putere

Lazaroiu: Posibil sa nu avem o guvernare de patru ani, ci de doi ani

de

Consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu spune ca este posibil ca dupa doi ani de mandat al viitorului Guvern sa fie declansate alegeri anticipate.

El argumenteaza ca in primii doi ani va functiona solidaritatea partidelor pentru depasirea crizei, urmata de relansarea competitiei.

„Posibil sa nu avem o guvernare de patru ani, ci de doi ani. Dar e greu de anticipat in acest moment”, a spus consilierul prezidential , potrivit Realitatea Tv.

„Ma gandeam pur si simplu la un aranjament politic intre partide pentru depatirea crizei. Nu e o rasturnare de putere si o relansare a competitiei. Probabil ca in vremuri de criza e nevoie de mai multa solidaritate.

Dupa ce trece criza, e nevoie de mai multa competitie”, a spus el, intrebat daca se gandeste la un Guvern cu ajutorul caruia sa fie depasita criza economica si apoi la o posibila rasturnare de putere.

Mircea Geoana ar putea fi dezamagit de numarul parlamentarilor PSD

Consilierul prezidential a adaugat ca Mircea Geoana ar putea sa fie dezamagit de rezultatele alegerilor, anticipand ca PD-L ar putea obtine mai multe locuri in Parlament, desi PSD va avea un scor mai mare.

„Posibil ca domnul Geoana sa aiba o noua dezamagire. Si anume, exista posibilitatea ca PD-L sa obtina mai multi parlamentari decat PSD, chiar daca PSD ar obtine cu 0,5% mai mult decat PD-L, pe acest sistem de vot, Pe care domnul Geoana l-a votat in Parlament”, a declarat Lazaroiu.

Consilierul a afirmat ca ar trebui sa apartina unui partid politic, excluzand varianta unei persoane din afara PSD, PD-L, PNL, precizand ca va avea de castigat o coalitie alcatuita pe criterii ideologice.

Probabil domnul Lazaroiu considera ca partidele de dreapta(PD-L, PNL), lansate in aceasta cursa electorala vor trebui sa se impace, pentru ca sunt mult mai apropiate din punct de vedere ideologic.

Biker’s Club Otopeni deschide sezonul de vanatoare de motociclisti

de

Vineri, 7 noiembrie, in Biker’s Club Otopeni motociclistii vor fi “vanati” in cadrul concursului Mister Moto. Concurentii vor trebui sa demonstreze ca poseda atat abilitati de motociclisti adevarati cat si un simt al umorul bine dezvoltat. Seara se va desfasura in ritmuri de blues si rock sustinute live de trupa AD HOC, care va oferi in fiecare seara de vineri concerte live, exclusiv in Biker’s Club Otopeni.

“Vanatoarea” va avea loc incepand cu ora 20.00, iar “vanatul” va fi supus unor probe de abilitati si talente speciale precum si de cunostinte tehnice. Supravietuitorii vor fi sacrificati publicului in cadrul after party-ului unde vor trebui sa suporte asaltul fanelor, riscand astfel sa fie vanati pana la extinctie.
Trupa AD HOC, infiintata in anul 1998, imbina stiluri inrudite cum ar fi: disco, funk, blues si rock iar in prezent lucreaza deja la primul album. Trupa abordeaza un gen muzical foarte cerut in ultima vreme si inca insuficient oferit pe piata muzicala romaneasca, care aduce un aer proaspat pe scena showbiz-ului romanesc si o stare de buna dispozitie in inimile ascultatorilor.

Situat pe DN1 la iesirea din Otopeni, Biker’s Club este kilometrul zero pe harta pasionatilor de motoare, care gasesc aici o atmosfera relaxata si un loc in care toti impartasesc aceleasi valori si pasiuni. Biker’s Club intelege cel mai bine nevoile motociclistilor si le ofera acestora un cadru in care pot fi ei insisi, o parcare sigura si mancare buna, sa-i tina la drum lung.

Pentru detalii va rugam sa ne contactati.

