Pensie comunitara 2015.ROMANIA.Cum,unde,ce acte?

Romanii care muncesc atat in Romania, cat si in alte state din Uniunea Europeana beneficiaza, in anumite conditii, de pensie pentru toate perioadele respective. Din articol puteti afla cui trebuie sa va adresati, de ce acte aveti nevoie si ce puteti face daca nu sunteti multumit de decizia de pensionare emisa de autoritatile autohtone.

Important! Solicitantii pot cere pensie si intr-un alt stat european in care au muncit, adresandu-se in acest sens institutiei competente de acolo. Insa, din moment ce varstele de pensionare difera de la un stat la altul, persoana in cauza trebuie sa se asigure ca indeplineste conditiile impuse de statul in care depune solicitarea.

Ce conditii trebuie indeplinite pentru a obtine pensia

Fiecare stat din UE si SEE stabileste pensia la data la care persoanele indreptatiteindeplinesc conditiile legale de pensionare, in functie de perioadele de asigurare realizate.

„Drepturile de pensie se acorda potrivit principiului pro rata temporis, proportional cu perioadele de asigurare realizate in fiecare stat. Fiecare stat va acorda cate o pensie potrivit perioadelor de asigurare realizate potrivit propriei legislatii”, conform CNPP.

Totodata, aceeasi sursa atentioneaza ca, pentru a fi luati in considerare anii lucrati in alte tari, solicitantii trebuie sa fi muncit in fiecare stat cel putin un an calendaristic:”Regulamentele europene de coordonare a sistemelor de securitate sociala se aplica numai in situatia in care in statele membre persoana a realizat o perioada minima de asigurare de un an calendaristic, in fiecare stat. Potrivit Regulamentului european nr. 883/2004, institutia unui stat membru nu este obligata sa acorde prestatii, pentru perioadele realizate in temeiul legislatiei pe care o aplica, daca durata totala a perioadelor mentionate este mai mica de un an si daca, luandu-se in considerare aceste perioade, nu se dobandeste niciun drept la prestatii in temeiul legislatiei respective”.

In cazul solicitantilor care stau in Romania, trebuie avute in vedere prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care stabilesc conditii diferite in functie de tipul de pensie.

Pensia pentru limita de varsta, cea anticipata si cea anticipata partiala

In prezent, Legea pensiilor dispune ca varsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si de 63 de ani pentru femei, in timp ce stagiul minim si cel complet de cotizare sunt de 15, respectiv 35 de ani.

Totusi, acestea nu sunt valabile pentru toata lumea. Deoarece varsta standard si stagiulsunt stabilite in functie de data nasterii, iar legea prevede o crestere graduala a acestora pana la limitele mentionate mai sus, anumite persoane le vor atinge mai devreme. (De exemplu, femeile nascute in februarie 1955 – daca au lucrat cel putin 15 ani – indeplinesc conditiile de iesire la pensie pentru limita de varsta in februarie 2015, la varsta de 60 de ani. Totodata, stagiul complet de cotizare pentru aceste femei este de doar 30 de ani.)

Nota: Mai multe informatii despre persoanele care indeplinesc in 2015 conditiile de pensionare pentru limita de varsta gasiti in acest articol.

In cazul pensiei anticipate, cererea se poate depune cu cel mult cinci ani inainte de implinirea varstei standard de pensionare, insa conditia de baza este ca persoana in cauza sa fi depasit cu un anumit numar de ani stagiul complet de cotizare.

„Pensia anticipata se cuvine, cu cel mult cinci ani inainte de implinirea varstei standard de pensionare, solicitantului care a realizat un stagiu de cotizare cu cel putin opt ani mai mare decat stagiul complet de cotizare prevazut de Legea pensiilor”, a mentionat consilierul juridic Gabriela Pintea.

Pentru pensia anticipata partiala, a adaugat specialistul, solicitantul trebuie sa aiba realizat cel putin stagiul complet de cotizare: „Pensia anticipata partiala se cuvine, cu cel mult cinci ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, solicitantului care a realizat stagiul complet de cotizare sau care l-a depasit cu pana la opt ani”.

Potrivit CNPP, persoanele care depun cerere de pensie pentru limita de varsta,anticipata sau anticipata partiala trebuie sa mai prezinte si urmatoarele documente:

  • formularul de cerere E 202;
  • formularul E 207;
  • o declaratie pe propria raspundere;
  • o copie dupa actul de identitate romanesc (daca detin dubla cetatenie sau daca au mentinut cetatenia romana);
  • carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant;
  • o adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de munca.

Pensia de invaliditate si cea de urmas

In ceea ce priveste pensia de invaliditate, aceasta poate fi obtinuta indiferent de varsta sau de stagiul de cotizare realizat.

„Acordarea pensiei de invaliditate nu este conditionata de indeplinirea unei anumite varste si nici de realizarea unei anumite perioade de stagiu. Pentru a beneficia de aceasta categorie de pensie, solicitantul trebuie, ca regula, sa fi realizat stagiu de cotizare si sa fie incadrat in gradul I, II sau III de invaliditate”, a subliniat Gabriela Pintea.

