Nu este intemeiata actiunea privind plata orelor suplimentare si a diurnei de catre angajator pentru perioada in care angajatul urmeaza cursurile unei pregatiri profesionale initiata de acesta din urma.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prejudicii cauzate unei persoane, constand in suferinte de ordin psihic.
Denumire data monedei unice europene.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Lucratorii salariati precum si cei independenti din statele membre ale UE au dreptul de a se stabili si lucra in oricare alt stat membru decat cel ai carui cetateni sunt, beneficiind de avantajele sociale ale tarii de resedinta in aceleasi conditii ca si resortisantii acelei tari, fara nici o discriminare bazata pe nationalitate.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa „vina”)Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Prejudicii cauzate unei persoane, constand in suferinte de ordin psihic.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta formularul completat de catre solicitant, in vederea obtinerii finantarii.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotatrari,constand in aprecierea eronata a continutului probelor si in stabilirea unor situatii de fapt care nu concorda cu realitatea, cu adevarul obictiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Lucratorii salariati precum si cei independenti din statele membre ale UE au dreptul de a se stabili si lucra in oricare alt stat membru decat cel ai carui cetateni sunt, beneficiind de avantajele sociale ale tarii de resedinta in aceleasi conditii ca si resortisantii acelei tari, fara nici o discriminare bazata pe nationalitate.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Ansamblu de principii si norme juridice in baza carora se stabileste domeniul de aplicare a unor acte normative, atunci cand anumite raporturi, acte sau fapte au legatura cu doua sau mai multe legi din state diferite.
Act procesual prin care reclamantul pune in miscare actiunea civila, sesizand instanta judecatoreasca cu rezolvarea acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Stipulatie inclusa de parti, in virtutea principiului libertatii conventiilor, in continutul contractului lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Constata ca prin
sentinta civila nr. 404/2005 a Tribunalului Brasov , a fost respinsa actiunea formulata de reclamant in contradictoriu cu parata pentru:
1. plata orelor suplimentare in cuantum de 21.428.571 ROL pentru perioada 19.10.2004 -4.12.2004.
2. plata sumei de 3.571.428 ROL pentru activitatea prestata in 1.12.2004
3. plata diurnei in cuantum de 52.872.050 lei ROL .
4. daune morale in cuantum de 25.000 euro.
A fost respinsa cererea formulata de parata privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata .
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut ca:
Reclamantul a avut calitatea de salariat in cadrul paratei, in baza contractului individual de munca 4745 din 19.10.2004 (f. 25-39 dosar fond).
Raporturile de munca dintre cele doua parti au incetat la data de 22.03.2005 asa cum se afirma in cererea de chemare in judecata la solicitarea reclamantului.
In primul petit din cererea de chemare in judecata reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 21.428.571 ROL ( val bruta) reprezentand orele suplimentare prestate in intervalul 19.10.2004 – 14.12.2004 .
Perioada 19.10 .2004 – 14.12.2004 nu reprezinta o delegare a reclamantului la alt loc de munca in vederea desfasurarii activitatii pentru care a fost angajat, ci reprezinta o perioada de pregatire profesionala pentru munca pe care reclamantul urma sa o desfasoare in tara dupa intoarcerea din Cehia.
Perioada de pregatire a reprezentat perioada in care reclamantul a fost scolarizat si a luat cunostinta de atributiile ce-i revin unui director de magazin si anume de supraveghere , control si coordonare , stagiul presupunea cunoasterea de catre acesta , in detaliu, a tuturor activitatilor desfasurate de magazinele paratei.
Inscrisurile depuse la dosar de parata releva faptul ca inca de la angajare, respectiv plecarea reclamantului in Cehia , acesta a luat cunostinta de stagiul de pregatire si activitatile ce urmau a le desfasura.
Stagiul de pregatire urmat de reclamant in Cehia se incadreaza in prevederile dispozitiilor art. 189 lit. c din Codul Muncii care prevede ca:
” Formarea profesionala a salariatilor se poate realiza prin urmatoarele forme:
– stagii de practica si specializare in strainatate”.
In cauza nu sunt indeplinite cerintele art. 43 din Codul Muncii privind delegarea salariatului pentru a efectua lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca in speta fiind vorba de pregatire si luarea la cunostinta a atributiilor ce urma a fi exercitate de reclamant in functie, ulterior la intoarcerea in tara.
