Contract de asistenta juridica

Impactul Noului Cod Civil asupra contractului de asistenta juridica

29 februarie 2012 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

LUCRAREA are ca scop furnizarea unei scurte analize juridice in legatura cu impactul prevederilor Noului Cod Civil (NCC) asupra contractului de asistenta juridica, asa cum este acesta reglementat de Legea nr. 51/1995 si asupra unor

prevederi din Statutul profesiei de avocat. Se analizeaza posibilele consecinte pe care prevederile NCC le au si eventuala nevoie de modificare a modelului contractului de asistenta juridica prevazut in Anexa I a Statutului profesiei de avocat., ori a unor reglementari cuprinse in Statutul profesiei de avocat.

Analiza

Poate fi contractul de asistenta juridica incadrat in categoria contractului de adeziune?

NCC defineste in art. 1175 contractul de adeziune ca fiind cel in care „clauzele sale esentiale sunt impuse ori sunt redactate de una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale, cealalta parte neavand decat sa le accepte ca atare”. Art. 1175 NCC este inspirat din art. 1379 din Codul Civil Québec, al carui prim alineat il preia in totalitate.

NCC consacra contractului de adeziune unele reguli speciale: stipulatiile din acesta se interpreteaza impotriva celui care le-a propus (art. 1269 alin. (2) NCC) si, de asemenea, partile nu pot modifica durata termenului de prescriptie sau cursul prescriptiei pentru actiuni care deriva din contracte de adeziune (art. 2515 alin. (5) NCC).

Pentru a stabili daca contractul de asistenta juridica este un contract de adeziune trebuie analizate cele doua componente cumulative ale definitiei legale: (i) imposibilitatea negocierii clauzelor esentiale si, respectiv, (ii) faptul ca acestea „sunt impuse ori sunt redactate de una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale”.

Imposibilitatea negocierii clauzelor esentiale

Sub primul aspect – imposibilitatea negocierii clauzelor esentiale – jurisprudenta din provincia Québec referitoare la articolul sursa a reglementarii NCC pare sa dea un sens larg notiunii de „clauze esentiale”, intelegand?o ca elementeimportante ale contractului, spre deosebire de aspectele secundare sau accesorii, care nu au un rol determinant.

Astfel, potrivit jurisprudentei mentionate, „clauzele esentiale” includ nu numai elementele esentiale ale contractului (cum ar fi pretul si scopul in contractul de vanzare), ci si alte elemente importante in acceptiunea aderentului (de exemplu garantiile asociate produsului vandut). Dispozitiile de protectie referitoare la contractul de adeziune si?ar putea pierde aplicarea practica in cazul in care „clauzelor esentiale” li s?ar da sensul strict al unor elemente caracteristice contractului la care se refera, astfel ca existenta caracterului esential al clauzelor in discutie trebuie apreciata de la caz la caz.

In cazul contractului de asistenta juridica se poate aprecia ca elementele esentiale sunt, de regula, onorariul si activitatea prestata de avocat. Alte aspecte care pot constitui clauze esentiale pot include, dupa caz, identitatea avocatului/avocatilor care vor presta serviciile, modalitatea de plata, termene pentru predarea de catre avocat a anumitor lucrari, etc. Dupa cum se poate observa din modelul contractului de asistenta juridica prevazut in Anexa I a Statutului profesiei de avocat, niciunul din aceste elemente nu este impus in substanta sa, ci este prevazuta doar obligativitatea mentionarii obiectului prestatiilor avocatiale, a onorariului, etc. in plus, prin existenta art. 5 intitulat „Alte clauze”, partile au practic posibilitatea introducerii tuturor clauzelor adaptate circumstantelor.

Clauzele care sunt impuse in integralitatea lor prin modelul contractului de asistenta juridica sunt doar cele din art. 4, „Clauze speciale”, care privesc in mare parte aspecte de buna administrare a profesiei, reglementate prin lege: caracterul executoriu al contractului, proba existentei contractului intre parti si fata de terti, dar si un pact comisoriu (de ultim grad, potrivit reglementarii anterioare). Abia in masura in care prin aprecierea la caz concret se poate stabili ca vreuna din aceste prevederi constituie clauza esentiala, trebuie stabilit daca aceasta indeplineste si cea de?a doua conditie, analizata in sectiunea de mai jos.