In fine, atunci cand vine vorba de pensia de urmas, beneficiari pot fi copiii si sotul supravietuitor, in conditiile in care sustinatorul decedat era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea pensiei, se arata in Legea nr. 263/2010.

Nota: Mai multe informatii despre obtinerea pensiei de urmas puteti gasi in acest articol.

Conform informatiilor puse la dispozitie de CNPP, cererea pentru obtinerea pensiei deinvaliditate trebuie sa fie insotita de:

  • formularul de cerere E 204;
  • formularul E 207;
  • documente si rapoarte medicale pentru a determina gradul de invaliditate;
  • o declaratie pe propria raspundere;
  • o copie a actului de identitate romanesc (daca solicitantii detin dubla cetatenie sau daca au mentinut cetatenia romana);
  • carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant;
  • adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de munca.

Iar solicitantii pensiei de urmas trebuie sa prezinte, pe langa cerere, si urmatoarele acte:

  • formularul de cerere E 203;
  • formularul E 207;
  • declaratia pe propria raspundere urmasi;
  • adeverinta de studii (elev sau student);
  • o copie a actului de identitate romanesc (daca detin dubla cetatenie sau daca au mentinut cetatenia romana);
  • carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate al sustinatorului decedat;
  • livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant a sustinatorului decedat.

Decizia de pensionare poate fi contestata in 30 de zile de la comunicare

Legea pensiilor prevede ca admiterea sau respingerea cererii de pensionare este facuta, prin decizie a casei de pensii teritoriale, in cel mult 45 de zile de la data inregistrarii acesteia.

Apoi, decizia este comunicata solicitantului in maximum cinci zile de la data emiterii, acesta avand dreptul de a o contesta in 30 de zile de la momentul in care a primit-o.

„Referitor la modalitatea de contestare, deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, in termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Contestatii. Deciziile de pensie necontestate in termenul prevazut de lege sunt definitive”, puncteaza cei de la CNPP.

Potrivit Gabrielei Pintea, contestatia se depune la casa de pensii care a emis decizia, aceasta avand obligatia de a o inainta la Comisia Centrala de Contestatii. Termenul de solutionare este de 45 de zile de la inregistrarea contestatiei.

Totusi, daca solicitantul nu este multumit nici de hotararea Comisiei Centrale de Contestatii, exista si varianta atacarii acesteia in instanta, in cel mult 30 de zile de la comunicare. La fel ca in cazul deciziei de pensionare, hotararile necontestate in termenul legal sunt definitive.

In alta ordine de idei, solicitantul, in 30 de zile de la primirea deciziei de pensionare, poate cere anularea acesteia.

Important! Cererile in fata oricaror organe/instante si actele procedurale in legatura cu litigiile, care au ca obiect drepturi/obligatii de asigurari sociale, sunt scutite de taxa de timbru, conform prevederilor legale.

Cand,Ce Valoare,Unde,In ce Conditii se acorda in 2015 indemnizatia de crestere a copilului?

Cuantumul indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului reprezinta 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni, insa, in functie de durata concediului pentru care opteaza parintii, acesta are anumite limite minime si maxime.

Limitele indemnizatiei sunt stabilite prin raportare la indicatorul social de referinta (ISR), acesta avand in anul 2015 valoarea de 500 de lei (asa cum a fost stabilita inca din 2008).

Concret, limitele minime si maxime ale indemnizatiei pentru cresterea copilului, stabilite prin OUG nr. 111/2010, sunt:

  • cel putin 600 de lei si cel mult 3400 de lei – in cazul in care parintii aleg varianta concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an (sau pana la trei ani, daca este vorba de un copil cu handicap);
  • cel putin 600 de lei si cel mult 1200 de lei – in cazul in care parintii aleg varianta concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani.

Atentie! Pot beneficia de aceste drepturi, prin totalizarea perioadelor de activitate, si persoanele care au realizat activitati profesionale in alte state membre ale Uniunii Europene.

Persoanele care vor sa beneficieze de concediul de crestere a copilului si, automat, de indemnizatia lunara trebuie sa-si exprime in scris optiunea, aceasta neputand fi schimbata ulterior.

Important! Pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina cu gemeni, de tripleti sau multipleti, nivelul indemnizatiei lunare creste cu 600 de lei (incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere).

Cine poate cere indemnizatia si ce acte sunt necesare

Poate beneficia de indemnizatia pentru cresterea copilului oricare dintre parintii copilului, dispune OUG nr. 111/2010, daca sunt indeplinite conditiile necesare.

De asemenea, acest drept este valabil si in cazul altor persoane, daca este vorba de adoptie sau plasament.

„Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care a adoptat copilul, careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii sai, precum si persoana care a fost numita tutore”, stabileste actul normativ mentionat.

Totodata, pentru acordarea concediului de crestere a copilului si a indemnizatiei lunare, solicitantii trebuie sa indeplineasca (cumulativ) urmatoarele conditii:

  • sa fie cetateni romani, cetateni straini sau apatrizi (adica fara cetatenie);
  • sa aiba domiciliul/resedinta pe teritoriul Romaniei;
  • sa locuiasca in Romania impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si sa se ocupe de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.