Pentru aceste considerente :
Instanta a inlaturat apararile reclamantului in ceea ce priveste delegarea acestuia si plata orelor suplimentare de catre parata ca fiind nefondate.
In petitul doi din cererea de chemare in judecata reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 3.571.428 ROL ( val brut) reprezentand plata zilei de 1.12.2004 pentru care nu s-a acordat zi libera .
Dispozitiile legale privind acordarea de sporuri salariale pentru neacordarea unei zile libere pentru sarbatori legale nu sunt aplicabile peroanelor care participa la o modalitate de perfectionare profesionala.
La data de 1.12.2004 reclamantul nu isi indeplinea sarcinile de serviciu intrucat participa la un stagiu de pregatire si in aceasta situatie parata nu avea obligatia de a-i plati un spor de salarizare pentru ziua in discutie .
Prin urmare reclamantului nu ii sunt aplicabile dispozitiile art. 134 din Codul Muncii , acesta nu a desfasurat o activitate pentru angajator fiind plecat din tara pentru scolarizare si pregatire pentru functia pe care urma sa o desfasoare la intoarcere.
Mai mult cursurile de pregatire profesionala s-au desfasurat pe teritoriul altui stat care nu are prevazuta ca sarbatoare legala nelucratoare ziua de 1 decembrie.
Reclamantul a solicitat obligarea paratului la plata sumei de 52.872.050 ROL valoare neta reprezentand diferenta diurna fata de diurna acordata. in sustinerea acestui petit reclamantul a depus un mod de calcul al pretentiilor solicitate in conformitate cu Hotararea 741/14 mai 2004.
Instanta a inlaturat apararile reclamantului in ceea ce priveste HG nr. 518/1995 temei legal invocat de acesta in ceea ce priveste acordarea unei diurne superioare ca si cuantum nefiind aplicabil, societatea in cauza fiind cu capital privat.
Dispozitiile art. 16 HG 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar nu sunt aplicabile iar art. 17 din acelasi act normativ are un caracter orientativ pentru societatile cu capital privat din care face parte si parata in cauza.
in consecinta parata avea obligatia legala sau conventionala de a plati reclamantului diurna intr-un anumit cuantum pentru deplasarea acestuia in strainatate , situatie in care nu poate fi vorba despre diferenta de diurna neacordata. in cauza nu s-a facut nici dovada ca intre parati s-ar fi semnat acte aditionale la contractul de munca, in care sa se prevada pe perioada scolarizarii in strainatate plata unei diurne mai mari decat cea acordata.
Parata a depus la dosar probe care atesta faptul ca i-a fost acordat reclamantului diurna , motiv pentru care instanta a respins acest capat de cerere ca neintemeiat.
In petitul 4 din cererea de chemare in judecata reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 25.000 EUR val. neta pentru prejudiciul cauzat de angajator ca urmare a trimiterii lui in Republica Ceha fara viza legala peste perioada prevazuta de legislatia in vigoare . Reclamantul mai arata faptul ca pentru incalcarea Legislatiei pentru straini cu privire la sederea pe teritoriul altui stat a fost anchetat , amprentat , sanctionat , lipsit de libertate si i s-a aplicat pe pasaport Ordin de parasire de catre Politia pentru Straini din Praga.
Instanta a mai retinut ca reclamantul nu a dovedit existenta unui prejudiciu suferit din culpa societatii. Necunoasterea legii nu poate fi folosita in sustinerea cererii privind acordarea de daune morale.
Instanta a inlaturat apararile reclamantului, in ceea ce priveste obtinerea de vize pentru sedere peste termenul legal de 30 de zile, prevazut de HG nr. 605/1995 de catre parata, avand in vedere faptul ca exista un act normativ care trebuie cunoscut de fiecare cetatean roman care paraseste teritoriul tarii acesta si
nu poate invoca necunoasterea acesteia intrucat ” nema censetur ingnoran legim”.
Chiar in motivarea actiunii reclamantul mentioneaza termenul pentru care trebuia sa paraseasca teritoriul tarii in vederea pregatirii pentru postul pe care
urmeaza sa-l ocupe. Mai mult decat atat nu s-a facut dovada faptului ca s-ar fi solicitat in scris angajatorului obtinerea acelei vize pentru studii iar angajatorul sa fi refuzat efectuarea demersurilor legale obtinerii ei.
Reclamantul nu a dovedit conform art. 1169 Cod civil ca imaginea publica i-a fost afectata.
