Potrivit Biroului Electoral Judetean pentru referendum, la consultarea publica organizata, duminica, in 35 de orase si comune din judetul Alba privind mineritul din Apuseni si proiectul de la Rosia Montana s-au prezentat 43,20 la suta din cetatenii cu drept de vot, astfel incat referendumul a fost invalidat din cauza prezentei reduse.
Pentru ca referendumul sa fie validat, ar fi trebuit sa se prezinte la urne peste jumatate din cetatenii cu drept de vot.
Liviu Dragnea a ajuns la sediul Directiei Nationale Anticoruptie in jurul orei 13.00, fiind insotit de avocat. Presedintele CJ Teleorman a spus ca a fost chemat de procurori si s-a prezentat, precizand ca va face mai multe declaratii cand va pleca de la DNA.
La iesirea de la DNA, Dragnea a precizat ca nu a dat declaratii in fata procurorilor, dar in schimb le-a lasat un memoriu privind faptele de care este acuzat, aratand ca analizarea activitatii sale politice in contextul campaniei electorale creeaza un precedent ,,extrem de periculos”. El a spus ca in memoriul pe care l-a lasat procurorilor vorbeste pe larg despre presupusele fapte de care este acuzat in dosarul privind referendumul.
Liviu Dragnea a precizat ca analizarea activitatii sale politice in cadrul campaniei electorale creeaza ,,un precedent estrem de periculos” in ceea ce priveste functionarea partidelor politice.
,,Repet ce am spus la inceput, daca se analizeaza activitatea mea politica in cadrul unei campanii electorale consider ca este un dosar eminamente politic. Mi se pare un precedent extrem de periculos, functionarea unor partide, stabilirea unor obiective politice sa fie considerate sau sa poata fi interpretate ca niste fapte penale. De asemenea, mi se pare extrem de periculos si cred ca ar trebui sa modificam legea partidelor”, a declarat Dragnea, la iesirea din sediul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA).
Secretarul general al PSD a precizat ca, in context actual, ar trebui eliminat unul dintre obiectivele principale ale partidelor politice, respectiv acela de a-si indemna oamenii sa-si exercite dreptul la vot.
,,Ar trebui sa nu mai avem acolo ca unul dintre obiective principale pentru partidele politice sa isi indemne oamenii sa-si exercite dreptul la vot. Poate ar fi bine sa propun in PSD si in USL sa ne propunem pierderea alegerilor. Altfel, daca ne propunem ca obiectiv sa castigam alegerile din noua decembrie, s-ar putea sa fie considerat ca si foloase necuvenite”, a mai aratat Dragnea.
Infractiunile retinute in sarcina lui Liviu Dragnea sunt urmatoarele:
In rezolutia de incepere a urmaririi penale, procurorii au retinut ca exista indicii temeinice ca, in calitate de secretar general al unui partid politic, invinuitul Dragnea Nicolae Liviu si-a folosit influenta si autoritatea functiei in vederea obtinerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezente de minimum 60% la votul de la referendumul din 29.07.2012, care sa garanteze validarea acestuia.
Astfel, acesta a initiat o asociere formata din numeroase persoane (presedinti si membri ai sectiilor de votare coordonati de responsabili locali si judeteni, presedinti de organizatii judetene si locale, precum si primari ai partidului), iar scopul asocierii era savarsirea de infractiuni prevazute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului.
In acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui numar restrans de persoane sa obtina, in timp real, informatii despre numarul de votanti si modul cum s-a votat in sectiile de votare.
Astfel, ora de ora, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezentei la urne, identificand sectiile de vot cu prezenta slaba.
Sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine si recomandari cu continut ilicit, destinate coordonatorilor si/sau membrilor sectiilor de votare si altor persoane, in vederea maririi artificiale a numarului de votanti.
De asemenea, invinuitul Dragnea Nicolae Liviu a constituit un sistem national de influenta pentru a determina autoritatile publice centrale, judetene si locale aflate sub controlul politic al formatiunii politice, de a se implica in:
CC mai subliniaza, intr-un comunicat remis marti presei, ca hotararea privind valabilitatea referendumului, care va fi luata in baza art. 47 alin.(1) din Legea nr. 47/1992, nu va fi influentata de completarea la decizia din 2 august. Legea
nr. 47/1992, privind organizarea si functionarea CC, prevede la articolul 47, alineatul 1, ca ,,plenul Curtii Constitutionale decide cu o majoritate de doua treimi asupra valabilitatii referendumului”.
