supraveghere

Cum puteti supraveghea legal angajatii conform Gdpr

de
Cum puteti supraveghea legal angajatii conform Gdpr

Cum puteti supraveghea legal angajatii conform Gdpr

Cum puteti supraveghea legal angajatii conform Gdpr. Afla cum de la avocat Coltuc Marius ,avocat cu o experienta de 16 ani in drept,vino acum pe #livecoltuc si coltuc.ro .

În cazul în care sunt utilizate sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicaţii electronice şi/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor, în scopul realizării intereselor legitime urmărite de angajator, este permisă numai dacă:

a) interesele legitime urmărite de angajator sunt temeinic justificate şi prevalează asupra intereselor sau drepturilor şi libertăţilor persoanelor vizate;

b) angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă şi în mod explicit a angajaţilor;

c) angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanţii angajaţilor înainte de introducerea sistemelor de monitorizare;

d) alte forme şi modalităţi mai puţin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator nu şi-au dovedit anterior eficienţa şi

e) durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporţională cu scopul prelucrării, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.”

 

 

Puteti citi alte stiri pe https://www.facebook.com/avocat.coltuc/

Ce este GDPR?

Este unul dintre cele mai discutate subiecte din ultima perioadă. Vorbim despre noua lege a protecției datelor personale, General Data Protection Regulation (GDPR). Care vine cu o serie de schimbări pentru toate statele Uniunii Europene.

De ce este important GDPR, cui se aplica și, mai ales, ce inseamnă să fim în conformitate cu GDPR? Aici găsiți răspunsurile necesare.

GDPR este un regulament al Uniunii Europene privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestora.

Noul regulament, care intră în vigoare la 25 mai 2018. Impune un set unic de reguli pentru protecția datelor personale. Reguli ce se aplică în toate statele membre ale Uniunii Europene (înlocuind astfel Directiva 95/46/CE și prevederile Legii 677/2001).

Scopul este asigurarea transparenței cu privire la prelucrarea datelor personale și impunerea unor mijloace de control pentru protejarea lor.

Ceea ce se traduce printr-un control mai mare la nivel individual în ceea ce priveste modul în care sunt folosite datele personale.

GDPR vine ca o evoluție normală a modului în care se utilizează datele personale. In contextul în care totul, de la telefonul inteligent pe care îl folosim. Până la site-urile și aplicațiile pe care le accesăm, colectează date despre noi.

ACTA pierde teren!

de

In opinia Curtea de Justitie a Uniunii Europene, o asemenea obligatie nu ar respecta interdictia de a impune unui asemenea furnizor o obligatie generala de nici cerinta de a asigura un just echilibru intre, pe de o parte, protectia dreptului de autor si, pe de alta parte, libertatea de a desfasura o activitate comerciala, dreptul la protectia datelor cu caracter personal si libertatea de a primi si de a transmite informatii.

Decizia s-a dat in cazul , care este o societate belgiana de gestiune care reprezinta autorii, compozitorii si editorii de opere muzicale.

Cealalta parte in litigiu este Netlog NV, care exploateaza o platforma de retea sociala online, pe care fiecare persoana care se inscrie primeste un spatiu personal denumit “profil”, care ii este accesibil de oriunde din lume.

Aceasta platforma, utilizata zilnic de zeci de milioane de persoane, are ca functie principala crearea de comunitati virtuale in cadrul carora aceste persoane pot comunica intre ele si isi pot face prieteni.

Taxă vamală. Scutire prevăzută de art.12 din Legea nr.35/1991 privind regimul investitorilor străini

de

Reclamanta SC ”P.P.” SRL a chemat în judecată Ministerul Finanţelor, Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană şi Vama Oradea solicitând anularea deciziei 1166/30.07.2001 emisă de Direcţia  Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor precum şi a procesului verbal de control 1341/28.06.2001 încheiat de Brigada de Supraveghere şi Control Vamal Oradea.

In motivarea cererii sale, reclamanta a susţinut că a importat în regim de scutire de taxe vamale 11 utilaje de prelucrare a lemnului şi un autoturism Peugeot 406, reprezentând aport în natură la capitalul social adus de asociatul investitor străin şi pentru care acesta a primit 10619 părţi sociale. Ulterior el a cesionat aceste părţi – operaţiune care în mod greşit a fost considerată de către organele de control drept o înstrăinare a bunurilor aduse ca aport în natură.

Prin sentinţa civilă nr.254/8 octombrie 2001, Curtea de Apel Oradea a respins acţiunea reţinând că prin cedarea părţilor sociale  investitorul străin s-a retras din societate şi ca atare acesta nu mai îndeplinea condiţiile pentru care a beneficiat de facilităţile prevăzute de art.12 Legea nr.35/1991.

Impotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta.

Recursul este fondat.

Potrivit dispoziţiilor art.12 Legea nr.57/1993 pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1991 privind regimul investitorilor străini „maşinile, utilajele, instalaţiile, echipamentele, mijloacele de transport şi orice alt bun din import necesar  investiţiei constituite ca aport în natură al investiţiei străine, la capitalul social, ori la majorarea acestuia, sunt exceptate de la plata taxelor vamale”.

In concordanţă cu aceste prevederi, în 1996, reclamanta a importat în regim de scutire taxe vamale 11 maşini de prelucrare a lemnului şi un autoturism, constituite ca aport în natură la capitalul social şi pentru care asociatul investitor străin a primit 10619 părţi sociale.