Din declaratia martorilor audiati rezulta ca participantii la stagiu de pregatire in Cehia s-au prezentat la Politie unde s-a desfiintat procedura standard privind identificarea si luarea de declaratii persoanelor in cauza. Amenda care a fost aplicata salariatilor aflati la pregatire a fost achitata de angajator care a urmarit sa protejeze imaginea salariatilor angajati la societatea intimata
Mai mult intre reclamanta si parata au existat raporturi de natura contractuala si nu delictuala astfel incat se poate aprecia ca fapta culpabila a paratei a creat reclamantei un prejudiciu ce trebuie integral acoperit , motiv pentru care instanta a respins acest capat de cerere .
in temeiul art. 274 si urmatorul Cod procedura civila a respins cererea privind obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .
Impotriva acestei sentinte s-a declarat recurs de recurentul reclamant criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie .
In dezvoltarea motivelor de recurs se arata ca in mod eronat instanta a apreciat ca activitatea preponderent fizica desfasurata de reclamant reprezenta ” pregatirea profesionala ” si nu munca in favoarea societatii intimate , cum a fost in realitate. in considerarea greselii de judecata prezentata mai sus sta si faptul ca instanta a respins pretentiile reclamantului in ceea ce priveste plata zilei de 1.12.2004 pentru care nu s-a acordat zi libera .
In ceea ce priveste obligatia conventionala , se mai arata in cuprinsul motivelor de recurs ca dreptul la diurna se stabileste prin contractul colectiv de munca, la nivel de unitate insa in lipsa acestuia , unitatea trebuia sa procedeze la aplicarea legii .
Referitor la respingerea capatului de cerere de chemare in judecata privind acordarea daunelor morale , instanta de fond a pronuntat o solutie gresita ,
nefiind legal si moral ca angajatorul sa fie exonerat de orice raspundere atunci cand isi trimite in mod ilicit salariatii la munca in strainatate .
Din probele administrate in cauza rezulta ca imaginea publica a recurentului a fost afectata intrucat a fost supus unui tratament asemenea infractorilor , expunandu-se pericolului de a nu mai intra pe teritoriul Uniunii Europene , fara vreo vina.
Examinand sentinta atacata instanta apreciaza ca recursul este neintemeiat urmand in consecinta sa fie respins si sentinta primei instante mentinuta ca legala si temeinica in baza dispozitiilor art. 312 Cod procedura civila pentru urmatoarele considerente:
Prima instanta in mod corect a apreciat faptul ca in speta nu este vorba de „o detasare” in sensul prevazut de dispozitiile art. 45 din Codul Muncii , ci ne aflam in situatia „perfectionarii” profesionale initiata de salariat, dat fiind lipsa unui inscris care sa dovedeasca situatia formarii profesionale din initiativa angajatorului. Prin urmare obligatiile partilor precum si drepturile acestora , nu pot fi stabilite cu exactitate in lipsa unui asemenea inscris. Astfel in mod corect prima instanta a procedat la respingerea capetelor de cerere , privind plata orelor suplimentare , diurna si plata zilei de 1.12.2004 . in ceea ce priveste inscrisul intitulat act aditional la contractul de munca , acesta vizeaza numai clauza contractuala privind salarizarea si nu perfectionarea profesionala.
Asadar in lipsa unor reglementari clare materializate printr-un inscris, care sa ateste raporturile dintre parti sub aspectul duratei, formarii profesionale , inclusiv a obligatiilor contractuale ale salariatului in raport cu angajatorul si a modalitatilor de suportare a cheltuielilor profesionale , prima instanta a facut o aplicare corecta a dispozitiilor art. 193 din Codul Muncii.
Prin urmare criticile din recurs ce vizeaza modul de solutionare al acestor capete de cerere , sunt nefondate pentru toate considerentele ce au fost expuse mai sus si in consecinta vor fi respinse.
Referitor la acordarea daunelor morale si acestea in mod corect au fost respinse de prima instanta .
Dovada prejudiciului moral suferit de recurent, este , prin derogare de la regula generala instituita in dreptul muncii, in sarcina reclamantului. Modul de solutionare al capetelor de cerere principale influenteaza acordarea daunelor morale tocmai pentru argumentele care s-au expus mai inainte si anume lipsa vinovatiei angajatorului ca urmare a neasumarii vreunor obligatii de catre acesta din urma, in situatiile reglementate de dispozitiile art. 189 lit. „c „raportat la art. 18 din Codul Muncii .