Telefon: 021 411 80 74
I(Adresa de email este ascunsa din motive de securitate)
www.bikersclub.ro

Hotarare de Guvern de atestare a domeniului public al unui judet. Actiune in anulare. Tardivitate.

de
Hotararea de Guvern de atestare a domeniului public al unui judet are caracterul unui act administrativ unilateral cu caracter individual, astfel ca nu sunt aplicabile prevederile art. 11 alin. (4) din Legea 554/2004, potrivit carora actele administrative normative pot fi atacate oricand pe calea contenciosului administrativ.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Confirmare intr-o anumita functie
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea contenciosului administrativ
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Legea contenciosului administrativ
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Termenul de 1 an de la data emiterii hotararii de guvern de atestare a domeniului public nu poate fi depasit, sub sanctiunea respingerii ca tardiva a actiunii in contencios administrativ.
*
* *

Prin actiunea inregistrata la 8 mai 2007, reclamantii BM, NS s.a. au solicitat, in contradictoriu cu paratii Guvernul Romaniei si Consiliul local al municipiului Alba Iulia sa se dispuna anularea pozitiei nr.749 din anexa 12 a H.G. nr.974/2002 emisa de Guvernul Romaniei, anularea pozitiei nr.749 din anexa 2 a HCL nr.267/5.11.1999 modificata prin HCL nr.165/22.06.2002 emise de Consiliul local al municipiului Alba Iulia, suspendarea executarii acestor acte pana la ramanerea irevocabila a sentintei si obligarea paratilor la cheltuieli de judecata, aratand ca in mod nelegal, paratii au inclus in domeniul public al municipiului drumul amenajat de reclamanti pe terenul proprietatea lor.
Paratii au invocat exceptia tardivitatii actiunii.
Curtea de Apel alba Iulia – Sectia de contencios administrativ si fiscal, prin sentinta nr.68 din 13 iulie 2007, a admis exceptia tardivitatii, a respins ca tardiv formulata actiunea, a respins cererea de suspendare a executarii actelor atacate.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca anexa cuprinzand inventarul bunurilor care apartin domeniului public al municipiului Alba Iulia a fost publicata in M. Of. nr.701 Bis din 25 septembrie 2002 si, in plus, a fost adusa expres la cunostinta reclamantilor prin adresa nr.5356/19 martie 2004, iar actiunea a fost introdusa la 8 mai 2007, deci tardiv fata de prevederile art.ll alin. (2) din Legea 554/2004.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantii, solicitand in principal casarea si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond in temeiul art.315 alin. (5) C. proc. civ. cu motivarea ca actul administrativ atacat are caracter normativ si drept urmare poate fi atacat oricand, actiunea fiind imprescriptibila conform art.ll alin. (4) din Legea 554/2004.
Prin urmare, sesizarea instantei de contencios administrativ cu o actiune avand ca obiect anularea partiala a hotararii de Guvern nu este conditionata de respectarea termenelor prevazute de art.ll alin. (2) din legea contenciosului administrativ.
Curtea a constatat urmatoarele:
Recurentii-reclamanti au sesizat instanta de fond cu actiunea avand ca obiect anularea partiala a H.G. nr.974/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Alba, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Alba, pozitia 749 din anexa 2 la hotarare referitoare la domeniul public al municipiului Alba lulia, Anexa 2 cuprinzand inventarul bunurilor ce apartin domeniului public al municipiului Alba Iulia a fost publicata in M.Of. nr.701 bis din 25 septembrie 2002 si de asemenea cu ocazia judecarii cauzei ce a format obiectul dosarului nr. 7/176/2003 pe rolul Tribunalului Alba, reclamantilor li s-a adus la cunostinta de Primaria municipiului Alba Iulia cu adresa nr.5356/19.03.2004 ca strada I din Alba Iulia face parte din domeniul public si figureaza la pozitia 749 din H.G. nr. 974/2002.
In mod corect prima instanta a retinut ca in raport de data publicarii hotararii de Guvern atacata, de data aducerii acesteia la cunostinta reclamantilor respectiv la 10.03.2004, introducerea actiunii la data de 08 mai 2007 s-a facut cu depasirea termenului de decadere prevazut de art.ll alin. (5) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.
Nu poate fi retinuta critica, de altfel nemotivata, a recurentilor, ca actul atacat este un act administrativ unilateral cu caracter normativ.
Actul administrativ atacat are caracterul unui act administrativ unilateral cu caracter individual, intrucat atesta bunurile care fac parte din domeniul public al judetului Alba, respectiv se adreseaza anumitor persoane juridice din acest judet si priveste bunurile individualizate in anexe.
Constatand ca instanta de fond a facut o corecta aplicare a prevederilor imperative ale art.ll din legea contenciosului administrativ atat in privinta termenului de formulare a actiunii cat si a naturii actului administrativ atacat, recursul declarat de reclamanti a fost respins ca nefondat.

