inghetare curs

Inceputul anului 2017 va fi benefic pentru toti cei care au credite la banci.SEMNE BUNE ANUL ARE!

Cjue in 99% din cazurile in care a fost sesizata a decis in favoarea consumatorilor.

Curtea de Apel Oradea a formulat o trimitere preliminară care, potrivit încheierii din data de 3 martie 2016, are următorul conținut:

”În temeiul dispoziţiilor art. 276 TFUE sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare:

1. Articolul 3 alineatul (1) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că dezechilibrul semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor care decurg din contract poate trebuie analizat prin raportare strict la momentul încheierii contractului sau include şi situaţia în care, pe parcursul derulării unui contract cu executare succesivă, prestaţia consumatorului devine excesiv de oneroasă comparativ cu momentul încheierii contractului din cauza unor schimbări semnificative ale cursului de schimb valutar?

2. În accepţiunea articolului 4 alineatul (2) din Directiva 93/13, prin caracterul clar şi inteligibil al unei clauze contractuale trebuie să se înţeleagă că respectiva clauză contractuală trebuie să prevadă doar motivele care au stat la baza includerii acestei clauze în contract şi mecanismul său de funcţionare sau trebuie să prevadă şi toate consecinţele sale posibile în funcţie de care preţul plătit de consumator poate varia, cum ar fi riscul de curs valutar şi dacă din perspectiva Directivei 93/13/CEE, se poate considera că obligaţia băncii de informare a clientului la momentul acordării creditului vizează exclusiv condiţiile de creditare, respectiv, dobânzile, comisioanele, garanţiile puse în sarcina împrumutatului, posibilitatea aprecierii sau deprecierii unei monede străine neputând fi inclusă în această obligaţie?

3. Articolul 4 alineatul 2 din Directiva 93/13 CEE trebuie interpretat în sensul că termenii „obiectul principal al contractului” şi „caracterul adecvat al preţului sau remuneraţiei, pe de-o parte, faţă de serviciile sau bunurile furnizate în schimbul acestora, pe de altă parte”, acoperă o clauză cuprinsă într-un contract de credit încheiat în monedă străină între un vânzător sau un furnizor şi un consumator şi care nu făcut obiectul unei negocieri individuale, potrivit căreia „Creditul va fi restituit în aceeaşi valută”.

Conform portalului instanţei, decizia Tribunalului Dolj a fost luată luni, 4 iulie şi prevede: „Dispune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să se dezlege următoarele chestiuni de drept: 1) dacă prevederile (…) din Legea (…) privind Codul Consumului, art. 18 din Ordonanţa (…) privind protecţia consumatorilor şi art. 6 (…) din Legea (…) privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor se circumscriu obligaţiei legale a băncii în faza precontractuală de informare privind riscul ratei de schimb valutar; 2) dacă dispoziţiile (…) din Codul Civil de la 1864, ce consacră principiul nominalismului monetar sunt aplicabile într-o cauză în care se susţine că, deşi creditul a fost contractat în CHF, reclamanta nu a avut posibilitatea de a retrage creditul contractat în moneda acordată, deoarece moneda nu există la momentul tragerii creditului decât scriptic; 3) dacă dispoziţiile (…) din Legea (…) privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori impun obligativitatea pentru o instituţie bancară de a insera într-un contract de credit în valută a unei clauze clare şi inteligibile privind riscul valutar. Dispune suspendarea cauzei până la pronunţarea hotărârii prealabile. Fără cale de atac”.

Întrebările la care trebuie să răspundă ICCJ sunt esenţiale, acoperind cam toate problemele, „chichiţele şi şmecheriile folosite de bănci pentru a convinge unele instanţe să le dea «dreptate»”, apreciază avocatul Piperea, care adaugă: „Pe listă apare inclusiv «celebrul» principiu al nominalismului monetar, atât de greşit înţeles de unele instanţe, cum ar fi Curtea de apel Bucureşti. Precizez că această instanţă a refuzat, până acum, să trimită astfel de întrebări preliminare la ÎCCJ, întrebări pe care le-am pus şi noi în unele dosare. E adevărat, însă, că unele complete de la Curtea de Apel Bucureşti au început să îşi schimbe practica, dând câştig de cauză consumatorilor. Timid, dar destul de evident în ultima vreme”.