Aplicarea legii privind combaterea practicilor comerciale incorecte

Practicile comerciale care afecteaza consumatorii vor fi sanctionate, de la 1 februarie

Prezentarea de informatii false, amenintarea consumatorilor sau exploatarea slabiciunilor acestora vor fi sanctionate de Autoritatea pentru Protectia Consumatorului, incepand cu 1 februarie, potrivit Legii 363/2007, care combate practicile incorecte ale comerciantilor.

In cazul in care considera ca le-au fost incalcate drepturile, consumatorii pot fie sa sesizeze Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC), fie sa initieze actiuni in justitie impotriva comerciantilor care au savarsit sau sunt susceptibili de practici comerciale incorecte, potrivit actului normativ.

Daca practicile comerciale incorecte sunt dovedite, operatorii economici vor plati o amenda cuprinsa intre 3.000 si 30.000 de lei, in unele cazuri mergand pana la suspendarea activitatii.

Legea defineste doua tipuri de practici comerciale incorecte, respectiv inselatoare si agresive.

O practica comerciala este inselatoare atunci cand contine informatiile false sau are ca scop inducerea in eroare a consumatorului, determinandu-l sa ia o decizie pe care in alte conditii nu ar fi luat-o.

Practicile pot fi, de asemenea, inselatoare si daca informatiile referitoare la caracteristicile si pretul produsului, necesitatea service-ului si drepturile consumatorului sunt corecte, dar se creeaza o confuzie cu un alt produs, marca sau cu alte semne distinctive ale unui concurent.

Exemple de pratici inselatoare sunt afisarea de catre comerciant, in cazul in care nu este adevarat, a unui certificat sau a unei marci de calitate pentru care nu a obtinut autorizatia necesara sau afirmarea ca o firma sau un produs au fost agreate sau autorizate de un organism public sau privat.

Crearea impresiei ca un produs poate fi in mod legal vandut in situatia in care acest lucru nu este posibil sau prezentarea drepturilor garantate consumatorilor de lege ca o caracteristica distincta a ofertei comerciantului sunt considerate si ele practici inselatoare.

Falsa afirmatie ca produsul poate vindeca boli, disfunctii sau malformatii sau promovarea unui produs care se aseamana cu un articol fabricat de alt producator, astfel incat consumatorul sa creada ca produsul este cel cu care se aseamana, sunt considerate tot practici comerciale inselatoare.

Practicile agresive presupun actiuni de constrangere, legea mentionand amenintarile, utilizarea fortei fizice si hartuirea.

Daca vanzatorul exploateaza o vulnerabilitate a cumparatorului, acesta poate fi acuzat, de asemenea, de practica agresiva.

„Exploatarea de catre comerciant a unei situatii nefericite sau a unei circumstante speciale, de o asemenea gravitate incat afecteaza rationamentul consumatorului mediu si de care comerciantul este constient, in scopul influentarii deciziei consumatorului cu privire la produs”, este unul dintre elementele de care se tine seama atunci cand o practica este considerata agresiva.

Totodata, impunerea unor obstacole, neprevazute in contract, care sa impiedice consumatorul sa rezilieze contractul sau sa apeleze la alt comerciant, sunt sanctionate, la fel ca amenintarea cumparatorului cu masuri care nu pot fi luate in mod legal.

Exemple de practici agresive sunt informarea explicita a consumatorului ca, daca nu cumpara un anumit produs, comerciantul isi va pierde slujba sau mijloacele de trai, sau crearea impresiei ca persoana care cumpara un produs va beneficia de un premiu, desi acesta nu exista sau acordarea lui presupune un cost suplimentar.

Totodata, firmele nu au voie sa includa in reclame indemnuri directe adresate copiilor pentru a cumpara anumite produse sau pentru a-si convinge parintii sa cumpere respectivele produse.

Daca nu raspunde in mod repetat la corespondeta prin care un cumparator isi cere in mod pertiment drepturile contractuale, firma va fi sanctionata.

„Crearea impresiei consumatorului ca nu poate parasi sediul comerciantului pana cand nu se intocmeste un contract si efectuarea personala de vizite la locuinta consumatorului, ignorand solicitarea acestuia de a pleca sau de a nu se intoarce, cu exceptia situatiilor legitime si in masura justificata, pentru punerea in aplicare a unei obligatii contractuale”, constituie si ele practici comerciale agresive.

ANPC a anuntat in cursul lunii ianuarie ca ii va sanctiona extrem de dur pe operatorii economici care influenteaza consumatorii sa ia decizia de a cumpara un produs pe care nu l-ar achizitiona daca ar fi fost in cunostinta de cauza.

Presedintele ANPC, Dan Vlaicu, a numit atunci ca practici incorecte publicitatea – capcana, falsele oferte „gratuite”, indemnurile directe adresate copiilor de a cumpara anumite produse sau de a-si convinge parintii sa le cumpere, practica de a crea consumatorilor falsa impresie ca au castigat un premiu in conditiile in care nu exista niciun premiu.

Intrebat ce se va intampla in cazul in care un operator economic apreciaza ca a fost sanctionat incorect de un inspector al Autoritatii, dar, potrivit noii legi, nu se poate adresa instantei, Dan Vlaicu a explicat ca abaterile trecute pe „lisa neagra” sunt foarte clare, astfel ca nu lasa loc de interpretare.

Vicepresedintele ANPC, Gheorghe Ciubotaru, a explicat, la acea data, ca legea va viza si activitatea bancilor, in special in privinta creditelor, amintind ca institutiile de credit mentin inca o dobanda atractiva, inferioara celei practicate pentru clientii mai vechi ai bancii, dar care, la scurt timp de la contractarea creditului se modifica.

Presedintele ANPC a declarat, joi, ca prevederile legii legate de descrierea unui produs ca fiind „gratis” nu vor fi sanctionate, autoritatea urmand sa poarte discutii cu producatorii din industria alimentara, care s-au aratat nemultumiti de acest punct, pe motiv ca duce la prejudicierea consumatorilor.

Membru CNI cercetat pentru fals intelectual

PROCES. Tiberius Tănase, membru în Consiliul Naţional de Integritate (CNI), este cercetat pentru fals intelectual, fiind apărat de avocata Alice Drăghici, şi ea membră a consiliului.

Tănase este anchetat pentru că, în calitate de membru al comisiei de examinare, ar fi modificat notele obţinute la un concurs pentru ocuparea postului de inspector general adjunct la Inspecţia Muncii. Pe acest loc „s-au bătut“ Valentina Conţescu şi Dănuţ Radu, prima fiind declarată admisă. Imediat după ce au primit rezultatele, Dănuţ Radu a contestat nota pe care a primit-o şi a făcut plângeri penale împotriva membrilor comisiei de examinare, pe care i-a acuzat de fals. Dosarul se află pe rolul Judecătoriei Sectorului 1.

Sursa principala