Apoi, in ceea ce priveste negocierea clauzelor respective, trebuie sa fie vorba de o imposibilitate reala de a negocia, iar nu de pasivitatea celeilalte parti. Sub acest aspect doctrina din Québec arata ca in cazul in care pretinsul aderent nu incearca sa negocieze, cealalta parte poate incerca sa dovedeasca faptul ca, de in realitate, exista o posibilitate de negociere si, prin urmare, contractul nu este unul de adeziune.

Impunerea clauzelor esentiale

Sub cel de?al doilea aspect, pentru existenta unui contract de adeziune clauzele esentiale trebuie sa fi fost impuse ori redactate de una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale. Sub acest aspect, prezinta interes in special aspectul daca contractele cu continut reglementat, cum este contractul de asistenta juridica, sunt contracte de adeziune, respectiv daca clauzele lor esentiale pot fi considerate ca fiind impuse de una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale.

Doctrina din Québec a retinut ca in contractele cu continut reglementat clauzele nu sunt impuse de catre una dintre parti, ci de catre legiuitor sau organul de reglementare. Cu toate ca practica judecatoreasca din Québec este impartita, unele instante considerand aceste contracte ca fiind de adeziune si altele nu, autorii arata ca de fapt contractul cu continut reglementat nu indeplineste cea de?a doua cerinta a definitiei contractului de adeziune, deoarece clauzele esentiale nu au fost impuse ori redactate de catre una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale. In plus, necesitatea de a proteja partea aflata pe o pozitie mai slaba dispare chiar prin faptul ca statul sau organul de reglementare a edictat clauzele contractului pentru a o proteja.

Impartasind acelasi punct de vedere, consideram ca reglementarea modelului contractului de asistenta juridica are rolul de a transpune regulile prevazute de art. 121?132 din Statutul profesiei de avocat, clauzele contractului prevazute in model nefiind impuse ori redactate de avocat, pentru acesta ori ca urmare a instructiunilor sale ci servind tocmai la o buna informare si protejare a intereselor clientului.

Concluzie

Avand in vedere cele de mai sus, consideram ca reglementarea modelului de contract de asistenta juridica in Anexa I a Statutului profesiei de avocat nu atrage calificarea acestuia ca fiind un contract de adeziune. Drept urmare, prevederile contractului de asistenta nu se vor interpreta impotriva celui care le?a propus [neaplicarea art. 1269 alin. (2) NCC], iar partile vor putea modifica durata termenului de prescriptie sau cursul prescriptiei pentru actiuni care deriva din contractul de asistenta juridica [neaplicarea art. 2515 alin. (5) NCC], cu respectarea limitelor prevazute de NCC.

Existenta clauzelor neuzuale

NCC defineste clauzele standard drept „stipulatiile stabilite in prealabil de una dintre parti pentru a fi utilizate in mod general si repetat si care sunt incluse in contract fara sa fi fost negociate cu cealalta parte” [art. 1202 alin. (2)]. Anumite clauze standard nu produc efecte decat daca sunt acceptate, in mod expres, in scris, de cealalta parte – anume cele care prevad in folosul celui care le propune limitarea raspunderii, dreptul de a denunta unilateral contractul, de a suspenda executarea obligatiilor sau care prevad in detrimentul celeilalte parti decaderea din drepturi ori din beneficiul termenului, limitarea dreptului de a opune exceptii, restrangerea libertatii de a contracta cu alte persoane, reinnoirea tacita a contractului, legea aplicabila, clauze compromisorii sau prin care se deroga de la normele privitoare la competenta instantelor judecatoresti (art. 1203). Aceasta reglementare este preluata din art.1341 alin.(2) Cod Civil Italian.

