INCEPE PROGRAMUL RABLA

INCEPE PROGRAMUL RABLA.

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

INCEPE PROGRAMUL RABLA

INCEPE PROGRAMUL RABLA. ACTE NECESARE . Afla pe coltuc.ro de ce acte ai nevoie pentru programul rabla , urmareste #livecoltuc

incepe programul rabla

17 SEPTEMBRIE 2018

Peste 30.000 de mașini vor putea fi duse la casat în cadrul noului program rabla, care va debuta astăzi.

“De luni va începe programul Rabla. Cele 30.000 de prime de casare aprobate prin rectificare vor putea fi accesate de către români. Acordăm în continuare aceeaşi primă de casare de 6.500 de lei, putem să cumulăm această sumă de casare. Dacă cumpărăm o maşină hibrid, primim încă 1.700 de lei”, a evidenţiat ministrul mediului.

Potrivit acesteia, prin cele 30.000 de noi prime de casare se ajunge la un total de 50.000 de prime acordate în acest an pentru achiziţia de maşini noi, iar Guvernul intenţionează să menţină şi în anul următor acest număr de prime de casare acordate prin Rabla Clasic, aproape dublu faţă de media alocărilor din ultimii doi ani.

INCEPE PROGRAMUL RABLA. ACTE NECESARE de care ai nevoie  .

PROGRÁM, programe, s. n. 1. Plan de activitate în care sunt stabilite (în ordinea desfășurării lor) etapele propuse pentru o perioadă dată; desfășurare a activității (individuale, dintr-o instituție) după un astfel de plan. 2. Expunere (scrisă) a principiilor, scopurilor etc. unei organizații politice, sociale, culturale etc. 3. Programă. 4. Ordinea după care se desfășoară o emisiune de radio sau de televiziune, un spectacol etc.; ansamblul părților unei asemenea emisiuni, ale unui spectacol etc. ♦ Foaie de hârtie, publicație, broșură în care este prezentat un program (4). 5. Ansamblu de instrucțiuni codate, folosit de un calculator pentru rezolvarea unei probleme.

rablă sf [At: LB / V: (regroab~~bilă / Pl: ~le / E: bg хръбла1 (Famdep) Lucru vechi și deteriorat Si: vechitură, (regrăbăgie, roajbă. 2 (Famdep) Lucru de proastă calitate. 3 (Fig) Animal bătrân și slab Si: gloabă (4), mârțoagă, răpciugă4 (Dep) Om îmbătrânit și sleit de puteri. 4 (Reg) Celibatar bătrân. 5 (Reg) Om prost și leneș. 6 (Reg) Femeie decăzută.

[/column]

Admisibilitatea probelor noi cand tribunalele si curtile de apel au retinut cauzele spre rejudecare in fond -RIL

Admisibilitatea-probelor-noi-cand-tribunalele-si-curtile-de-apel-au-retinut-cauzele-spre-rejudecare-in-fond -RIL.    In data de 9 mai 2013 adjunctul procurorului general a expediat ICCJ un recurs in interesul legii privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 312 alin. (4) raportat la art. 305 din fostul Cod de procedura civila, in procesele incepute anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 202/2010, in referire la admisibilitatea probelor noi, cu exceptia inscrisurilor, atunci cand tribunalele si curtile de apel, dupa casarea hotararii atacate, au retinut cauzele spre rejudecare in fond.

In practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la „Interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 312 alin. (4) raportat la art. 305 din fostul Cod de procedura civila, in procesele incepute anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 202/2010, in referire la admisibilitatea probelor noi, cu exceptia inscrisurilor, atunci cand tribunalele si curtile de apel, dupa casarea hotararii atacate, au retinut cauzele spre rejudecare in fond”.

