Un Dosar Penal Pe Zi

Un dosar penal pe zi – 12.01.2016,Percheziții în cinci județe. Dosar cu prejudiciu de 10 milioane de euro

de

Poliţia Română efectuează 14 percheziţii, în 5 judeţe, la firme de construcţii şi persoane fizice bănuite că ar fi cauzat un prejudiciu de peste 10 milioane de euro, prin evaziune fiscală şi spălare de bani. 20 de mandate de aducere urmează a fi puse în executare.

Marți dimineaţă, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, efectuează 14 percheziţii în judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Olt, Timiş şi Teleorman.

Percheziţiile au loc la sediile sociale şi la punctele de lucru ale unor societăţi comerciale, precum si la locuinţele unor persoane fizice şi au ca obiect identificarea de documente financiar contabile, înscrisuri şi mijloace folosite în activitatea infracţională.

La activităţi participă şi poliţişti din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene Caraş-Severin, Mehedinţi, Olt, Timiş şi Teleorman

În cauză, 22 de persoane sunt bănuite de săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani, prin care s-a creat un prejudiciu total de peste 10 milioane de euro.

Din cercetări a reieşit că, reprezentanţii mai multor firme din domeniul construcţiilor, din judeţul Caraş-Severin, ar fi înregistrat în contabilitate facturi fiscale care atestau efectuarea unor tranzacţii comerciale fictive, în scopul diminuării obligaţiilor de plată către bugetul de stat, cauzând astfel un prejudiciu de aproximativ 3 milioane de euro.

Reprezentanţii firmelor ar fi beneficiat de sprijinul administratorilor unor alte firme, de tip „fantomă”, care ar fi acceptat, în schimbul unor sume de bani, să pună la dispoziţie facturi, chitanţiere şi ştampile, pentru a da aparenţă de legalitate tranzacţiilor fictive.

Astfel, prin intermediul societăţilor implicate, ar fi fost transferaţi aproximativ 7,5 milioane de euro către persoanele vizate din circuitul infracţional, banii obţinuţi fiind reintroduşi în circuitul legal prin transferuri bancare şi retrageri de numerar.

De asemenea, 20 de mandate de aducere, emise pe numele  persoanelor bănuite, urmează a fi puse în aplicare.

Un dosar penal pe zi,07.01.2016 – Sorin Roşca Stănescu, citat la DNA

de

Fostul senator şi jurnalist Sorin Roşca Stănescu a fost citat la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru data de 14 ianuarie, ora 9.00. Anunţul a fost făcut chiar de acesta, într-un articol despre care spune: „Încerc sa raspund, inca de pe acum, unor intrebari si sa imi explic chiar si mie insumi ce naiba caut eu la DNA. S-o fi suparat institutia pe mine? Sau este, pur si simplu, o ancheta de rutina?” SRS afirmă că a fost citat exact în ziua în care a scris un articol despre Laura Codruţa Kovesi.

Un dosar penal pe zi ,14.12.2015 – 36 de magistraţi au fost condamnaţi definitiv pentru corupţie în perioada 2014 – 2015

de

Potrivit unui document publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în perioada 2010 – 2015, au fost aplicate 114 sancţiuni disciplinare procurorilor şi judecătorilor, iar în perioada 2012-2015, cinci magistraţi au încălcat normele Codului deontologic.

În anii 2014 – 2015, 36 de magistraţi au fost condamnaţi definitiv pentru infracţiuni de corupţie.

„Discuţia despre valorile etice în interiorul profesiei, modul în care acestea sunt reflectate în comportamentele judecătorilor/procurorilor, educaţia acestora în spiritul acestor valori etice, înţelegerea şi conştientizarea valorilor, raportarea fiecărui judecător/procuror şi a profesiei la valorile etice, cum trebuie ele analizate, toate acestea sunt o modalitate eficientă de prevenire a sancţiunilor. Dimpotrivă, lipsa celor de mai sus în mod cert reprezintă anticamera sancţiunilor, încălcarilor Codului deontologic, lipsei de bună reputaţie, pedepselor penale. De aceea, o scurtă trecere în revistă a sancţiunilor e utilă din perspectiva amintită anterior”, se menţionează în documentul citat.

Un dosar penal pe zi,vineri 11.12.2015 – OUG privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate a fost declarată neconstituțională

de

Curtea Constituţională a dat publicității joi, 10 decembrie 2015, un comunicat cu privire la dezbaterea excepţiei de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG nr. 7/2015 privind stabilirea destinației unor bunuri imobile confiscate.

Cu majoritate de voturi, în urma deliberărilor, Curtea Constituțională a admis excepţia de neconstituţionalitate, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului, şi a constatat că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate sunt neconstituţionale.