Dupa cum se poate observa in modelul contractului de asistenta juridica, acesta nu include decat un tip de clauza din enumerarea de mai sus, anume cea referitoare la derogarea de la normele privitoare la competenta instantelor de drept comun. Totusi, este posibil ca fiecare forma de exercitare a profesiei sa isi particularizeze practica in ceea ce priveste incheierea contractelor de asistenta juridica si sa includa si alte tipuri de clauze care sa se inscrie in enumerarea prevazuta la art. 1203 NCC.

In ceea ce priveste existenta clauzelor neuzuale, doctrina italiana referitoare la reglementarea care a servit drept sursa pentru art. 1203 NCC a apreciat ca aprobarea scrisa nu este necesara in urmatoarele situatii:

– in cazul in care clauza neuzuala este prevazuta intr?un act normativ sau reproduce o uzanta normativa (nu una contractuala);
– in cazul in care clauza neuzuala este rezultatul unor negocieri specifice;
– in cazul in care contractul are forma unui act autentic, in acest caz fiind necesar ca notarul sa certifice faptul ca acesta este rezultatul vointei ambelor parti contractante;
– in cazul in care continutul a fost agreat intre asociatii cu pozitii opuse, ca in cazul contractului colectiv de munca;
– in cazul unor dispozitii statutare ale unei asociatii, deoarece scopul comun exclude opozitia intereselor.

Drept urmare, avand in vedere faptul ca modelul contractului de asistenta juridica este prevazut intr?un act cu putere normativa in interiorul profesiei de avocat, rezulta ca orice clauze prevazute in modelul respectiv si care se inscriu in enumerarea art. 1203 NCC, cum este cazul celei privind solutionarea litigiilor, nu necesita aprobare separata. Spre deosebire, orice clauza neuzuala introdusa in contract de forma de exercitare a profesiei de avocat va necesita aprobare expresa in scris din partea clientului.

O diferenta notabila intre reglementarea contractului de adeziune si a clauzelor neuzuale in NCC este aceea ca, in vreme ce prima conditie a contractului de adeziune este lipsa posibilitatii negocierii clauzelor esentiale („cealalta parte neavand decat sa le accepte ca atare”), clauzele standard si implicit cele neuzuale par a fi definite de lipsa efectiva a negocierii acestora („sunt incluse in contract fara sa fi fost negociate cu cealalta parte”), interpretare intarita si de opinia autorului sus?citat. Desi diferenta de tratament nu se justifica, de vreme ce clauzele esentiale de care face vorbire art. 1175 NCC ar trebui sa beneficieze de un tratament mai sever in ce priveste mecanismul de formare a contractului decat posibilele efecte negative produse de clauzele neuzuale reglementate la art. 1203 NCC, este evident ca preluarea unor reglementari din tari diferite a condus la o reglementare necorelata. Ramane insa de vazut in ce masura practica si doctrina romana vor retine diferenta semnalata mai sus.

Pactul comisoriu

Modelul de contract de asistenta juridica include, in art. 4.6, un pact comisoriu care, potrivit reglementarii anterioare, era de ultim grad. Nu mai putin insa, acesta nu mai corespunde reglementarii pactului comisoriu reglementat de NCC si nu acomodeaza existenta rezilierii unilaterale.

