspunderea administratorului este, în legislație, una destul de mare. Administratorii răspund solidar pentru: realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi, existenţa reală a dividendelor plătite, existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere, exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale, stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea și actul constitutiv le impun. De asemenea, asociatul care, în frauda creditorilor, abuzează de caracterul limitat al răspunderii sale şi de personalitatea juridică distinctă a societăţii răspunde nelimitat pentru obligaţiile neachitate ale societăţii.

Creditorii unui PFA pot urmări silit și bunuri din afara patrimoniului afacerii
Așa cum e firesc, creditorii PFA-ului, mai exact, cei care au creanțe contra PFA-ului în legătură cu activitatea acestuia se îndestulează din patrimoniul de afectațiune. Problema e că legislația le dă mână liberă creditorilor să se uite și înspre celelalte bunuri ale datornicului, adică cele din averea personală. Totuși, îndestularea din celelalte bunuri ale debitorului se face abia după ce creditorii constată că cele din patrimoniul de afectațiune nu sunt suficiente.

Ce trebuie să ai în vedere, ca angajator, când salariații tăi sunt executați silit
Angajatorul este terțul poprit în toată procedura de urmărire silită prin poprirea salarială a unui angajat. În termen de cinci zile de la comunicarea popririi, angajatorul este obligat fie să consemneze suma de bani, dacă creanța poprită este exigibilă, sau să plătească direct creditorului suma reținută și cuvenită acestuia, în cazul sumelor datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii, precum și în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrității corporale sau a sănătății. De asemenea, este o grijă a angajatorului ca din veniturile salariale ale angajatului său, în cazurile în care există mai multe popriri, să nu se ia mai mult decât permite legea, respectiv jumătate. Potrivit specialistului, cel mai bun mod de a se evita eventualele neplăceri pentru datornici este ca angajatorul să aibă un rol activ în comunicarea dintre părțile implicate în executarea silită.