Potrivit ordonanţei de urgenţă criticate, bunurile imobile intrate în proprietatea privată a statului pot fi transmise în domeniul public al acestuia şi în administrarea autorităţilor administraţiei publice centrale, altor instituţii publice de interes naţional, după caz, sau regiilor autonome de interes naţional (entităţi beneficiare), la solicitarea acestora, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile legii. Curtea a constatat că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 încalcă art. 115 alin. (4) din Constituţie. Motivele invocate de Guvern pentru emiterea ordonanţei de urgenţă, astfel cum sunt enunţate în preambulul şi nota de fundamentare ale acesteia, prezintă aspecte care ţin de raţiunea, necesitatea, oportunitatea şi utilitatea reglementării, fără a motiva existența unei situații extraordinare care să justifice utilizarea acestui instrument de legiferare. Cu privire la urgenţa reglementării, Curtea a reţinut că legiferarea operativă a remedierii unor disfuncționalități sau perfecţionarea cadrului legislativ se putea realiza pe calea procedurii obişnuite de legiferare, şi nu prin ordonanţă de urgenţă, astfel că motivarea urgenţei adoptării actului normativ este una formală.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului.

Un Dosar Penal pe zi,astazi 03.12.2015 – Ce a făcut o celebră avocată cu banii furaţi de la Dinel Staicu

de

Alina Răducan, cunoscută pentru că l-a reprezentat în instanţă pe omul de afaceri Dinel Staicu, a fost arestată în anul 2008, iar procurorii au stabilit că ar fi fost liderul unui grup de falsificatori de acte, pe baza cărora mai mulţi craioveni au contractat credite bancare de la BCR Craiova. Timp de şase luni, Alina a reuşit să scoată fraudulos din bancă suma de 500.000 de lei. A scăpat de închisoare Procurorii au stabilit că valoarea creditelor contractate varia între 3.500 şi 17.000 de euro, însă solicitanţii primeau doar 200-300 de euro…Citește continuarea AICI…

Un dosar penal pe zi -27.11.2015,Însărcinată în 8 luni, Crinuța Dumitrean a fost REȚINUTĂ de DNA

de

Crinuţa Dumitrean este cercetată în dosarul privind acordarea unei despăgubiri de peste 100 de milioane de lei acţionarului Universitatea Craiova, Mihai Rotaru, pentru un teren supraevaluat cu peste 87 de milioane de lei. Dumitrean a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la vremea respectivă. Ea îşi va petrece noaptea în arest, urmând ca vineri procurorii să ceară instanţei supreme arestarea sa preventivă.

Un dosar penal pe zi – 25.11.2015,Un bărbat a fost arestat pentru că a încălcat un ordin de restricţie

de

Judecătoria Brăila a emis un mandat de arestare pe numele lui Claudiu Buştiuc pentru nerespectarea unei hotărări judecătoreşti. Vineri seara, bărbatul s-a îmbătat şi a mers împreună cu un prieten la locuinţa fostei sale partenere, deşi avea un ordin de retricţie. Femeia nu i-a deschis şi individul a început să bată cu pumnii şi picioarele în uşă, apoi a sunat-o.

Alte femei nu au avut, însă, această şansă.

La începutul lunii, o femeie a fost ucisă în cartierul Bucureştii Noi din Capitală de fostul soţ, deşi obţinuse un ordin de restricţie.

În ultimii ani, în România a crescut numărul infracţiunilor de violenţă domestică.

Potrivit unor statistici ale CSM, în 2014 s-au înregistrat 46 de infracţiuni de violenţă domestica iar in 2015 avem deja 110. Ordinul de restrictie sau de protectie a fost introdus în legislaţia românească în urmă cu 3 ani. De atunci, însă, numărul lor a crescut constant la peste 3200 în acest an. Problema este că ordine de retsricţie există, dar legea nu se aplică şi atunci când sunt încălcate.

Un dosar penal pe zi- 23.11.2015,Dan Șova pare să aibă zilele de libertate numărate

de

Dan Șova pare să aibă zilele de libertate numărate. Numărate chiar de către colegii din PSD, care au anunțat, prin vocea liderului Liviu Dragnea că vor vota în favoarea cererii DNA care vrea reținerea și arestarea senatorului.

La Comisia Juridică din Senat au ajuns volumele din ultimul dosar al lui Dan Șova, cel în care DNA îl acuză de trafic de influență în cazul CET Govora. Senatorii au rămas și ei uimiți de ce au văzut: 7 volume cu câte 350 de pagini fiecare. Adică, în total, dosarul lui Șova e cuprins în 2450 de pagini.

Senatorii îl vor audia, în Comisia Juridică, marți pe Dan Șova, apoi vor dat avizul, care, conform ultimelor informații, va fi unul pozitiv. Miercurea viitoare, plenul Senatului va da votul pentru reținerea și arestarea preventivă a lui Dan Șova.