Astfel, potrivit art. 1552 NCC, rezilierea contractului poate avea loc prin notificarea scrisa a debitorului in trei situatii:
atunci cand partile au convenit astfel, cand debitorul se afla
de drept in intarziere ori cand acesta nu a executat obligatia
in termenul fixat prin punerea in intarziere.
? Spre deosebire de rezilierea unilaterala, pactul comisoriu (art.
1553 NCC) produce efecte doar daca prevede, in mod expres,
obligatiile a caror neexecutare atrage rezolutiunea sau
rezilierea de drept a contractului. Rezilierea in temeiul unui
pact comisoriu este subordonata unei singure formalitati:
punerea in intarziere a debitorului care, daca nu s?a convenit
ca opereaza prin simplul fapt al neexecutarii, nu produce
efecte decat daca indica in mod expres conditiile in care
pactul comisoriu opereaza.
? Deosebirea fundamentala intre rezilierea unilaterala si pactul
comisoriu in reglementarea NCC este aceea ca numai
rezilierea unilaterala mai presupune notificare din partea
creditorului in sensul operarii rezilierii, in vreme ce pactul
comisoriu produce efecte automat (de drept), acesta fiind si
motivul pentru care se impune enumerarea clara a obligatiilor
care ii sunt subsumate.
? Avand in vedere cele de mai sus, consideram ca se impune
modificarea art. 4.6 din modelul contractului de asistenta
juridica, facandu?se referire la rezilierea unilaterala in loc de
pactul comisoriu, sau oferindu?se optiunea intre cele doua.
Aceasta pentru ca este preferabil ca forma de exercitare a
profesiei sa aiba posibilitatea de a alege daca intelege sa
rezilieze contractul sau nu (in special in conditiile financiare
din ultimii ani in care intarzierea platilor a fost si este des
intalnita), circumstanta incompatibila cu reglementarea
modului de operare a pactului comisoriu in NCC.
? Folosirea contractului de asisten?a juridica pentru efecuarea
de opera?iuni fiduciare.
? in situatia in care avocatul ar avea calitatea de fiduciar
potrivit art. 776 alin. (3) NCC, contractul de fiducie incheiat de
avocat cu clientul nu se poate mula pe modelul de contract
de asistenta juridica reglementat in Statutul profesiei atat din
considerente ce tin de prevederile obligatorii ale contractului
de fiducie (art. 779 NCC) – care depasesc considerabil
activitatile fiduciare reglementate in legislatia profesiei de
avocat –, cat si datorita cerintei formei autentice (art. 774
NCC). in acest caz fie partile vor incheia atat un contract de
asistenta cat si un contract autentic de fiducie, fie va fi
necesara reglementarea unui model nou de contract de
asistenta juridica avand ca obiect specific operatiunile
fiduciare.Alte chestiuni
? Reglementarea termenului de prescriptie
? Potrivit art. 2520 alin. (1) pct. 6, dreptul la actiune al
avocatilor impotriva clientilor, pentru plata onorariilor si
cheltuielilor, se prescrie in termen de un an, calculat din ziua
ramanerii definitive a hotararii sau din aceea a impacarii
partilor ori a revocarii mandatului; in cazul afacerilor
neterminate, termenul de prescriptie este de 3 ani de la data
ultimei prestatii efectuate. Pe langa faptul ca introduce un
termen de prescriptie nefiresc de scurt pentru onorariile
avocatiale, comparativ cu termenul general de prescriptie de
3 ani, prevederea citata este nesincronizata cu restul
dispozitiilor legale in materie, dar si extrem de confuza din
perspectiva stabilirii momentului de la care curge termenul
de prescriptie.
? in primul rand, contractul de asistenta juridica este titlu
executoriu (art.31 alin.(3) din Legea nr.51/1995 privind
organizarea si functionarea profesiei de avocat, in forma
actuala). Prin urmare, prescriptia platii sumelor datorate in
virtutea contractului de asistenta juridica trebuie considerata
de lege lata ca fiind o institutie procedural civila, supusa
art.405 si urm. C.proc.civ., respectiv 696 si urm. din Codul de