Intr-o prima opinie s-a considerat ca, in caz de admitere a recursului si casarea hotararii atacate, curtile de apel si tribunalele, retinand cauza spre rejudecare, pot administra orice probe prevazute de lege, fara a fi limitate numai la administrarea inscrisurilor noi, intrucat dispozitiile art. 312 alin. (4) din Codul de procedura civila (in vigoare la data solutionarii acestor cauze) instituiau regula de principiu, potrivit careia, in caz de casare, tribunalele si curtile de apel vor rejudeca pricina in fond, fie la termenul cand a avut loc admiterea recursului, situatie in care se pronunta o singura decizie, fie la un alt termen stabilit in acest scop. De asemenea, dispozitiile art. 305 din Codul de procedura civila sunt aplicabile doar in faza judecarii cererii de recurs, iar nu in faza rejudecarii cauzei dupa casarea cu retinere.

Alte instante au trimis cauza spre rejudecare instantei a carei hotarare a fost casata ori de cate ori au apreciat ca se impune administrarea unor probe noi, altele decat inscrisurile, avand in vedere dispozitiile imperative ale art. 305 din Codul de procedura civila care interzic administrarea de probe noi in instanta de recurs, cu exceptia inscrisurilor. (Anexa I)

Adjunctul procurorului general apreciaza ca primul punct de vedere este in litera si spiritul legii.

Potrivit dispozitiilor art. 312 alin. (4) din fostul Cod de procedura civila, in redactarea anterioara intrarii in vigoare a Legii nr. 202/2010, „in caz de casare, curtile de apel si tribunalele vor rejudeca pricina in fond, fie la termenul cand a avut loc admiterea recursului, situatie in care se pronunta o singura decizie, fie la un alt termen stabilit in acest scop”.

Art. 312 alin. (5) din acelasi cod stabilea, cu titlu de exceptie ca, in cazul in care instanta a carei hotarare a fost recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului, instanta de recurs, dupa casare, trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata sau altei instante de acelasi grad.

Pe temeiul acestor dispozitii legale, se observa ca, in cazul tribunalelor si al curtilor de apel, casarea cu retinere este regula, iar casarea cu trimitere reprezinta exceptia, aplicabila numai in cazurile strict determinate de art. 312 alin. (5) din fostul Cod de procedura civila.

Ca atare, apreciem ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 312 alin. (4) raportat la art. 305 din fostul Cod de procedura civila, in procesele incepute anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 202/2010, atunci cand tribunalele si curtile de apel, dupa casarea hotararilor atacate, au retinut cauzele spre rejudecare in fond, sunt admisibile orice probe noi, nu doar inscrisurile.

Admisibilitatea-probelor-noi-cand-tribunalele-si-curtile-de-apel-au-retinut-cauzele-spre-rejudecare-in-fond -RIL

Calea de atac in privinta deciziei instantei de apel

In Monitorul Oficial nr. 735 din 31 octombrie 2012 a fost publicata Decizia nr. 12 a ICCJ din data de 8 octombrie 2012 in cadrul recursului in interesul legii privind calea de atac in privinta deciziei instantei de apel care a fost casata cu trimiterea cauzei spre rejudecare, dupa intrarea in vigoare a Legii 202/2010.

In cadrul Deciziei ICCJ se arata:

Admite recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, in consecinta, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. XXIV alin. (1)–(3) din Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, stabileste ca:

In cazul in care dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 202/2010 se caseaza decizia instantei de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, hotararea pronuntata in prima instanta, inainte de intrarea in vigoare a legii, de catre judecatorie ramane supusa apelului, cale de atac prevazuta de legea sub care a inceput procesul, competenta de solutionare revenind tribunalului.

Programul “Rabla” reincepe din 15 februarie 2011

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat ca programul “” va fi relansat din 15 februarie si ca se va pastra aceeasi formula de anul trecut, cu trei . Suma alocata initial pentru program va fi de 400 de milioane de lei, urmand ca acesta sa fie suplimentata cu cat va fi nevoie.

 

 

Borbely a apreciat ca programul a avut un bilant pozitiv anul trecut, in conditiile in care 60.000 din cele 90.000 de vehicule noi au fost cumparate prin “”. Totodata, 190.000 de masini vechi au fost casate.
 
Potrivit ministrului, voucherele eliberate in 2010 si inca nefolosite, vor fi valabile pana in 31 ianuarie.