Act propus ca proba intr-un litigiu. Solicitarea comunicarii. Caracterul refuzului.

de
Potrivit dispozitiilor art.2 alin. (1) lit.h) din Legea nr. 554/2004 reprezinta refuz nejustificat de a solutiona o cerere exprimarea explicita cu exces de putere a vointei de a nu rezolva cererea .

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este organizatia patronilor, autonoma, fara caracter politic infiintata ca persoana juridica de drept privat fara scop patrimonial,
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazuta in t. II, cap. II, sectiunea I, C. proc. pen., partea speciala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Refuzul unei autoritati de a comunica personal reclamantului un act propus ca proba intr-un litigiu in care autoritatea emitenta nu este parte, nu reprezinta refuz nejustificat, cu atat mai mult cu cat informatiile continute de actul solicitat nu sunt de interes public.

____________

Prin sentinta civila nr.2038 din 27 septembrie 2006 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal pronuntata in dosarul nr.7898/1/2005, a fost admisa in parte actiunea numitei MA, in contradictoriu cu parata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (A.V.A.S.), fiind obligata aceasta sa solutioneze cererea nr.279 din 6 ianuarie 2005, in sensul comunicarii clauzei sociale din contractul de vanzare-cumparare de actiuni nr.1472 din 7 decembrie 1997, incheiat de Fondul Proprietatii de Stat (in prezent AVAS) cu societatea K.

A fost respins ca neintemeiat capatul de cerere privind daunele materiale si morale.
Pentru a hotari astfel, instanta a retinut ca reclamanta a solicitat paratei, recomunicarea unor copii ale clauzelor sociale din contractul mai sus mentionat, pe motiv ca cele depuse de parata intr-un alt litigiu au fost sustrase de la dosar, primind raspunsul ca actul solicitat a fost transmis in copie la dosarul nr.3001/2003 al Tribunalului Bucuresti, astfel incat o noua copie poate fi transmisa numai la cererea instantei.

A apreciat instanta ca reclamanta are nevoie de acea copie pentru a-si formula apararile intr-un litigiu aflat pe rol si ca apararile paratei in sensul ca nu poate furniza informatii dintr-un contract fara acordul partilor acestuia – pe temeiul art.5 din O.G. nr.25/2002 – dovedesc o conduita contradictorie in raport cu raspunsul la cererea reclamantei.

A considerat instanta ca solicitarea clauzelor sociale nu tine de secretele comerciale si de afaceri, iar art.5 din O.G. nr.25/2002 nu se poate invoca in speta deoarece se refera la astfel de secrete care trebuie respectate in legatura cu utilizarea rezultatelor unei analize si ale controlului post-privatizare.

A constatat instanta ca refuzul AVAS este nejustificat si ii incalca reclamantei interesul legitim (intrucat la data incheierii contractului reclamanta era angajata S.C. „K” SA) obligatia autoritatii fiind de a asigura informarea cetatenilor asupra problemelor de interes personal, prevazuta de art.31 alin. (2) din Constitutie care confera reclamantei un drept corelativ.

Asupra cererii de acordare a daunelor materiale si morale, instanta a constatat ca, desi reclamanta nu a mai sustinut-o dupa precizarea temeiului actiunii, a exprimat totusi renuntarea la acest capat de cerere sub conditie suspensiva, iar conditia nu s-a realizat (parata nu a depus la dosar clauzele sociale), astfel incat instanta trebuie sa se pronunte.

Instanta a respins cererea, retinand ca reclamanta nu a dovedit prejudiciul moral si pe cel material pe care le-a suferit, iar parata a raspuns cererii reclamantei in sensul ca are intentia de a da curs solicitarii ei.