Atentie! Beneficiarii carora li s-au stabilit aceste drepturi de cel putin sase luni trebuie sa-si achite impozitele si taxele locale pentru bunurile pe care le detin in proprietate. In caz contrar, drepturile nu le vor fi mentinute in continuare.

Indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda pe baza unei cereri, care trebuie sa fie insotita de:

  • copia actului de identitate al solicitantului si a certificatului de nastere al copilului pentru care se solicita dreptul ori, dupa caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de catre persoana care primeste documentele;
  • actele doveditoare privind calitatea solicitantului si relatia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicita dreptul, dupa caz;
  • actele doveditoare care sa ateste veniturile obtinute in ultimele 12 luni inainte de data nasterii copilului;
  • dovada eliberata de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
  • dovada privind suspendarea activitatii pentru perioada in care se solicita concediul pentru cresterea copilului;
  • orice alte documente care sa ateste indeplinirea conditiilor de eligibilitate.

Cererea si celelalte documente se depun la primaria localitatii pe raza careia solicitantul isi are domiciliul/resedinta. Apoi, acestea sunt transmise agentiilor pentru prestatii sociale.

Cererile sunt solutionate prin decizii ale agentiilor si sunt comunicate solicitantilor in cel mult cinci zile lucratoare de la momentul emiterii.

In concediu, parintii pot obtine venituri fara sa le fie suspendata indemnizatia

In toamna anului trecut, prevederile OUG nr. 111/2010 au fost modificate astfel incat parintii aflati in concediul pentru cresterea copilului sa poata obtine venituri supuse impozitului fara sa le fie suspendata plata indemnizatiei.

Mai exact, noile dispozitii stabilesc ca plata indemnizatiei nu se suspenda daca parintii obtin venituri supuse impozitului in cuantum de cel mult 3000 de lei intr-un an calendaristic.

De asemenea, plata indemnizatiei nu se suspenda nici daca beneficiarii primesc indemnizatii in calitate de consilier local/judetean, indiferent de nivelul acestora.

O alta exceptie in acest sens din OUG nr. 111/2010 mai prevede ca plata indemnizatiei se mentine si daca persoana indreptatita „primeste diverse sume in baza legii, a contractului colectiv de munca sau a contractului individual de munca, acordate in perioada concediului pentru cresterea copilului, altele decat cele rezultate din desfasurarea efectiva a unei activitati in perioada de concediu”.

Conform actului normativ citat, dreptul la indemnizatie inceteaza in ziua urmatoare celei in care:

  • copilul a implinit varsta de un an sau, dupa caz, doi ani (respectiv de trei ani, in cazul copilului cu handicap);
  • a murit copilul;
  • beneficiarul nu si-a achitat, in termenul stabilit de lege, obligatiile fata de bugetul local.

In acelasi timp, exista si posibilitatea ca dreptul la indemnizatie sa fie suspendat. Acest lucru se poate intampla incepand cu ziua urmatoare celei in care:

  • beneficiarul este decazut din drepturile parintesti;
  • beneficiarul este indepartat, conform legii, de la exercitarea tutelei;
  • beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea incredintarii copilului spre adoptie;
  • beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea mentinerii masurii de plasament;
  • beneficiarul executa o pedeapsa privativa de libertate/se afla in arest preventiv pe o perioada mai lunga de 30 de zile;
  • copilul este abandonat/internat intr-o institutie de ocrotire publica sau privata;
  • beneficiarul moare;
  • beneficiarul nu mai are domiciliul/resedinta in Romania, nu mai locuieste in Romania impreuna cu copilul/copiii pentru care a solicitat drepturile si nu se mai ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora;
  • beneficiarul realizeaza venituri supuse impozitului pe durata concediului pentru cresterea copilului (exceptand situatiile prezentate deja in articol);
  • se constata ca timp de trei luni consecutive se inregistreaza mandate postale returnate;
  • beneficiarul nu si-a achitat impozitele si taxele locale in termenul prevazut de lege.

Reluarea platii drepturilor suspendate se face la cerere, in anumite conditii stabilite de OUG nr. 111/2010.

Cum,Cand,Unde,In ce Fel,Cat – Despăgubirile în procesul de divorț

Spre deosebire de vechiul Cod al familiei care nu oferea posibilitatea soțului nevinovat să solicite celuilalt soț o reparare a prejudiciului provocat prin desfacerea căsătoriei, actualul Cod civil introduce dreptul la despăgubiri de care beneficiază soțul nevinovat, care a fost prejudiciat prin divorț.

Dreptul la despăgubiri este apreciat ca având un rol atât preventiv, cât și sancționator în ceea ce privește comportamentele neglijente şi dăunătoare ale soților, care în final duc la destrămarea relațiilor de căsătorie.

Despăgubirile care se pot solicita în acest temei se acordă separat față de alte drepturi patrimoniale care pot fi solicitate de soțul interesat în cazul divorțului, cum ar fi posibilitatea de a cere partajarea bunurilor comune, dreptul la anularea actelor încheiate în frauda celuilalt soț ori dreptul la pensie de întreținere (care poate aparține, după caz, soțului divorțat sau copilului minor).

