Problema de drept ce a generat practica neunitara
Obiectul recursului in interesul legii priveste interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 1 alin. (3) din acelasi act normativ si art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infractiuni savarsite din motive politice persoanelor impotriva carora au fost dispuse, din motive politice, masuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de impotrivire cu arme si de rasturnare prin forta a regimului comunist instaurat in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 568/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, in ceea ce priveste stabilirea caracterului politic al deportarii si prizonieratului in fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945.
Examenul jurisprudential
In urma verificarii jurisprudentei la nivelul intregii tari s-a constatat ca interpretarea dispozitiilor legale mai sus indicate s-a realizat in mod diferit de catre instantele de judecata, ceea ce a condus la aplicarea lor diferita si la pronuntarea unor solutii neunitare.
Potrivit primei orientari jurisprudentiale, deportarea si prizonieratul in fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 nu sunt masuri administrative cu caracter politic in sensul Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit celei de-a doua orientari a practicii judiciare, deportarea la munca in reconstructia U.R.S.S. si prizonieratul de razboi sunt masuri administrative cu caracter politic in sensul Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Cauzele avand ca obiect actiuni intemeiate pe Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, prin care s-a solicitat constatarea caracterului politic al deportarii si prizonieratului in U.R.S.S. inainte de 6 martie 1945, au fost solutionate, in faza recursului, in marea lor majoritate, de Sectia I civila, solutia ce s-a impus cu preponderenta fiind cea sustinuta si de procurorul general.
Ulterior, toate cauzele vizand Legea nr. 221/2009 de la nivelul instantei supreme au fost atribuite spre solutionare Sectiei a II-a civile, unde, pe aspectul vizat in prezentul recurs in interesul legii, practica este inca in faza incipienta, fiind pronuntate solutii in sensul celor expuse in prezenta cauza.
Jurisprudenta Curtii Constitutionale
Prin Decizia nr. 150/2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 267 din 23 aprilie 2012, s-a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989.
Opinia procurorului general
Procurorul general a sustinut prima solutie adoptata in practica instantelor judecatoresti.
Raportul asupra recursului in interesul legii
Ca urmare a analizei dispozitiilor legale relevante, raportate la argumentele sustinute in cadrul celor doua orientari jurisprudentiale expuse, precum si la practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, in raportul intocmit s-a apreciat, in acord cu opinia exprimata de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca dispozitiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 1 alin. (3) din acelasi act normativ si art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 214/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 568/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie interpretate si aplicate in sensul ca deportarea si prizonieratul in fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 nu sunt masuri administrative cu caracter politic, in sensul Legii nr. 221/2009.
Inalta Curte
Recunoasterea drepturilor prevazute de acest act normativ presupune constatarea caracterului politic al masurilor la care au fost supuse persoanele beneficiare, legiuitorul extinzand aplicarea prevederilor decretului-lege mentionat si asupra celor doua situatii ce sunt supuse analizei in prezenta cauza, respectiv deportarea in strainatate dupa 23 august 1944 si prizonieratul dupa razboi.
Astfel, ICCJ a decis admiterea recursului in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a stabilit ca:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelasi act normativ si art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 214/1999, deportarea si prizonieratul in fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 nu reprezinta masuri administrative cu caracter politic, in sensul Legii nr. 221/2009.