I. Impotriva acestei sentinte a declarat in termen recurs reclamanta, criticand sentinta pentru respingerea cererii de obligare a paratei la daune materiale si morale.
In motivarea cererii se arata:
– ca AVAS trebuia sa urmareasca daca societatea K SA a dus la indeplinire clauzele contractului de vanzare-cumparare a societatii „I” in special „obligatiile cumparatorului” si „clauzele sociale” atasate contractului;
– ca societatea sus mentionata nu a dus la indeplinire si in mod nelegal i-a desfacut reclamantei contractul individual de munca, iar AVAS trebuia sa ia atitudine si sa clarifice drepturile pe care reclamanta le obtinuse ca salariat in urma negocierilor sau sa-i comunice reclamantei aceste clauze pentru a-si valorifica singura drepturile;
– ca refuzul AVAS de a-i inainta aceste clauze sociale i-a cauzat o paguba materiala de 500 de milioane de lei reprezentand pierderea contractului individual de munca si salariile aferente;
– ca, desi prin sentinta din 27 septembrie 2006 AVAS a fost obligata sa-i comunice clauzele sociale, la 26 octombrie 2006 cand s-a prezentat la sediul acesteia a refuzat sa i le inainteze, inseland-o premeditat cu un extras din capitolul „obligatiile cumparatorului” de la alta unitate K.

Recursul nu se fondeaza, urmand a fi respins ca atare pentru considerentele care urmeaza:
1. In fapt, reclamanta este nemultumita pentru ca, dupa privatizarea S.C. „I” S.A. Bucuresti a fost concediata de catre angajator prin desfacerea contractului individual de munca .
Masura a fost contestata de reclamanta si face (sau a facut) obiectul unui litigiu de munca pe rolul Tribunalului Bucuresti in dosarul nr.3001/2003.
Reclamanta considera ca, neavand ca proba in acel dosar „clauzele sociale” anexa la contractul de privatizare, nu a putut sa inlature masura desfacerii contractului individual de munca si sa obtina salariile cuvenite .
Daunele materiale solicitate reprezinta, in opinia recurentei, chiar aceste salarii si reparatia masurii de desfacere a contractului de munca .
Pretentiile sunt neintemeiate, cata vreme nu exista o hotarare judecatoreasca irevocabila, pronuntata in litigiul de munca, din care sa rezulte explicit ca respingerea actiunii sale s-a datorat nedepunerii „clauzelor sociale” de catre AVAS.

2. In cauza de fata, reclamanta a solicitat obligarea AVAS la daune ca cerere accesorie la refuzul de a i se comunica „clauzele sociale”, asadar pentru neindeplinirea unei cereri cu caracter pur formal.
Ca urmare, criticile recurentei privind neindeplinirea de catre AVAS a obligatiilor post-privatizare nu au legatura cu obiectul cauzei deduse judecatii, cu atat mai mult cu cat sindicatul existent in cadrul societatii „I”, iar nu AVAS este reprezentantul legitim al salariatilor in raporturile cu patronatul.

II. Impotriva aceleiasi sentinte a declarat recurs si parata AVAS invocand dispozitiile art.3041 Cod procedura civila si aratand ca nu este vorba de „un refuz nejustificat” din partea sa, cata vreme contractul de vanzare-cumparare de actiuni nu reprezinta o informatie de interes public, iar reclamanta, nefiind parte in contract, nu are un drept de a detine o copie a contractului.
Arata recurenta ca i-a comunicat reclamantei la 2 noiembrie 2006 doua file reprezentand „adresa” si „clauza 8.3”, iar aceasta, desi recunoaste ca le-a primit, pretinde ca ele „nu stipuleaza drepturile salariatilor” si ca AVAS refuza sa-i solutioneze cererea .

Recursul se fondeaza, sentinta urmand a fi modificata in sensul de a respinge si primul capat de cerere din actiune, in temeiul art.304 pct.9 si art.3041 Cod procedura civila, pentru urmatoarele considerente:
Refuzul reclamat de petenta prin actiune, pe temeiul art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004 nu este unul nejustificat.
Copia „clauzelor sociale” din contractul de vanzare-cumparare de actiuni ale societatii „I” a fost propusa ca proba de catre reclamanta din cauza de fata intr-un litigiu de munca in care are (sau avea) calitatea de reclamanta si unde sustinea nelegalitatea desfacerii contractului individual de munca . Instanta investita cu cererea – Tribunalul Bucuresti – a admis proba si a solicitat comunicarea inscrisului de catre AVAS. Aceasta s-a conformat, iar actul a fost trimis la dosar pentru termenul din 29 septembrie 2003 in dosarul nr.3001/2003 .

