mugur isarescu

Mugur Isărescu a intrat oficial în Cartea Recordurilor ca fiind guvernatorul care a stat cel mai mult la conducerea unei bănci centrale

de

Isărescu, în vârstă de 60 de ani, a coordonat timp de 19 ani politicile economice ale României, fiind considerat de unii premierul „ascuns” al ţării. De asemenea, mulţi consideră că echipa condusă de Isărescu, în cadrul BNR,

 

a salvat România de la un colaps asemănător celui din Bulgaria, după ce a crescut rezervele naţionale de aur şi euro, a temperat inflaţia şi a introdus leul nou. 

Rolul jucat de Isărescu în economia românească este comparat cu cel al lui Laszcek Balcerowicz, care a implementat reformele din Polonia. 

Este singurul politician român membru al Comisiei Trilaterale. De asemenea, este membru al Clubului de la Roma. A fost prim-ministru în perioada decembrie 1999 – noiembrie 2000. 

Deşi a deţinut această funcţie numai un an, mulţi spun că Isărescu a început procesul de reformă, continuat apoi de Adrian Năstase şi Călin Popescu – Tăriceanu. În 1999, Isărescu a deschis negocierile cu Uniunea Europeană, proces încheiat în 2004. 

Isărescu este autorul a numeroase articole şi cărţi de economiei. El este şi doctor în economie (Academia de Studii Economice, Bucureşti). 

World Records Academy este principala autoritate la nivel mondial în certificarea recordurilor.  

Sursa: NewsIn

Exagerările pot afecta investiţiile

de

„Mai uşor cu criza pe scări! Am sărit în extrema cealaltă: deschid televizorul şi tot ce văd e criza, de dimineaţa până seara. Asta bineînţeles că îţi înrăutăţeşte şi anticipaţiile şi comportamentul social”, a declarat guvernatorul BNR.

 

Isărescu avertizează că exagerarea efectelor crizei poate goni investitorii. El promite însă că Banca Naţională va apăra leul. „BNR este pregatită să acţioneze pentru a preveni eventuale mişcări destabilizatoare ale cursului de schimb al leului. (…) Deprecierea excesivă a monedelor locale, care nu e justificată în raport cu fundamentele economice, poate crea mişcări destabilizatoare şi de aceea trebuie evitată”, a explicat guvernatorul Băncii Naţionale. 

Mugur Isărescu nu a anunţat şi măsurile concrete prin care va salva leul de la o depreciere puternică. Specialiştii cred, însă, că BNR nu vrea să vadă cursul peste 4,3 lei pentru un euro.

 

realitatea

Isarescu: Nu va faceti griji la creditul in lei. Bancile trebuie sa faca ceva cu banii

de

Bancile comerciale vor continua sa acorde credite, indeosebi in moneda nationala, unele probleme fiind posibile doar la jucatorii care s-au concentrat in special pe imprumuturile in valuta, a declarat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu.

„Nu va faceti griji la creditele in lei. Bancile trebuie sa faca ceva cu banii, retelele pe care le au trebuie sa lucreze”, a spus Isarescu, adaugand ca bancile orientate pe creditarea in valuta vor fi obligate sa apese pe frana, dar nu foarte puternic, „sa nu dea cu capul in parbriz”.

BNR va permite lichiditatii in lei din rezervele bancilor sa intre in piata atunci cand aceasta se va putea duce in creditul in lei si cand va observa o tendinta clara de diminuare a creditarii in valuta, a spus Mugur Isarescu.

„Vom lasa lichiditatea in lei sa intre in piata, vom decide acest lucru dupa o analiza a consiliului de administratie, in momentul in care se va potrivi si cu ideea strategica ca lichiditatea suplimentara din rezervele bancilor sa se poata duce in creditul in lei, respectiv cand creditul in valuta va avea o tendinta clara de diminuare”, a declarat Isarescu, argumentand ca astfel de masuri vor putea, la momentul respectiv, sa aiba un efect de diminuare a impactului crizei internationale asupra Romaniei.

Guvernatorul a motivat decizia de scadere a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei ale bancilor comerciale prin faptul ca, in ultimele doua luni, s-a adeverit prognoza ca banca centrala trece de la pozitia de debitor la pozitia de creditor net al sistemului bancar.

„Am revenit, dupa 7-8 ani, la o situatie normala si este un semnal pe care il tragem de 5-6 luni. Va amintesc ca si aici exista o relativitate de ordin tehnic”, a mai spus Isarescu.

Joi, BNR a decis sa reduca rezervele minime obligatorii la pasivele in lei ale bancilor comerciale de la 20% la 18% si a mentinut nivelul la 40% din pasivele in valuta, decizia vizand, potrivit BNR, imbunatatirea gestiunii lichiditatii pe piata interbancara, in conditiile amplificarii turbulentelor de pe piata financiara internationala, pentru asigurarea unei finantari sustenabile a economiei.

Efectul concret al deciziei de joi ar fi, potrivit analistilor, eliberarea in piata a inca 2 miliarde lei, care ar putea contribui la reducerea tensiunii din piata monetara, dupa ce, in ultimele saptamani, dobanzile au ajuns si la 100%.

Guvernatorul a declarat ca in piata romaneasca nu exista, in prezent, o lipsa generala de lichiditate, iar dovada este faptul ca, pe 24 octombrie, toate bancile si-au constituit rezervele minime obligatorii (RMO).

„Cum sa fie lipsa de lichiditate, cand bancile au 20% (din pasivele in lei n.r.) tinute la BNR?”, a spus Isarescu, referindu-se la parerile care sugerau ca in piata romaneasca exista in prezent o lipsa de lichiditate, care ar fi determinat cresterile puternice ale dobanzile pe piata interbancara.

In prezent, BNR ia 20% din sursele de finantare in lei (pasive) ale bancilor si 40% din cele in valuta in asa numitele rezerve minime obligatorii, pe care fiecare banca comerciala trebuie sa le constituie pana in data de 23 ale fiecarei luni.

Joi, banca centrala a micsorat rezervele minime obligatorii pentru pasivele in lei la 18%, insa reducerea intra in vigoare incepand cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2008.

Mugur Isarescu a declarat ca economia romaneasca ar putea creste si cu 5-6% in 2009, daca investitiile vor fi dirijate spre zonele de blocaj din Romania, precum infrastructura sau agricultura.

„Cu o bruma de intelepciune, speram chiar la o crestere economica de 5 spre 6% pentru anul urmator, daca investitiile vor fi indreptate spre zone cu blocaj ca infrastructura sau agricultura, care au un potential imens”, a spus Isarescu, care a mentionat ca o temperare a cresterii economice pana sub potential „da inflatia jos”.

Atat guvernatorul BNR, cat si viceguvernatorul Cristian Popa au subliniat, insa, ca si scenariul unei cresteri economice de 4,5% are la fel de munte sanse ca si cel de 5-6%, in functie de cum vor fi indreptate investitiile.

In prima parte a conferintei de presa de luni, guvernatorul mentionase ca, fata de estimarile anterioare, de 5-6% pentru cresterea economica a Romaniei din 2009, BNR nu exclude in prezent o temperare mai puternica.

„Suntem tentati sa luam in considerare o crestere economica la un nivel mai scazut fata de 5-6%, cat aveam inainte”, a spus Isarescu.

In 28 octombrie, viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat ca BNR estimeaza pentru 2009 o crestere economica a Romaniei de 4,6%, nivel semnificativ sub cel luat in calcul la elaborarea bugetului de stat, de 6%, si sub ultima prognoza a pentru acest an, de 9,1%.