In 1999, prin act adiţional s-a consemnat cesionarea de către asociatul investitor străin  a părţilor sale sociale.

In urma controlului inteprins de Brigada de Supraveghere şi Control Vamal Oradea, prin procesul verbal 1341/28.06.2000, s-a reţinut că prin această operaţiune, investitorul străin  a înstrăinat aportul în natură– situaţie în care datorează taxele vamale,TVA-ul, comisionul de care a fost scutit, precum şi majorările de întârziere aferente-în conformitate cu dispoziţiile art.144 lit.b Legea nr.141/1997.

Măsura astfel dispusă este nelegală şi reprezintă în fapt consecinţa greşitei interpretări a dispoziţiilor legale.

Astfel, art.144 alin.1 Legea nr.141/1997, se referea la datoria vamală  ce se naşte din „neîndeplinirea uneia din condiţiile stabilite prin regimul vamal sub care au fost plasate bunurile”.

Este evident că se au în vedere condiţiile ce trebuiesc îndeplinite la momentul importului.

Or, în 1996 documentele vamale întocmite cu prilejul importului celor 11 maşini pentru prelucrarea lemnului atestă – constituirea acestora ca aport în natură la capitalul social al reclamantei – situaţie în care legal şi temeinic li s-a acordat scutirea de taxe vamale.

Bunurile importate au devenit proprietatea societăţii comerciale, persoană juridică, – distinctă de persoana fizică a investitorului asociat, –  intrând în patrimoniul acesteia şi servind scopului pentru care au fost aduse.

Părţile sociale constituite în favoarea asociatului nu îi conferă acestuia un drept de proprietate asupra bunurilor respective şi ca atare nici cesionarea lor nu poate fi interpretată ca o transmitere a proprietăţii acestor bunuri.

Fără a sesiza diferenţierea existentă între regimul părţilor sociale şi cel al aportului în natură la capitalul socialdevenit proprietatea societăţii şi în condiiile în care legiuitorul nu a înţeles să sancţioneze expres cu  retragerea exceptării de la plata taxelor vamale cesionarea ulterioară a părţilor sociale, atât organele de control vamal cât şi instanţa de fond, au dispus şi respectiv menţinut ‚în mod greşit măsura obligării reclamantei la  plata taxelor vamale, comision accize, TVA, şi majorări de întârziere pentru importul efectuat în 1996 de utilaje, constituite ca aport în natură la capitalul social.

Pentru aceste motive, s-a admis recursul declarat de reclamantă, s-a cast sentinţa atacată şi pe fond s-a admis acţiunea.

Ioana Maria Vlas a cerut instanţei modificarea programului de supraveghere

de

Ioana Maria Vlas a cerut Curţii de Apel Bucureşti, care judecă dosarul privind Fondul Naţional de Acumulare, modificarea programului de supraveghere arătând că măsurile luate de organele de poliţie sunt prea drastice şi îi afectează viaţa cotidiană.

Vlas a susţinut că este supravegheată ca un „serial killer”, că trebuie să meargă de două ori pe săptămână la poliţie şi, dacă pleacă din Bucureşti, trebuie să anunţe unde pleacă şi să se prezinte şi la organele de poliţie din localitatea respectivă.

De asemenea, ea a susţinut că este urmărită şi filată 24 din 24 de ore şi că nu i se pare normal să fie atât de atent supravegheată.

„Le-am şi vorbit într-o zi. I-am întrebat, dacă tot stau după mine, de ce nu mă duc şi acasă”, a spus Ioana Maria Vlas.

Procurorul de şedinţă a arătat că legea dă posibilitatea organelor de poliţie să modifice programul de supraveghere, pentru că nu este impus de instanţă

Curtea de Apel Bucureşti a trimis, miercuri, o adresă Secţiei 10 Poliţie pentru a-i fi comunicat programul de supraveghere a Ioanei Maria Vlas, întrucât aceasta a cerut restricţii mai blânde.

Curtea de Apel Bucureşti urmează să ia o decizie în această privinţă şi să reia procesul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Acumulare în 10 decembrie.

Miercuri, procurorul de şedinţă a informat instanţa că renunţă la o parte din motivele pentru care a atacat sentinţa Tribunalului Bucureşti numai referitor la latura penală a cauzei, renunţând la criticile legate de despăgubiri.

Totodată, investitorii au cerut ca CEC-ul să fie citat şi în această fază a procesului.

Ioana Maria Vlas a precizat că a atacat sentinţa Tribunalului Bucureşti pentru a se reveni la condamnarea ei la şapte ani de închisoare, primită iniţial înainte de rejudecarea dosarului.

În 6 iunie, Ioana Maria Vlas, fost preşedinte al SOV Invest, a fost condamnată, de Tribunalul Bucureşti, la opt ani de închisoare pentru înşelăciune în dosarul Fondului Naţional de Acumulare (FNA), instanţa constatând, totodată, prescripţia pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Instanţa i-a interzis Ioanei Maria Vlas anumite drepturi pe o perioadă de cinci ani după executarea pedepsei. Totodată, Tribunalul Bucureşti a constatat prescrierea faptei de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

În cazul Ioanei Maria Vlas, instanţa a dedus din pedeapsă aproape cinci ani, perioada în care aceasta a stat în arest preventiv, respectiv din 14 octombrie 2003 până în 7 aprilie 2008.