Reclamanta, la 6 ianuarie 2005 solicita direct AVAS sa-i comunice ei personal copia „clauzelor sociale”, iar refuzul acestei autoritati, comunicat cu adresa nr.2698 din 7 februarie 2005, este motivat de situatia ca si-a indeplinit o data obligatia impusa de Tribunalul Bucuresti, o noua comunicare urmand sa faca numai la solicitarea acestei instante.

Motivatia refuzului este pertinenta si – nefiind o expresie a abuzului de putere – este si legala.
Fiind vorba de probe intr-un dosar – in care AVAS nu era parte – era firesc ca detinatoarea actului sa pretinda o cerere formala a instantei de judecata, cu atat mai mult cu cat acele informatii nu erau de interes public.
Reclamanta, dupa primirea acestui raspuns de la AVAS, avea dreptul procesual de a solicita instantei – Tribunalul Bucuresti – sa revina la AVAS pentru recomunicarea inscrisului probator.

Ea a ales insa calea reclamatiei in contenciosului administrativ pentru obtinerea unei probe pentru care avea calea legala in cadrul litigiului de munca . Acest exercitiu al dreptului de petitionare intemeiat pe dispozitiile Legii nr.554/2004 este insa abuziv, analizat fiind sub incidenta art.723 Cod procedura civila.

In realitate, reclamanta a luat cunostinta de extrasul din contractul de vanzare-cumparare de actiuni nr.1473/1997 „Obligatiile si garantiile cumparatorului” – punctul 8.3, dar contesta faptul ca acest extras ar reprezenta „clauzele sociale”, fiind incredintata ca exista alte dispozitii contractuale „oculte” privind protectia sociala la care s-a angajat cumparatorul si pe care nu le-ar fi respectat.

Or, dupa cum rezulta din adresa AVAS catre Tribunalul Bucuresti la dosarul nr.3001/2003, aceeasi copie-extras inmanata reclamantei a fost comunicata si instantei in litigiul de munca .

In fine, se cuvine a constata ca, dupa pronuntarea sentintei in cauza de fata, AVAS a comunicat intimatei-reclamante copia extras a „clauzelor sociale” si anume punctul 8.3 din contract (fila 18 dosar) pe care reclamanta insasi l-a depus in cauza de fata, impreuna cu intampinarea la recursul AVAS.

Pentru aceste motive, recursul reclamantei a fost respins, iar recursul declarat de parata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului impotriva sentintei civile nr.2038 din 27 septembrie 2006 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a fost admis, sentinta fiind modificata, in sensul respingerii capatului de cerere al actiunii reclamantei privind obligarea paratei la solutionarea cererii nr.279 din 6 ianuarie 2005.

Timisul umple bugetul statului

de

Judeţul Timiş se poate mândri că este cel de-al doilea contribuitor la bugetul statului. Mai tare la venituri la oala comună a banilor româneşti este doar Bucureştiul, aici fiind concentrată mare parte din activitatea economică a României.

Conform statisticilor pe anul 2007, Timişul a contribuit cu 17,5 miliarde de lei noi la realizarea Produslui Intern Brut al României. Activitatea economică desfăşurată de firmele din Timiş pe primele luni a generat venituri de peste trei miliarde de lei. Având în vedere cheltuielile efectuate, bugetul Timişului a fost unul excedentar, a cheltuit mai puţin decât a produs în primele trei trimestre ale acestui an.

Conform datelor statistice, impozitul pe profit plătit de firmele timişene a crescut cu 10%. Aceasta arată că activitatea economică desfăşurată a cunoscut o creştere. Trebuie spus că aceste cifre nu ţin seama de cele 39 de firme în Timiş care sunt administrate din punct de vedere fiscal, de la Bucureşti, direct la Ministerul de Finanţe. Acestea au însemnat o contribuţie suplimentară de alte 642 de milioane de lei, aferente tot activităţii desfăşurate în judeţ.

Trebuie spus că din sumele colectate la buget, peste 700 de milioane de lei s-au întors înapoi în teritoriu, fiind virate către bugetele locale ale entităţilor administrative din teritoriu. În plus, din impozitele colectate, acestea au avut venituri suplimentare de 422 milioane de lei. După Timiş, campioane la dat banii la buget au fost pe următoarele locuri Constanţa şi Clujul.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!