Un avocat calculează, de obicei, un onorariu pe un tarif orar. Acest lucru poate varia de oriunde de la cateva zeci de euro pe ora la mai mult de cateva sute de euro pe oră, în funcţie de circumstanţele cazului, precum şi experienţa şi expertiza avocatului.
În calcularea onorariului, avocatul ia in considerare o serie de elemente, cum ar fi:
1. Timpul. Aceasta este elementul de bază în stabilirea unui onorariu. În timp ce mulţi avocati stau la locul de muncă un minim de opt-zece ore pe zi, doar aproximativ 65% din acest timp poate fi facturat la clienti. Timpul rămas este dedicat a ţine pasul cu multe legi noi şi în continuă schimbare; continua cursurile de educaţie juridică; participa la reuniunile initiate de Baroul din care face parte şi participă la studii şi proiecte conexe, precum şi de voluntariat în cadrul programelor de servicii juridice, in cazul nostru fiind vorba de programul 100 de avocati pentru Romania.
2. Capacitatea, experienţa şi reputaţia. O buna formare in facultate, combinata cu experienţa juridică reprezintă educaţia unui avocat. Un avocat cu experienţă poate fi mai bine pregătit să se ocupe de problema clientului sau. În cazul în care avocatul este bine cunoscut ca un avocat capabil intr-un domeniu, un onorariu mai mare poate fi perceput pentru servicii ce se constituie sub forma unei cereri speciale. Această situaţie este similară cu cea găsită în domeniul medicinii atunci când un medic are tarifele mai mari pentru o operaţiune complexă (operatie pe creier) decât pentru una de rutina (extirparea apendicelui).
3. Rezultatele obţinute. În unele cazuri, rezultatul în sine poate decide onorariul. Exista dosare in care un avocat nu primeşte nici un onorariu cu excepţia cazului în care clientul isi primeste despagubirea de la partea culpabila, cum este cazul proceselor de recuperare creante. În cazul în care banii sunt recuperaţi, atunci este plătit si avocatul cu un procent convenit din suma recuperata. În cele mai multe cazuri, acest procent variază de la aproximativ 5% la 20%, în funcţie de suma recuperata, zona, împrejurările cauzei, şi mulţi alţi factori. Clientului, prin lege, este responsabil pentru costurile de judecată, cum ar fi taxele de timbru si costurile de executare. Clientul trebuie să ramburseze, de asemenea, avocatului orice cheltuieli reale plătite din fondurile de birou insa numai in conditiile in care clientul si-a dat acordul prealabil privind efectuarea acestor cheltuieli.
Atunci când un asemenea aranjament a fost făcut, avocatii vor fi plătiti numai dacă clientul câştigă cazul. Clientul trebuie sa aibe intotdeauna in vedere faptul că nici un avocat NU poate garanta rezultatele nici unei proceduri judiciare.
4. Cheltuieli de operare ale cabinetului. Costul mediu de exploatare a cabinetului (inclusiv astfel de elemente ca o chirie, echipamente, biblioteci drept, consumabile, personalul profesionale si non-profesionale şi de asigurare) sumele sunt la minim 50% din venitul anual brut.
Ce trebuie sa discutati cu avocatul despre onorariu?
Clientul trebuie sa discute costul serviciilor juridice de la primul interviu cu un avocat. Avocatul nu poate fi în măsură să determine valoarea exactă de timp şi efort necesar să se ocupe de cazul sau, dar ar trebui să fie în măsură să dea o estimare bazata pe experienta din trecut. Uneori, un avocat poate stabili un onorariu total (forfetar) pentru activitatea în cauză sau poate oferi doar tu o cifră pentru estimarea timpului necesar pe o anumită chestiune.
Incheierea unui contract de asistenta juridica este recomandata pentru beneficiul reciproc al clientului cât şi avocatului.
Clientul nu trebuie NICIODATĂ sa ezite să discute despre onorarii în orice moment în timpul rezolvarii problemelor sale legale. Dacă primeste o estimare sau factura şi crede că onorariul nu este bun, trebuie discutat cu avocatul. De obicei, neînţelegerile cu privire la onorarii rezultă din faptul că clientul nu este conştient de amploarea activităţii desfasurate de avocat cu privire la caz.