Dreptul la despăgubiri este definit de art. 388 din Codul civil ca acel drept „distinct de dreptul la prestaţia compensatorie prevăzut laart. 390”, prin care „soţul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soţului vinovat să îl despăgubească”, fiind inspirat din legislația franceză, mai precis dintr-o variantă mai veche a actualului art. 266 din Codul civil francez.

Prestația compensatorie la care se referă textul citat are o sferă de aplicare practică destul de redusă. Ea are scopul reparării dezechilibrului semnificativ pe care divorțul îl determină în condițiile de viață ale unuia dintre soți, dar se aplică numai în situația în care căsătoria a durat cel puțin 20 de ani.

Cum,in ce conditii,Unde,De Ce Este Nevoie De Curator Special În Proces Şi Cine Îl Plăteşte?

Prevăzută, în general, pentru reprezentarea intereselor drepturilor procesuale ale persoanelor lipsite de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile, instituţia curatorului – special, de data aceasta – se extinde şi la procesele dintre persoane juridice, din motive şi cu obligaţiile de plată pe care le puteţi vedea în cele ce urmează.

Instituţia curatorului special nu este nouă, fiind reglementată încă de Codul de procedură civilă din 1865, cu rolul de a preveni şi înlătura anumite abuzuri ce ar fi putut apărea în exercitarea drepturilor procesuale ale persoanelor prevăzute de aceste dispoziţii.

Astfel, în caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu avea reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii.

De asemenea, instanţa putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi cel reprezentat sau când o persoană juridică, chemată să stea în judecată, nu avea reprezentant legal. Aceste dispoziţii se aplicau, în mod corespunzător, şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă, iar numirea acestor curatori se făcea de instanţa competentă să hotărască asupra cererii de chemare în judecată.

Prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial nr. 545/2012, a fost extinsă instituţia curatelei speciale. Potrivit art. 58 alin. (1), în caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii.

Curatela specială pentru persoane juridice

De asemenea, continuă acelaşi articol, instanţa va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal şi cel reprezentat sau când o persoană juridică, o asociaţie sau altă entitate fără personalitate juridică, chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.

Numirea curatorului se va face, potrivit art. 58 alin. (3) din Cod, de instanţa care judecă procesul, dintre avocaţii anume desemnaţi în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească. Curatorul special are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.

Ce interese protejează instituţia curatorului?

Citarea părţii pârâte prin publicitate. În situaţia în care reclamantul arată, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanţa va putea încuviinţa citarea acestuia prin publicitate. Într-o astfel de situaţie, instanţa va putea încuviinţa, potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, citarea pârâtului prin publicitate.

În cazul în care instanţa încuviinţează citarea părţii pârâte prin publicitate, este obligată să numească un curator dintre avocaţii baroului, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.

Astfel, legiuitorul a extins protecţia prevăzută la art. 58 alin. (1) din Codul de procedură civilă şi asupra celor chemaţi în judecată şi al căror domiciliu, cu toate eforturile depuse, nu a putut fi identificat. În această ipoteză, prevederile legale sunt imperative, fără a lăsa posibilitatea de apreciere a instanţei în ceea ce priveşte numirea curatorului.

Remunerarea curatorului. Aici trebuie să facem trimitere la dispoziţiile cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial nr. 392/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art. 48 alin. (1) şi (2) din ordonanţa de urgenţă, avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile arătate este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului. Instanţa poate stabili, însă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.

Mai există şi posibilitate ca, în mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare, instanţa să încuviinţeze avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului, caz în care sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.

Partea care avansează sumele cu titlu de remuneraţie a curatorului special are protecţia drepturilor procesuale, nefiindu-i limitat accesul la justiţie, întrucât la finalul judecăţii aceste sume ce reprezintă remuneraţia curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul , potrivit dispoziţiilor art. 48 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.

Motivarea necesităţii de a se apela la curatorul special, precum şi modul în care leguitorul a înţeles să garanteze dreptul la apărare tuturor celor aflaţi în ipoteza normelor referitoare la instituţia curatelei speciale a făcut, recent, obiectul unei critici de neconstituţionalitate, din lectura căreia veţi afla şi alte detalii despre aplicarea acestei instituţii în procesele dintre persoane juridice. Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 455/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 821/2014.

Cum,cand,unde,in ce conditii obtin Pensia Comunitara?

Persoanele care au lucrat in Romania si intr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European beneficiaza de pensie comunitara. Aceasta se stabileste prin cumularea tuturor perioadele lucrate.

Cum,cand,unde,in ce conditii obtin Pensia Comunitara?
Cum,cand,unde,in ce conditii obtin Pensia Comunitara?

Reglementarile europene stabilesc faptul ca persoanele care au muncit si in afara tarii beneficiaza de cumularea drepturilor la pensie pentru toate perioadele lucrate atat in tara, cat si in strainatate.

Cetatenii vizati de reglementarile europene sunt cei din statele membre UE si SEE, lista cuprinzand: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croatia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, Islanda, Norvegia, Liechstenstein si Elvetia.

