Cum se va alege alt președinte la Camera Deputaților?

alegere presedinte camera deputatilor

Cum se va alege alt președinte la Camera Deputaților? Opinie avocat Coltuc https://www.coltuc.ro

alegere presedinte camera deputatilor

 


 

În cazul în care funcția de președinte al Camerei Deputaților devine vacantă, atunci grupurile parlamentare vor propune alți candidați pentru funcția rămasă vacantă, conform Regulamentului Camerei Deputaților. Fiecare grup poate face o singură propunere, iar parlamentarii vor alege, prin vot secret, un alt președinte care să ocupe funcția pe perioada care a mai rămas din mandatul Camerei.

 

Candidatul care obține votul majorității deputaților prezenți este cel care este declarat președinte al Camerei Deputaților. În cazul în care niciun candidat nu obține votul majorității, atunci se va organiza un nou tur de scrutin la care să participe doar cei doi candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi.

 

Funcția de președinte al CD rămâne vacantă fie în cazul revocării de către parlament a persoanei care o ocupă, fie în patru situații prevăzute de Legea nr. 96/2006 privind Statului deputaților și al senatorilor, respectiv demisia, încetarea mandatului de deputat, eliminarea/retragerea din grupul parlamentar din care face parte sau pierderea sprijinului politic.

 

În general, președintele Camerei Deputaților poate fi revocat din funcție înaintea expirării mandatului de patru ani, cu votul majorității deputaților prezenți, atâta vreme cât se asigură cvorumul legal, conform Regulamentului Camerei Deputaților. Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar care l-a propus în funcția de președinte a CD. Dar funcția poate deveni vacantă și din alte motive decât revocarea.

 

Funcția de președinte al Camerei Deputaților încetează de drept în patru situații, după cum prevede legislația în vigoare. Demisia și încetarea calității de deputat (adică sfârșitul mandatului de patru ani) sunt primele două situații în care președintele CD își pierde de drept funcția.

 

Dacă persoana care ocupă funcția își pierde calitatea de membru al grupului parlamentar din care făcea parte, atunci, din nou, funcția încetează de drept. Acest lucru se întâmplă deoarece grupul parlamentar respectiv, iar nu persoana, a fost ales de popor ca să ocupe funcția. A patra și ultima situație în care o persoană își pierde funcția de președinte al CD este pierderea sprijinului politic.

Texte ilegale si neconstitutionale

Cele mai grave greseli sunt cele care aduc atingere prevederilor Constitutiei si Codului muncii. Ambele texte incorecte se regasesc, conform Avizului Consiliului Legislativ, în proiectul de lege privind reorganizarea unor

autoritati si institutii publice. Astfel, articolul 6 reuseste, prin unul dintre alineatele sale, sa fie concomitent si ilegal si neconstitutional. Prevederile de la art. 6 alin. (5), lit. b si c „aduc atingere principiului egalitatii de tratament prevazut în Codul muncii, potrivit caruia orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de situatii sau responsabilitate familiala, este interzisa“, se arata în Avizul Consiliului Legislativ. Membrii consiliului recomanda Guvernului sa modifice respectivul articol având în vedere în principal criteriul competentei sau alte criterii legate strict de activitatea profesionala.

Daca prin acest text se încalca Codul muncii, urmatorul paragraf al aceluiasi articol 6, cel de la alin.5, lit. d, încalca chiar Constitutia României, deoarece „creeaza o discriminare pe criteriul vârstei“. Din cauza acestei greseli, Consiliul Legislativ recomanda Executivului reanalizarea textului, în scopul armonizarii sale cu Legea fundamentala. Daca legea va trece în aceasta forma, orice aplicare a acestor texte va aduce dupa sine procese pierdute de stat si chiar desfiintarea acestor paragrafe ca neconstitutionale. Avizul Consiliului a stabilit ca exista greseli în majoritatea articolelor proiectului de lege privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice. Acestea variaza de la exprimari incorecte si omisiuni pâna la texte ilogice si eronate din punct de vedere juridic. Art. 22, alin. 2 al proiectului omite sa stabileasca „faptele care constituie contraventii“, acestea nefiind descrise de autorii legii. Conform aceluiasi art. 22, Guvernul trimite Inspectia Muncii sa constate contraventiile, în conditiile în care o institutie publica nu poate constata o neregula, ci doar „persoanele împuternicite din cadrul inspectoratelor teritoriale de munca“.

Urmeaza articolul 27 al proiectului de lege privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice care face trimitere la o prevedere a unei ordonante a guvernului care nu are nici o legatura cu norma propusa referindu-se la cu totul alte probleme. La art. 28, Guvernul stabileste eronat ca abaterea disciplinara nu mai este savârsita de salariat, asa cum era prevazut în Codul muncii, ci „de catre organele prevazute la alin. 1“.

Pâna si tabelele celor doua anexe ale proiectului legislativ sunt gresite si trebuie modificate, afirma Consiliul Legislativ.

Sursa: Cotidianul