,,Completarea operata de judecatorul-raportor nu influenteaza si nu poate influenta hotararea pe care Curtea Constitutionala urmeaza sa o adopte conform art. 47 alin.(1) din Legea nr. 47/1992″, se mai precizeaza in comunicatul CC.
Potrivit unor surse oficiale, judecatorii CC au discutat, in sedinta de marti, si despre modul in care se poate decide invalidarea referendumului pentru demiterea presedintelui, printr-un vot al majoritatii simple a plenului celor noua judecatori sau printr-un vot de doua treimi.
Conform surselor citate, opinia majoritatii judecatorilor prezenti la sedinta de plen a CC a fost ca judecatorul Stefan Minea ar fi fost indreptatit sa transmita la Monitorul Oficial rectificarea in ceea ce priveste motivarea Curtii pe
contestatiile privind referendumul din 29 iulie. Argumentele invocate in sedinta de plen de catre majoritatea judecatorilor au fost ca acesta era atat judecator raportor, cat si judecator de serviciu, au mai precizat sursele citate.
Presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, a declarat, marti dimineata, inaintea sedintei plenului Curtii, ca rectificarea transmisa la Monitorul Oficial in cazul motivarii privind referendumul din 29 iulie a fost emisa ,,in conditii strict legale”. Zegrean a fost intrebat de jurnalisti in ce conditii a fost emisa erata transmisa la Monitorul Oficial si semnata de judecatorul de serviciu, in aceeasi zi in care el a fost cel care a semnat alta adresa catre Guvern.,,In conditii strict legale”, a raspuns Zegrean. ,,Eram in concediu, judecatorul de serviciu este cel care semneaza in locul presedintelui”, a mai precizat presedintele Curtii Constitutionale.
In 6 august, Curtea a transmis o erata, cerand Monitorului Oficial sa indrepte eroarea materiala aparuta in decizia pe care o luase in 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis. Presedintele CC, Augustin Zegrean, a precizat ca a solicitat Executivului listele electorale permanente, conforme dispozitiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste in baza carora s-a desfasurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu.
Concret, CC a invocat textele legale, potrivit carora listele electorale permanente cuprind cetatenii romani cu drept de vot care au implinit varsta de 18 ani pana in ziua alegerilor inclusiv. Acest lucru inseamna ca sunt cuprinsi in listele electorale permanente toti cetatenii romani cu drept de vot, indiferent unde isi au domiciliul in tara sau in strainatate.
Erata solicitata de conducerea CC a generat ample discutii, inclusiv in interiorul Curtii, trei judecatori declarandu-se deranjati de faptul ca nu au fost consultati. Judecatorul Curtii Constitutionale Acsinte Gaspar a declarat, in 9 august, pentru ,,Gandul”, ca nu a fost consultat cu privire la erata publicata in Monitorul Oficial in 7 august si ca a cerut convocarea plenului Curtii ,,pentru a clarifia unele lucruri”.
In 7 august, judecatorul CC Ion Predescu declara, tot pentru ,,Gandul”, ca erata ar fi trebuit aprobata in prezenta tuturor celor noua judecatori constitutionali, pentru ca altfel nu este legala. Judecatorul Ion Predescu a spus ca decizia privind emiterea unei erate ar fi trebuit luata in plenul CC, cu toti cei noua judecatori de fata si ca, daca cei de la Monitorul Oficial au nelamuriri, trebuie sa trimita o cerere pentru lamurire catre Curtea Constitutionala.
,,Trebuie sa astepte raspunsul competent al Plenului Curtii. Daca s-a luat decizia doar cu cinci prezenti nu este legal, o decizie se ia in cvorum minim cu sase prezenti. Daca a survenit o problema urgenta, Curtea Constitutionala poate fi convocata mai devreme de 31 august. Monitorul Oficial poate publica doar dupa respectarea cu rigoare a legii. Daca au dubii, pot astepta plenul Curtii, nu ce a trimis judecatorul de serviciu”, a precizat judecatorul Ion Predescu.
Antonescu a anuntat luni seara ca a decis sa promulge legea de modificare a referendumului asa cum a trecut de Curtea Constitutionala, punctand ca i-a informat in aceasta privinta si pe premierul Victor Ponta si presedintii celor doua Camere ale Parlamentului.
Varianta promulgata de presedintele interimar prevede ca seful statului este demis daca majoritatea celor prezenti la vot se pronunta pentru acest fapt, cu conditia ca la urne sa se prezinte peste jumatate din totalul alegatorilor.
Sursa: Evz.ro