procedura civila adoptat prin Legea nr.134/2010 („C.proc.civ.
2010” ? neintrat inca in vigoare). Mentionam ca art.700 din
C.proc.civ.2010 trimite, in completare, la dispozitiile NCC din
materia prescriptiei extinctive.
? Pe de alta parte, momentul inceperii curgerii termenului de
prescriptie este stabilit in mod arbitrar, prin raportarea la
elemente care nu au neaparat cu legatura cu scadenta
propriu?zisa a obligatiilor de plata catre avocat. Alteori,
reglementarea este si incompleta: se face referire, de
exemplu, la „revocarea mandatului”, cu ignorarea motivelor
de incetare a contractului de mandat, altele decat revocarea,
care sunt prevazute de art.2030 NCC. Mai mult, in cazul in
care vorbim despre activitati de consultanta juridica,
momentul de inceput al termenului de prescriptie nici macar
nu poate fi stabilit cu precizie.
? Avand in vedere faptul ca (a) NCC recunoaste partilor
posibilitatea de a deroga de la termenele legale de
prescriptie, (b) prevederile din Codul de procedura civila 2010
care vor intra in vigoare in curand se completeaza cu cele din
NCC si (c) contractul de asistenta juridica nu poate fi calificat
ca un contract de adeziune, se va putea avea in vedere, odata
cu intrarea in vigoare a Codului de procedura civila 2010,
posibilitatea includerii unor clauze in contractul de asistenta
juridica care sa reglementeze in mod mai precis si echitabil
problema prescriptiei – prin aplicarea eventuala a termenului
general de prescriptie si prin stabilirea unui moment mai bine
determinat pentru inceputul curgerii termenului.
? Denuntarea contractului de asistenta juridica
? Fata de dispozitiile art.1276 – 1277 NCC, care reglementeaza
denuntarea unilaterala a contractului, se impune modificarea
terminologica a art.152 din Statutul profesiei de avocat, care refera la „renuntarea unilaterala” la contractul de asistenta
juridica.
? Patrimoniul de afectatiune
? Desi nu este legata in mod direct de contractul de asistenta
juridica, se cuvine semnalata si noua reglementare din
materia patrimoniului de afectatiune, chestiune anterior
antamata numai la nivel de legislatie secundara – a se vedea
art.171 si urm. din Statutul profesiei de avocat. Textele din
NCC care intereseaza din acest punct de vedere sunt art.31?
33 si 2324 alin.(3) si (4).
? Patrimoniul profesional al avocatului se constituie prin actul
incheiat de titular, iar bunurile care fac obiectul acestei
diviziuni a patrimoniului vor putea fi urmarite numai de
creditorii ale caror creante s?au nascut in legatura cu profesia
respectiva (incluzand aici statul si organele fiscale). Acesti
creditori nu vor putea urmari celelalte bunuri ale debitorului.
Totusi, aceste dispozitii se vor aplica numai in cazul in care
avocatul isi opereaza diviziunea patrimoniului dupa intrarea
in vigoare a NCC – art.151 alin.(1) din Legea nr.71/2011
privind punerea in aplicare a NCC. in consecinta, avocatii care
au operat deja diviziunea patrimoniala inaintea datei de 1
octombrie 2011, ar putea ajunge, in situatia unei interpretari
per a contrario a dispozitiilor tranzitorii citate mai sus, sa aiba
o situatie juridica mai putin favorabila decat avocatii care
efectueaza diviziunea patrimoniului dupa aceasta data.
? Datorita interesului practic deosebit al acestor noi
reglementari – in special cele ale art.2324 alin.(4) care privesc
drepturile creditorilor ?, consideram ca este nimerit ca
reglementarile secundare din domeniul profesiei de avocat sa
clarifice aspectele legate de implementarea lor practica,
respectiv crearea unui cadru specific prin care avocatii,
indiferent de data intrarii in profesiei sau a schimbarii formei
de exercitare a acesteia, sa poata emite in mod eficient din
punct de vedere juridic acte de constituire a unui patrimoniu
profesional in conditiile prevazute de reglementarile din NCC
si legea de punere in aplicare a acestuia.
av. dr. Gheorghe Florea
Presedinte U.N.B.R.