Sursa:  Incont

Astăzi este ultima zi în care firmele auto pot depune cerere privind repartizarea de maşini care pot fi înlocuite prin Programul Rabla

2210Românii care vor să-şi achiziţioneze în acest an o maşină nouă în schimbul uneia mai vechi de zece ani, pe care să o dea la casare, vor putea să depună de luni dosarele la producătorii şi importatorii auto autorizaţi pentru Programul Rabla, a declarat, joi, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi.

Programul Rabla se va derula în trei etape în acest an – până pe 29 mai, de la 1 iunie la 31 august şi de la 1 septembrie până pe 11 decembrie -, pentru fiecare etapă fiind alocată o sumă de 76 milioane lei, bugetul total pentru acest an fiind de 228 milioane lei, potrivit Ordinului pentru aprobarea Instrucţiunilor privind modalităţile de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 217/2008 privind reluarea pentru anul 2009 a programului Rabla.

Cotele repartizate producătorilor vor fi ajustate de la o etapă la alta în funcţie de vânzările realizate, iar cei care nu şi-au îndeplinit obiectivele nu vor mai putea participa la sesiunea următoare. Decizia a fost luată, astfel încât să nu mai rămână maşini nealocate prin acest program.

Guvernul Boc a anunţat la finalul lunii ianuarie că prima pentru casarea unei maşini funcţionale mai vechi de zece ani creşte la 3.800 lei, iar suma totală alocată pentru realizarea programului în 2009 va fi de 228 milioane lei.

Singurele firme care au reuşit să distribuie în 2008 toate maşinile repartizate prin programul de înlocuire a parcului auto vechi au fost cele care au vândut autoturisme Daewoo – 1.946, Kia – 561, Mitsubishi – 108, Suzuki – 39, Seat – 27, Volkswagen – 22, Subaru – 2 şi Honda – 1.

Sursa: NewsIn

Impozit pe profit. Limita deductibilităţii provizioanelor, conform H.G. nr.335/1995

Reclamanta  SC „Banca Comercială Albina” prin lichidator a solicitat anularea deciziei nr.813 din 30 mai 2001 emisă de Ministerul Finanţelor şi exonerarea de plata sumei de 4.229.110.450 lei reprezentând impozit pe profit, TVA aferentă unor  activităţi nebancare cu majorările de întârziere aferente, precum şi anularea procesului verbal de control din 3 iunie 2001 întocmit de Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Bucureşti şi exonerarea de plată  a sumelor de: 5.128.826.048 lei, 53.560,35 D.U., 2.274.214,10 franci belgieni şi 8.630,82 USD.

Prin sentinţa civilă nr.1562 din 20 noiembrie 2001 Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea. S-a reţinut că: reclamanta a încălcat  constant dispoziţiile legale specifice bancare, constituind provizioane specifice de risc şi incluzându-le pe cheltuieli deductibile din profitul impozabil; prin recalcularea impozitului pe profit, ca urmare a provizioanelor nedeductibile a rezultat că pe 1998, ar fi virat în plus numai 1.516.602.647 şi  nu 4.000.000.000 lei cât a solicitat; că datorează TVA în condiţiile  în care nu a produs dovezi care să confirme că prestările de serviciu nu au constat în evaluări de patrimoniu şi în fine că majorările de întârziere sunt datorate integral.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, SC „Banca Comercială Albina” SA prin lichidator.

Un prim motiv de casare a vizat greşita respingere a  capătului de cerere referitor la anularea  obligaţiei de plată a  impozitului pe profit şi a deductibilităţii fiscale a provizioanelor specifice de risc. În acest sens, recurenta a susţinut că în mod greşit s-a apreciat că şi-a constituit provizioane peste limita legală în condiţiile în care din raportul de audit a reieşit că trebuia să-şi constituie provizioane la un nivel superior celor deja constituite.

Un al doilea motiv de casare a avut în vedere greşita obligare a  băncii la plata TVA pentru activităţi  nebancare (evaluare de patrimoniu).  Recurenta a apreciat că în mod greşit nu s-a  considerat că verificarea garanţiilor este în fapt o componentă a  activităţii de creditare – care în final este scutită de TVA.  Tot greşit, consideră recurenta, s-a apreciat că activitatea realizată de bancă este o activitate de prestări servicii – de evaluare de patrimoniu.