Astfel, persoanele interesate pot solicita obtinerea drepturilor de pensie potrivit legislatiilor in vigoare ale statelor membre in care au desfasurat activitati profesionale, se arata intr-un material realizat de Casa Nationala de Pensii Publice. Conform site-ului oficial al UE,varsta de pensionare este diferita de la un stat la altul. Prin urmare, drepturile de pensie obtinute in alte tari se acorda doar din momentul in care persoana in cauza implineste varsta legala de pensionare din tarile respective, informeaza CNPP.

„Drepturile de pensie se acorda potrivit principiului pro rata temporis, proportional cu perioadele de asigurare realizate in fiecare stat. Fiecare stat va acorda cate o pensie potrivit perioadelor de asigurare realizate potrivit propriei legislatii”, este precizat pe site-ul CNPP.

Concret, pentru stabilirea drepturilor de pensie pentru limita de varsta, anticipata, anticipata partiala, de invaliditate si de urmas, persoanele care au lucrat in doua sau mai multe state din UE si SEE, trebuie sa se adreseze unei singure institutii: casa de pensii din tara in care locuiesc, mentioneaza sursa citata. In acest sens, va trebui depusa o cerere, care va fi valabila pentru toate institutiile la legislatia carora persoana respectiva a fost supusa.

Daca solicitantul locuieste pe teritoriul unui stat membru, atunci cererea se va depune la institutia din statul respectiv. In cazul persoanelor care locuiesc in Romania, cererea de pensionare se adreseaza casei teritoriale de pensii din raza domiciliului.

Institutia la care se va depune cererea de pensionare se va ocupa de formalitatile necesare pentru stabilirea drepturilor de pensie pentru toate statele in care a lucrat solicitantul.

Ce acte sunt necesare pentru cei care locuiesc intr-un stat membru?

Conform informatiilor de la CNPP, pentru inscrierea la pensia pentru limita de varsta,anticipata sau anticipata partiala, este nevoie de urmatoarele acte:

  • formularul de cerere E 202;
  • formularul E 207;
  • o declaratie pe propria raspundere;
  • o copie dupa actul de identitate romanesc (daca se detine dubla cetatenie sau daca s-a mentinut cetatenia romana);
  • carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant;
  • o adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de munca.

Pentru inscrierea la pensia de invaliditate, actele necesare sunt:

  • formularul de cerere E 204;
  • formularul E 207;
  • documente si rapoarte medicale pentru a determina gradul de invaliditate;
  • o declaratie pe propria raspundere;
  • o copie a actului de identitate romanesc (daca se detine dubla cetatenie sau daca s-a mentinut cetatenia romana);
  • carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant;
  • adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de munca.

Pentru inscrierea la pensia de urmas, actele necesare sunt:

  • formularul de cerere E 203;
  • formularul E 207;
  • declaratia pe propria raspundere urmasi;
  • adeverinta de studii (elev sau student);
  • o copie a actului de identitate romanesc (daca se detine dubla cetatenie sau daca s-a mentinut cetatenia romana);
  • carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate al sustinatorului decedat;
  • livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant a sustinatorului decedat.

Plata contributiilor in cazul persoanelor care lucreaza in alt stat membru

Atunci cand o persoana a lucrat in Romania, iar in prezent munceste in alt stat membru UE ori SEE, nu este necesar ca aceasta sa ramana asigurata si in sistemul public de pensii din Romania.

„In perioada in care lucrati in mod legal pe teritoriul altui stat membru, nu este necesar sa ramaneti asigurat in sistemul public de pensii din Romania, prin incheierea unui contract de asigurare facultativa cu casa teritoriala de pensii de la locul de domiciliu sau de resedinta, avand in vedere principiul totalizarii perioadelor de asigurare la acordarea drepturilor de pensie”, se precizeaza pe site-ul CNPP.

Cu toate astea, persoanele care incheie un astfel de contract de asigurare facultativa vor beneficia de valorificarea contributiilor aferente contractului, mentioneaza aceeasi sursa.

De asemenea, daca o persoana locuieste in alt stat membru, aceasta nu este nevoita sa vina in Romania pentru depunerea cererii de pensionare. Cererea se depune in statul de domiciliu.

Cum se poate transfera o pensie in strainatate?

Persoanele care beneficiaza in Romania de pensie si care sunt stabilite in strainatate isi pot primi pensia in statul in care locuiesc.

„Incepand cu anul 2008, beneficiarii sistemului public de pensii din Romania stabiliti in strainatate pot primi pensia pe teritoriul statului de domiciliu, Casa Nationala de Pensii Publice asigurand plata pensiilor prin Citibank Europe plc., Dublin – sucursala Romania”, este explicat pe site-ul CNPP.

Pentru a transfera in strainatate drepturile de pensie este necesara:

  • deschiderea unui cont la orice banca de pe teritoriul statului de domiciliu şi
  • comunicarea detaliilor bancare (adresa completa a beneficiarului, denumirea si adresa bancii beneficiarului, codul SWIFT/BIC al bancii beneficiarului, daca e cazul, precum si numarul de cont international bancar) catre institutia platitoare (casa teritoriala de pensii in evidenta careia se afla dosarul de pensie) prin intermediul declaratiei de transfer.

