În esență, orice persoană fizică va putea să depună plângeri la ANSPDCP, odată ce procedura amintită va apărea în publicația oficială a țării noastre, în situația în care consideră că o companie sau o instituție a statului îi prelucrează ilegal datele personale. Inclusiv în cazurile în care este vorba de comerț electronic sau comunicări electronice.
„Plângerile pot fi adresate de orice persoană vizată identificată conform prevederilor din prezenta procedură, care consideră că prelucrarea datelor sale cu caracter personal încalcă prevederile legale în vigoare, în special în cazul în care reședința sa obișnuită, locul său de muncă sau presupusa încălcare se află sau, după caz, are loc pe teritoriul României”, scrie în propunerea de act normativ.
În principiu, plângerile vor trebui făcute în scris și vor putea fi depuse la registratura generală de la sediul ANSPDCP. Totodată, va fi posibilă transmiterea prin poștă sau cu ajutorul formularului electronic de pe site-ul Autorității.
Totuși, nu orice plângere va fi primită, pentru că persoanele fizice vor trebui să dea anumite date personale prin care să poată fi identificate. Mai exact, este vorba de:
- nume și prenume;
- adresa poștală de domiciliu/reședință;
- adresa de e-mail (pentru plângerile depuse online);
- numărul/numerele de telefon/fax, adresa/adresele de e-mail ori adresa/adresele IP care au legătură cu obiectul plângerii (pentru plângerile ce vizează încălcarea dreptului la viaţă intimă, familială şi privată în domeniul comunicaţiilor electronice şi comerţului electronic).
„Pentru primirea și înregistrarea valabilă a plângerilor, este obligatorie furnizarea datelor de identificare ale operatorului reclamat sau a persoanei împuternicite reclamate, precum nume și prenume/denumire, adresă/sediu, sau cel puțin a informațiilor disponibile deținute de petiționar, în vederea identificării acestora”, este subliniat în proiectul de decizie.
Plângerile vor fi semnate de mână sau electronic, însă online se vor putea trimite și fără semnătură electronică. Totodată, petiționarii vor trebui să explice cât se poate de clar problemele semnalate și să anexeze dovezi.
„Pentru primirea şi înregistrarea valabilă a plângerilor, este obligatorie precizarea detaliată a obiectului acestora, a demersurilor întreprinse de petiționar la nivelul operatorului reclamat sau al persoanei împuternicite reclamate, a informaţiilor disponibile pentru susţinerea afirmaţiilor, precum şi anexarea de dovezi concludente”, prevede documentul amintit.
În plus, când este vorba de plângerile referitoare la încălcarea dreptului la viaţă intimă, familială şi privată prin transmiterea de comunicări comerciale nesolicitate, proiectul dispune că trebuie anexate mesajele originale primite de petiționar, astfel încât expeditorul să poată fi identificat.
De obicei, primirea și analizarea plângerilor va fi gratuită, însă ANSPDCP va putea să refuze sau să taxeze reclamațiile vădit nejustificate sau exagerate (mai ales dacă sunt repetitive). În orice caz, indiferent că depun reclamații sau nu la ANSPDCP, persoanele fizice vor putea să se adreseze și instanțelor judecătorești.
Rezultatele investigațiilor ANSPDCP vor fi comunicate petiționarilor în trei luni de la data la care li s-a comunicat că plângerile sunt admisibile (adică pot fi cercetate și soluționate). Totuși, dacă este nevoie de investigații amănunțite, Autoritatea va transmite informații, din trei în trei luni, până la soluționare.
Procedura de primire și soluționare a plângerilor legate de prelucrările ilegale de date personale vine în contextul în care, începând de astăzi, în toată Uniunea Europeană (deci inclusiv în România), au devenit aplicabile prevederile GDPR. GDPR este un regulament european care se aplică direct în toate statele membre ale Uniunii și care trebuie respectat de toate firmele și instituțiile publice care prelucrează date personale.
Atenție! Deși GDPR se aplică deja de azi, proiectul de decizie al ANSPDCP trebuie aprobat și publicat în Monitorul Oficial pentru a se aplica.