Printr-un alt motiv de casare, recurenta a criticat soluţia Curţii de Apel Bucureşti şi pentru menţinerea obligaţiei de plată a majorărilor de întârziere deşi după data deschiderii producerii falimentului la creanţele existente nu se mai pot adăuga datorii sau alte cheltuieli.

În fine, o ultimă critică a vizat modul de  soluţionare a capătului de cerere  referitor la restituirea impozitului pe profit virat în plus în 1998 în sumă de 1.200.204.719 lei în loc de 4.000.394.881 lei cât s-a solicitat.

Analizând legalitatea şi temeinicia hotărârii pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti în raport de criticile formulate, urmează a se reţine că acestea sunt justificate.

Recursul este fondat, în sensul ce se va expune:

Din actul de control rezultă că în perioada 30 iunie 1997 –  31 mai 1999, Banca Comercială Albina a constituit provizioane specifice de risc şi le-a inclus pe cheltuieli  deductibile la calculul profitului impozabil fără a respecta Normele Băncii Naţionale a României nr.3/1994 şi H.G. nr.335/1995 privind regimul constituirii, utilizării şi deductibilităţii fiscale a provizioanelor  agenţilor economici şi societăţilor bancare.

Concret, s-a imputat reclamantei că: nu a luat în calcul garanţiile materiale aferente  unor credite acordate; a constituit provizioane pentru credite acordate pe baza unor contracte de credit, nesemnate de beneficiar sau pentru credite la care nu au fost respectate normele interne de creditare; a constituit provizioane fără a lua în calcul garanţiile totale,  sau pentru credite la care nu au fost semnate contractele de credit.

Potrivit dispoziţiilor art.2 din H.G. nr.335/1995 „societăţile bancare pot constitui provizioane specifice de risc potrivit Normelor B.N.R. – pentru constituirea acestora, soldul creditelor acordate fiecărui debitor al  societăţii bancare se diminuează  cu valoarea garanţiilor, ipotecilor şi a depozitelor băneşti  gajate”.

Art.5 din Normele B.N.R. nr.3/1994 – prevăd expres că la determinarea provizioanelor expunerea debitorului poate fi  micşorată numai cu valoarea  angajamentelor apărute din: garanţii, depozite gajate, colaterale acceptate de conducerea băncii”.

Conform art.5 din H.G. nr.335/1995, nu vor beneficia de deductibilitate fiscală provizioanele constituite peste limitele prevăzute de art.1 şi 2, precum şi cele constituite în alte moduri decât cele prevăzute în prezenta hotărâre”.

Reclamanta recurentă a susţinut constant că a respectat dispoziţiile legale  menţionate, precizând, în acelaşi timp, că nivelul provizioanelor de risc s-a situat sub cel necesar constatat de raportul de audit.

Or, problema ce se impune a fi rezolvată priveşte nu nivelul constituirii provizioanelor de risc ci acela al deductibilităţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legale menţionate, neputând fi deduse decât acele provizioane constituite în limita legală.

Pentru verificarea acestui aspect, se impunea efectuarea unei  lucrări tehnice bancare care să stabilească în ce măsură provizioanele deduse din profitul impozabil au depăşit limitele prevăzute de art.1 şi 2 din H.G. nr.335/1995 – şi în raport de aceasta care este impozitul pe profit datorat.

Lucrarea de specialitate este necesară şi pentru explicarea aspectelor legate de conţinutul activităţii de creditare, în ce măsură activitatea de verificare a garanţiilor  prezentate de clienţi poate fi asimilată acesteia şi dacă prin aceasta se realizează în fapt o evaluare a  garanţiilor.

În ce priveşte majorările de întârziere, cum soluţionarea lor este strâns legată de modul de rezolvare al celorlalte motive de  casare, asupra lor instanţa urmează a se pronunţa în raport de aceste constatări.

Astfel fiind, s-a admis recursul, s-a casat sentinţa atacată şi  s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.