„Declaratia de transfer in strainatate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii, insotita de documentul care confirma detaliile bancare si de copia actului de identitate al titularului care atesta domiciliul sau actual, se pot depune direct de catre titularul drepturilor sau prin mandatar desemnat cu procura speciala la sediul casei teritoriale de pensii in a carei evidenta se afla dosarul de pensie”, mai precizeaza reprezentantii CNPP.

Totodata, exista si posibilitatea trimiterii acestor documente cu posta sau prin e-mail.

Cetăţenie Română: Legea cetăţeniei.Cum,cand,cat dureaza,unde,de ce obtinere cetatenie romana

Întrebări frecvente

Întrebare: Unde pot fi depuse cererile pentru redobândirea cetăţeniei române?

Răspuns: Cererile pot fi depuse la sediul Autorității Naţionale pentru Cetăţenie din București, la Birourile teritoriale din Iaşi, Galaţi, Suceava și Timişoara, precum și la sediul misiunii diplomatice a României din țara de domiciliu sau în țara unde dețineți un permis de ședere legal.

Întrebare: În ce condiţii se pot depune cereri prin reprezentant legal?

Răspuns:

Informaţiile referitoare la stadiul dosarului de acordare/redobândire a cetăţeniei se comunică personal sau unui reprezentant legal, numai în baza unui mandat scris.

Informaţiile se obţin numai după legitimare cu un document valabil, respectiv act de identitate sau carnet de avocat vizat la zi ori card de avocat şi stabilirea calităţii solicitantului (titular sau reprezentant legal).

 Dovada calităţii de reprezentant (mandatar – avocat sau neavocat) care acţionează în numele şi interesul părţii ce l-a mandatat în acest sens se face cu unul din următoarele documente:

– procură, dată în formă autentică,

sau

– împuternicire avocaţială (în baza contractului de asistenţă juridică, conform prevederilor Legii 51/1995, republicată).

În ceea ce priveşte procurile date în străinătate, precizăm următoarele:

– pentru procurile autentificate într-un stat semnatar al Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961 se utilizează procedura apostilei (România a aderat la Convenţie prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prinLegea nr. 52/2000). Apostila reprezintă o ştampilă specială ce trebuie aplicată de organul competent din ţara de origine, dând dreptul ca actul în cauză să fie folosit într-un alt stat semnatar al Convenţiei fără procedura supralegalizării. Procura respectivă va fi ulterior tradusă în limba română de un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei, iar semnătura traducătorului va fi legalizată de un notar public. Potrivit Convenţiei, prin aplicarea apostilei se atestă veracitatea semnăturii, calitatea în care a acţionat semnatarul actului sau, după caz, identitatea sigiliului sau a ştampilei de pe înscris;

– pentru procurile autentificate într-un stat care nu a aderat la Convenţie, se va folosi procedura supralegalizării semnăturilor şi sigiliile autorităţilor străine care au autentificat respectiva procură de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din acel stat sau de către Ministerul Afacerilor Externe al României.

Procura va fi ulterior tradusă în limba română de un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei, iar semnătura traducătorului va fi legalizată de un notar public.

Întrebare: Cum puteți afla informaţii despre stadiul soluționării dosarului depus la ANC?

Răspuns: Informaţiile legate de stadiul dosarului pot fi primite în urma unei petiții adresate ANC cu indicarea numărului dosarului, precum și a celorlalte date de identificare cerute de legea petitiilor.

Întrebare: Care este termenul legal de soluționare a unei cereri de redobândire a cetăţeniei române?

Răspuns: Singurul termen legal prevăzut în Legea cetățeniei române nr. 21/1991 este cel de verificare de către Comisia pentru Cetățenie a îndeplinirii condițiilor necesare redobândirii cetăţeniei române potrivit art. 11, și anume de maximum 5 luni de la data înregistrării cererii.

Întrebare: Cum se comunică ordinul de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române?

Răspuns: Ordinul de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române se comunică solicitantului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, imediat după emiterea ordinului de către Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie.

Întrebare: Când se depune jurământul de credinţă faţă de România?

Răspuns: În termen de 3 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui ANC de acordare sau redobândire a cetăţeniei române, persoanele care dobândesc sau redobândesc cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie pentru persoanele care au solicitat stabilirea domiciliului în România și la sediul misiunii diplomatice a României din țara de domiciliu sau de reședință, pentru persoanele care au solicitat menținerea domiciliului în străinătate.

Întrebare: Când se eliberează certificatul de cetăţenie română?

Răspuns: Certificatul de cetăţenie română este eliberat persoanei în cauză în cadrul ceremoniei de depunere a jurământului.

Întrebare: Care sunt etapele următoare după obținerea certificatului de cetățenie?

Răspuns: După obţinerea certificatului de cetăţenie, persoanele se vor prezenta la Oficiul Stării Civile, pe raza localităţii unde îşi au domiciliul în România, în vederea transcrierii în limba română a actelor de stare civilă (certificat de naștere/căsătorie).
Persoanele care nu au domiciliul în România vor cere transcrierea actelor de stare civilă la Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al municipiului Bucureşti. Mai multe informații pe http://www.dgepmb.ro/ .