Sinteza a cauzelor finalizate de procurorii DNA in luna martie 2010

12 aprilie 2010 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

1. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Cluj au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:

VISOVAN GHEORGHE, primar al comunei Rozavlea jud. Maramures, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infracti
– folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor;
– omisiunea de a furniza, cu stiinta, datele cerute potrivit legii pentru obtinerea de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor si
– schimbare, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor;

PARJOL ALEXANDRU, director general al S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A. si MEZEI IOAN, inspector de santier, in sarcina carora s-a retinut complicitate la infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

La data de 6 februarie 2004, a fost incheiat contractul de asistenta financiara nerambursabila finantat din fonduri SAPARD intre Agentia SAPARD a€“ Romania (in calitate de autoritate contractanta) si Consiliul Local al Primariei Rozavlea, judetul Maramures (in calitate de beneficiar), obiectul contractului fiind implementarea proiectului intitulat a€žAlimentare cu apa potabila a localitatii Rozavlea judetul Maramuresa€ť.
Cu ocazia incheierii si derularii acestui contract, inculpatul Visovan Gheorghe, in calitate de reprezentant legal al beneficiarului a€“ Consiliul Local Rozavlea, a prezentat reprezentantilor Agentiei SAPARD documente si declaratii false, inexacte si incomplete (avize, memoriile justificative, proiectul tehnic, etc) avand ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Comunitatilor Europene in valoare de 1.416.640,28 lei (RON) (aproximativ 349.787,72 euro) reprezentand intreaga finantare acordata prin programul SAPARD Consiliului Local Rozavlea.
De asemenea, in aceleasi imprejurari, Visovan Gheorghe a omis cu stiinta sa furnizeze informatiile privind implementarea partiala a unui proiect asemanator in anii 1997 a€“ 1998 si a utilizat o parte din fonduri in alte scopuri decat cele prevazute in Proiectul tehnic.
Inculpatii Mezei Ioan, in calitate de inspector de santier desemnat pentru supravegherea lucrarilor necesare realizarii proiectului si Parjol Alexandru, in calitate de director general al S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A., au completat documente in care au consemnat efectuarea unor lucrari care in realitate nu s-au realizat (respectiv montarea unor conducte si folosirea unei anumite cantitati de materiale de constructii care in realitate nu a fost utilizate), documente ce au fost prezentate Autoritatii Contractante de catre Visovan Gheorghe .

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit si Consiliul Local Rozavlea s-au constituit parte civila cu suma de 1.416.640,28 lei reprezentand valoarea intregii finantari acordate.

In vederea recuperarii prejudiciului s-a dispus luarea masurii asiguratorii a sechestrului asupra unor bunuri mobile si imobile apartinand inculpatilor si partii responsabile civilmente S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Baia Mare.

2. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Timisoara au dispus trimiterea in judecata a inculpatului DUTA LEONTIN, primar al comunei Biled jud. Timis, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de:
– tentativa la infractiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete in scopul obtinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea, ori in numele lor si
– fals in declaratii.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

La data de 15 mai 2009, inculpatul Duta Leontin, primarul comunei Biled, judetul Timis, a intocmit si depus la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura Timisoara (APIA) Timis o cerere prin care solicita plata subventiilor din bugetul general al Comunitatilor Europene pentru suprafata de 63,7 ha de pasune situata pe raza comunei Biled, judetul Timis. Cu aceeasi ocazie, inculpatul a completat si o declaratie pe proprie raspundere in care a consemnat in fals ca pe suprafata de pasune pentru care solicita sprijin nu au fost incheiate contracte de arenda, concesiune, inchiriere, etc. si nu se incaseaza taxe de pasunat, in conditiile in care terenul fusese inchiriat pe o durata de opt ani unei asociatii pentru cresterea animalelor.
Intrucat reprezentantii APIA Timis au cunoscut aceasta situatie, nu a fost aprobata acordarea subventiei.
Dosarul a fost inaintat spre judecare Judecatoriei Timis.

3. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Bucuresti au dispus trimiterea in judecata a inculpatei PATRASCU TUDORA, presedinta Asociatiei DUNARG Oltenita, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, in forma continuata.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

La data de 24 noiembrie 2004, Asociatia Dunarg Oltenita din judetul Calarasi, reprezentata de presedinta acesteia, inculpata Patrascu Tudora, a incheiat, in calitate de beneficiar, cu Ministerul Integrarii Europene (autoritatea contractanta) un contract de asistenta financiara finantat cu fonduri PHARE avand ca obiect punerea in practica a proiectului intitulat a€žAgentia Transfrontaliera de Dezvoltare a Afacerilora€ť, cu scopul de a oferi oamenilor de afaceri din orasele zonei de granita Oltenita – Romania si Tutrakan – Bulgaria informatii cu privire la oportunitatile economice si comerciale existente in cele doua localitati si la cresterea gradului de cooperare transfrontaliera.
La datele de 25 noiembrie 2004, respectiv 25 octombrie 2005, inculpata Patrascu Tudora a depus la autoritatea contractanta documente si declaratii false (contracte de prestari servicii, contracte de achizitie, liste cu participantii la cursurile de instruire si conferinte, etc.) din care rezulta faptul ca fondurile comunitare alocate cu titlul de avans in proiect ar fi fost utilizate in scopul pentru care au fost acordate.

