Impreviziunea conform Noului Cod civil

Impreviziunea este paguba pe care o sufera una din partile contractante ca urmare a dezechilibrului grav de valoare care intervine intre prestatiile sale si contraprestatiile celeilalte parti, in cursul executarii contractului, determinat de fluctuatiile monetare, care cel mai adesea consta intr-o inflatie deschisa sau galopanta.

In cazul impreviziunii, instanta intervine in contract, in anumite situatii si cu anumite conditii. Textul art. 1271 consacra regula si exceptia in domeniul executarii contractului atunci cand imprejurarile pe care partile le-au luat in considerare la incheierea contractului s-au modificat intr-o masura importanta si contractul a dobandit valenta de sarcina excesiva pentru una dintre parti.

In primul alineat al art. 1271 este enuntata regula conform careia chiar si atunci cand pentru una dintre parti obligatia a devenit mai oneroasa decat parea sa fie la data incheierii contractului, debitorul trebuie sa isi execute obligatia conform clauzelor contractului. Exceptia de la aceasta regula este reglementata in cel de-al doilea alineat.

Daca in contract s-a prevazut o clauza de renegociere sau daca executarea a devenit excesiv de oneroasa pentru una dintre parti, din cauza unei schimbari a imprejurarilor pe care le-au luat in considerare partile la incheierea contractului, exista posibilitatea interventiei instantei in contract.

 

Ceea ce poate prilejui o asemenea interventie nu este orice schimbare a imprejurarilor, ci numai daca schimbarea are urmatoarele calitati, sunt reglementate cele doua etape ale demersului:

a) elementul care provoaca un caracter excesiv al sarcinii debitorului nu exista la data incheierii contractului, ci a aparut dupa acest moment;

b) pentru parti nu era posibila in mod rezonabil anvizajarea schimbarii;

c) partea pusa in dificultate nu este obligata, prin natura contractului sa suporte riscul producerii evenimentului perturbator.

 

Drepturi salariale

CURTEA DE APEL GALATISPETE RELEVANTE ALE SECTIEI CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE PRONUNTATE IN TRIMESTRUL I 2006DREPTURI SALARIALE.

Prin actiunea inregistrata sub nr.306/17.01.2005 la Tribunalul Galati, reclamantul Bratoveanu Neculai a solicitat in contradictoriu cu parata S.C.Turflor SRL, obligarea acestuia la plata sumei de 620 Euro reprezentand diurna neplatita in perioada 14.06.2003-14.12.2003.Prin sentinta civila nr.1098/7.07.2005 Tribunalul Galati a admis actiunea formulata de reclamant si a fost obligata parata sa plateasca reclamantului suma de 920 Euro.Impotriva acestei hotarari a declarat recurs parata SC Turflor SRL invocand exceptia necompetentei materiale a tribunalului pentru solutionarea cauzei.Prin decizia civila nr.45/R/23.01.2006 Curtea de Apel Galati a admis recursul declarat de parata SC Turflor SRL Galati.A casat sentinta civila nr.1098/7.07.2005 a Tribunalului Galati si in rejudecare, a trimis cauza spre rejudecare la Judecatoria Galati.Pentru a pronunta aceasta hotarare , instanta de recurs a retinut ca intre reclamant si parata s-a incheiat o conventie civila de prestari servicii inregistrata la Inspectia Teritoriala de Munca Galati sub nr.78034/25.04.2000 in aceasta mentionandu-se ca intra in vigoare incepand cu data de 1.05.2000 durata conventiei la data incheierii fiind considerata nedeterminata.Pana la intrarea in vigoare a Legii nr.53/2003( codul muncii) la 1.03.2003 , conventiile civile erau asimilate contractelor individuale de munca conform Legii 130/1999 ulterior prin Legea 597/22.12.2003 de aprobare a OUG nr.9/2003 regimul juridic al acestora fiind abrogat expres , astfel ca ele nu mai sunt asimilate cu cel al contractelor de munca .In atare conditii litigiile izvorate din aceste conventii civile nu mai pot fi considerate conflicte de munca si deci nu mai sunt de competenta instantelor speciale.Din actele dosarului nu rezulta ca intre reclamant si parata odata cu incetarea conventiei civile ar fi existat un raport de munca in sensul legislatiei muncii chiar daca intre parti nu s-a incheiat un contract scris.Faptul ca intre reprezentantii paratei si reclamant au existat unele intelegeri cu privire la plata unor sume de bani dupa intoarcerea reclamantului din Italia nu inseamna si existenta unui raport de munca .Pentru existenta unui raport de munca trebuie dovedita existenta acestuia, vointa angajatorului de a-l angaja, modul de salarizare, modul de desfasurare a activitatii etc., situatii nedovedite de reclamant.In atare conditii, Curtea a apreciat ca Tribunalul Galati nu era competent sa solutioneze cauza, nefiind un litigiu de munca civil de competenta judecatoriei.