Întrebare: În ce constă procedura retragerii cetăţeniei române?

Răspuns: Cetăţenia română se poate retrage persoanei care:

– aflată în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României, sau  se înrolează în forţele armate ale unui stat cu care România a rupt relaţiile diplomatice sau cu care este în stare de război;

– a obţinut cetăţenia română prin mijloace frauduloase;

– este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârşit alte fapte care pun în pericol siguranţa naţională.

Pierderea cetăţeniei române prin retragere are loc la data emiterii ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de aprobare a retragerii cetăţeniei române.

Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.

Cum,cand,unde,cat dureaza Acceptarea Sau Renunţarea La Moştenire

Acte de acceptare tacită a moştenirii

Acte de acceptare tacită a mostenirii sunt oricare dintre acele activităţi întreprinse de moştenitor, din a căror îndeplinire rezultă neîndoielnic intenţia sa de a accepta succesiunea lui de cujus.

Legea nu stabileşte concret care anume acte realizate de succesibil constituie manifestarea intenţiei de a accepta moştenirea. Instanţa de judecată va trebui să aprecieze, în concret, de la caz la caz, dacă actul săvârşit de succesibil, în această calitate, reprezintă sau nu o acceptare tacită a moştenirii. Totuşi, art. 690 cod civil prevede că nu sunt acte de acceptare tacită actele de conservare, îngrijire şi administrare provizorie, cu condiţia ca moştenitorul să nu fi dobândit deja titlul sau calitatea de erede prin acceptare expresă.

Actele de conservare

Exemple de acte de conservare: cererile de punere şi ridicare a sigiliilor de facere a inventarului, întreruperea unei prescripţii, luarea unei inscripţii ipotecare sau cerere de reînnoire a unei ipoteci înscrise, cheltuielile de înmormântare. Aceste acte nu sunt susceptibile de a fie apreciate drept acte de acceptare, conform temeiului legal indicat mai sus.

Actele de administrare

După cum se arată în textul de lege mai sus menţionat, nici actele de administrare care au un caracter provizoriu şi urgent nu pot fi asimilate actelor de acceptare. Asemenea acte, săvârşite pentru păstrarea în bune condiţii a patrimoniului succesoral, determinate de necesităţi urgente şi folositoare tuturor comoştenitorilor şi care nu angajează viitorul bunurilor din moştenire, nu pot fi apreciate ca acte de acceptare tacită.

În schimb, actele de administrare definitive, fără caracter urgent şi care angajează viitorul sunt socotite acte de acceptare pentru că moştenitorul s-a comportat ca un proprietar şi a realizat aceste acte pentru ca a voit să accepte moştenirea.

Exemple: actele de posesiune si folosinţă a bunurilor succesorale; faptul mutării definitive a succesibilului în casa moştenită; demolarea unei construcţii; încasarea unor creanţe de la debitorii succesiunii; încheierea unei convenţii între moştenitori cu privire la administrarea bunurilor succesorale; locaţiunea bunurilor succesorale pe o perioadă mai îndelungată; cererea de evaluare sau inventariere a bunurilor; cererea de deschidere a procedurii succesorale; plata impozitelor datorate statului cu privire la bunurile din masa succesorală; plata taxelor succesorale; cererea de a fi trecut ca moştenitor în inventarul întocmit la deschiderea succesiunii; introducerea unei acţiuni succesorale etc.)

Actele de dispoziţie

Actele de dispoziţie pot sta la baza acceptării tacite, conform art. 691 cod civil. Prin urmare, atunci când moştenitorul încheie un act de dispoziţie ce are ca obiect un bun aflat în masa succesorală, indiferent de valoarea şi natura lui, este prezumată intenţia lui neechivocă să accepte moştenirea pur şi simplu, chiar dacă actul de dispoziţie nu ar putea produce efecte.

În privinţa acestor acte se poate distinge între:

a) Actele de dispoziţie având ca obiect bunurile succesorale singulare (ex: renunţarea la un drept, valorificarea dreptului de autor privitor la o operă literară etc.) constituie acte de acceptare tacită, cu următoarele excepţii:
– vânzarea de către succesibil a unor obiecte ale moştenirii supuse stricăciunii sau a căror conservare ar fi prea oneroasă;
– înstrăinarea unui bun din masa succesorală, dacă succesibilul a acţionat cu credinţa greşită că este proprietatea sa.

b) Actele de dispoziţie având ca obiect moştenirea privită ca universalitate, implică în mod neîndoielnic intenţia succesibilului de a accepta succesiunea.
De asemenea renunţarea cu titlu oneros la moştenire, constituie întotdeauna acceptare pură şi simplă, iar renunţarea cu titlu gratuit numai dacă se face în favoarea unui moştenitor determinaţi, nominalizaţi.