In aceasta modalitate, bugetul general al Comunitatii Europene a fost prejudiciat cu suma de 37.440 euro, bani ce au fost restituiti de inculpata.

Dosarul a fost inaintat spre judecare Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.

4. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Ploiesti au dispus trimiterea in judecata a inculpatului ENACHE COSTEL, profesor I (instructor de politie principal) in cadrul Scolii de Agenti de Politie a€žVasile Lascara€ť Campina, in sarcina caruia a fost retinuta infractiunea de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul, de foloase necuvenite.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In cursul lunii mai 2009, inculpatul Enache Costel, in calitate de profesor si de sef al comisiei metodice al promotiei 2009 din cadrul Scolii de Agenti de Politie a€žVasile Lascara€ť Campina, a intocmit subiectele necesare evaluarii elevilor la una din disciplinele de studiu, evaluare ce urma a fi sustinuta de catre toti elevii din anul terminal la data de 8 mai 2009. Nota la acest examen avea o pondere in media generala de absolvire a scolii, in functie de aceasta medie efectuandu-se si repartitia finala.
La data de 7 mai 2009, inculpatul a pus la dispozitia uneia dintre eleve aceste subiecte cat si rezolvarea acestora, comunicand astfel informatii nedestinate publicitatii. Subiectele au ajuns in posesia mai multor elevi, astfel ca o clasa intreaga a obtinut nota 10 la examenul respectiv.

La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiteri din cadrul M.A.I. a€“ Directia Generala Anticoruptie.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Campina.

5. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:

CIMPEANU IOAN, comisar sef de politie, sef al Biroului regim permise de conducere si examinari din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.I.V.) Satu Mare, in sarcina caruia s-a retinut instigare la infractiunea abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si instigare la infractiunea de fals intelectual;

ARDELEANU CIPRIAN a€“ STEFAN, agent de politie in cadrul I.P.J. Satu a€“ Mare, Politia Mun. Satu a€“ Mare, Biroul Politiei Rutiere, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si fals intelectual;

BODAN GRIGORE, fost instructor auto, in prezent agent sef adjunct in cadrul Penitenciarului Satu a€“ Mare, in sarcina caruia s-a retinut instigare la infractiunea abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si instigare la infractiunea de fals intelectual.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

La data de 3 februarie 2009, inculpatul Bodan Grigore a fost oprit in trafic de inculpatul Ardeleanu Ciprian Stefan pentru ca nu acordase prioritate unui pieton angajat in traversare regulamentara si nu a oprit autoturismul, desi observase ca este urmarit de un echipaj de politie.
Pentru a nu-i fi suspendat dreptul de a conduce, inculpatul Bodan Grigore l-a determinat pe inculpatul Cimpeanu Ioan ca, prin autoritatea pe care o are asupra subordonatului sau, Ardeleanu Ciprian Stefan, sa faca presiuni asupra acestuia din urma in sensul de a constata o alta contraventie decat cea reala, prevazuta cu o sanctiune mai blanda.
In aceste conditii, la aceeasi data, inculpatul Ardeleanu Ciprian Stefan a intocmit un proces verbal de sanctionare contraventionala a inculpatului Bodan Grigore in care a consemnat o stare de fapt nereala si a aplicat o sanctiune contraventionala mai blanda, nemaifiind necesara, in acest fel, suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada de 30 de zile.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Satu a€“ Mare.

La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiteri din cadrul M.A.I. a€“ Directia Generala Anticoruptie.