Acţiuni în justiţie şi alte acte procedurale

Constituie acte de acceptare tacită a moştenirii promovarea de către succesibil a unor acţiuni în justiţie ce presupun indirect, dar neîndoielnic, însuşirea calităţii de moştenitor, cum ar fi: cererea de împărţeală a bunurilor succesorale, de raport a donaţiilor ori de reducţiune a liberalităţilor excesive, cererea de anulare a testamentului etc.

Intentarea unei acţiuni succesorale valorează acceptare oricare va fi soarta acţiunii. De asemenea poate valora acceptare şi participarea succesibilului la proces în calitate de pârât, dacă din atitudinea adoptată de el, rezultă însuşirea calităţii de moştenitor. În toate cazurile instanţa trebuie să aprecieze dacă participarea la proces a succesibilului poate fi interpretată drept acceptare a moştenirii.

Când moştenitorul realizează un act care este interpretat fără echivoc drept unul de acceptare tacită, el nu poate renunţa la acceptarea constatată astfel declarând în mod expres că nu a înţeles să-şi însuşească calitatea de moştenitor, pentru că, în principiu, afirmaţia nu are valoare faţă de actele făcute.

Alte articole:

  • Retransmiterea succesorală (moştenirii)
  • Dreptul de preemţiune
  • Opţiune succesorală (dreptul de)
  • Acceptarea succesiunii
  • Acte de acceptare tacită a moştenirii
  • Acceptarea pură şi simplă a moştenirii
  • Acceptarea moştenirii sub beneficiu de inventar
  • Accesiunea
  • Retractarea renunţării la moştenire

Contributia de asigurare pentru accidente de munca 2014 . Cat,cum,unde

Cum se stabileste contributia de asigurare datorata de angajator?

Conform reglementarilor in vigoare, contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata lunar de angajator bugetului asigurarilor sociale de stat se determina prin urmatoarea formula:

 

 

unde:

* TR – tariful de risc aferent clasei CAEN declarata de angajator;

* BC – baza lunara de calcul corespunzatoare lunii anterioare perioadei de plata a contributiei.

 

Formula este neschimbata de cativa ani, insa, avand in vedere ca tarifele de risc au fost modificate in iunie 2013, pot exista situatii in care procentul luat in calcul pentru contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale creste, precum si situatii in care acesta scade

Persecutat etnic. Persoană strămutată. Proba persecuţiei

Reclamantul S.I. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Suceava, solicitând anularea deciziei nr.R/16763 din 22 mai 2002 şi să se constate că este beneficiarul dispoziţiilor Decretului-Lege nr.118/1990 modificat şi completat prin O.G. nr.105/1999 cu modificările şi completările ulterioare.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în perioada august 1942 – august 1944 a fost deportat în Transnistria, U.R.S.S., unde împreună cu alţi membri ai comunităţii romilor au fost supuşi muncii forţate, au suferit datorită foamei, frigului şi mizeriei.

Reţinând că nu a prezentat acte oficiale de la instituţii abilitate din care să rezulte perioada persecuţiei etnice, pârâta i-a respins cererea.

Curtea de Apel Suceava, Secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamant, dispunând anularea deciziei nr.R/16763/2002 a Casei Judeţene de Pensii Suceava. Totodată, a constatat că reclamantul beneficiază de dispoziţiile Decretului-lege nr.118/1990 modificat şi completat prin O.G. nr.105/1999 cu modificările şi completările ulterioare, pe perioada august 1942 – 23 august 1944.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că reclamantul a făcut dovada cu înscrisuri şi declaraţiile martorilor S.L. şi S.V., că în perioada august 1942 – august 1944 a fost deportat în Transnistria, împreună cu alţi membri ai comunităţii romilor unde a fost supus unor tratamente inumane.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Casa Judeţeană de Pensii Suceava.

Recurenta a susţinut că o parte din martorii audiaţi nu aveau discernământ la data deportării, iar pe de altă parte, că aceştia nu au putut face dovada cu acte oficiale că s-au aflat în aceeaşi situaţie cu reclamantul.

Recursul este nefondat.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut că reclamantul a făcut dovada că în perioada august 1942  – august 1944 a fost deportat în Transnistria, datorită calităţii sale etnice, fiind supus unor tratamente inumane împreună cu alţi membri ai comunităţii romilor.

Mai reţine instanţa că situaţiile concrete fiind persecuţiile etnice ale reclamantului, acestea au fost dovedite cu acte şi cu declaraţiile celor două reclamante S.L. şi S.V., cărora li s-au recunoscut drepturile prevăzute de Decretul-lege nr.118/1990.

Nu se poate imputa reclamantului faptul că nu a  dovedit calitatea sa de persecutat etnic cu alte acte doveditoare, atâta vreme cât însuşi actul normativ aplicabil menţionează că dovedirea situaţiilor prevăzute la art.1 se face de persoanele interesate cu acte oficiale, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.

În atare situaţie, reclamantul a făcut dovada persecuţiei pe motive etnice şi cu cei doi martori, astfel încât instanţa de fond în mod corect a admis acţiunea şi a constatat că sunt îndeplinite condiţiile cerute de Decretul-lege nr.118/1990 pentru a putea beneficia de drepturile conferite de acest act normativ.

Recursul a fost respins.