Controlul pe cautiune in dosarele penale: o practica din ce in ce mai uzitata

de

Caracterizat ca o formă particulară a controlului judiciar, controlul judiciar pe cauțiune s-a dorit a fi o măsură eficientă în contextul creșterii incidenței infracțiunilor economice în care valoarea prejudiciului este considerabilă și situația financiară a inculpaților prosperă.

Cu toate acestea, controlul judiciar pe cauțiune se dovedește a fi o măsură preventivă la care nu se apelează decât cu titlu de excepție. Practic, există deosebit de puține situații în care instanțele de judecată au înlocuit, la cerere, măsura privativă de libertate cu cauțiunea, cu toate că solicitarea este formulată subsidiar de majoritatea inculpaților propuși spre arestare sau aflați în fața instanțelor pentru prelungirea arestului. Inculpații solicită insistent instanțelor să admită depunerea unor sume consistente, chiar cu riscul de a le pierde, pentru a beneficia de revocarea privațiunii. Când vine vorba de luarea controlului judiciar pe cauțiune de către procuror, în faza de urmărire penală, situația devine și mai rar întâlnită, parchetele alegând să evite impunerea acestuia.

Cauzele ineficienței practice ale aplicării măsurii controlului judiciar pe cauțiune par a fi multiple și își găsesc izvorul principal în normele legale incomplete și confuze.

Un prim element care a condus la lipsa de eficiență a cauțiunii, referindu-ne aici preponderent la neluarea acesteia de reprezentanții parchetelor, este însăși esența surii. Pierzându-și caracterul de beneficiu acordat inculpatului în faza urmăririi penale, caracter predominant în vechiul Cod procesual penal, în prezent, măsura are un caracter de restricție. Persoana trece, în situația tip, din starea de libertate într-o stare de restrângere a libertății de mișcare și de diminuare temporară sau chiar permanentă a patrimoniului.

Un alt motiv este, în opinia noastră, apropierea instituției mai mult de arestul la domiciliu și de arestul preventiv decât de controlul judiciar. Cu toate că este considerată o formă a controlului judiciar, prin denominație și prin obligațiile ce pot fi impuse, cauțiunea, prin condițiile preexistente, similare arestului, se apropie de măsurile privative de libertate.

De Ce In SUA 98% Din Masurile Preventive Sunt Pe Cautiune, Iar In Romania Doar 0.02%?

http://opiniagiurgiu.ro/timp-liber/monden/de-ce-in-sua-98-din-masurile-preventive-sunt-pe-cautiune-iar-in-romania-doar-0-02/

Un dosar penal pe zi , 17.11.2015.Percheziţii de amploare în Bucureşti şi 11 judeţe. Prejudiciu de 54 de milioane de euro

de

Marţi, 17 noiembrie, polițiștii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, efectuează 59 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti și a judeţelor Argeş, Brăila, Cluj, Constanţa, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Vâlcea, Vrancea şi Tulcea.

Perchezițiile se efectuează la sediile sociale şi punctele de lucru ale unor societăţi comerciale, precum și la domiciliile şi locuinţele unor persoane fizice bănuite de comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată și fals în declarații.

La acţiune participă și polițiști ai Direcţiei de Investigaţii Criminale, Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale – I.G.P.R, polițiști din cadrul inspectoratelor de poliţie ale județelor Argeş, Brăila, Cluj, Constanţa, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Vâlcea, Vrancea şi Tulcea.

În cauză se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi fals în declaraţii în formă continuată, comise în legatura cu activitatea de reciclare a deşeurilor de ambalaje reglementată de Directiva 94/62/CE/1998 a Parlamentului European şi a Consiliului.

Potrivit Directivei statele membre sunt obligate să ia măsuri pentru a preveni producerea deşeurilor de ambalaje, să stabilească sisteme de returnare, colectare şi recuperare a deşeurilor şi să elaboreze sisteme de informaţii (baze de date) privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje care să permită monitorizarea punerii în aplicare a obiectivelor acesteia.

În urma cerecetărilor, s-a stabilit că, în perioada 2012-2014, reprezentanţii operatorilor licenţiaţi și reprezentanţii unor societăţi cu care acești operatori licenţiaţi ar fi încheiat contracte de prestări servicii, ar fi evidenţiat în actele contabile şi în alte documente legale operaţiuni fictive, care ar fi denaturat realitatea îndeplinirii acestor obligaţii.

Înregistrarea și declararea acestor operațiuni ar fi facilitat operatorilor licenţiaţi obţinererea vizei anuale necesare funcționării acestora și ar fi condus la sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale.

De asemenea, s-a stabilit că ar fi fost evidențiate operațiuni fictive de reciclare a aproximativ 120.000 de tone de deșeuri de ambalaje, pentru care obligațiile fiscale sunt de peste 54.000.000 de euro.

Exact secția DNA care îi cercetează acum pe pompierii arestați a avut din 11 decembrie 2014 și pînă în 30 iulie 2015 în fața ochilor un dosar penal cu ”sponsorizări” de 230.000 de lei pentru pompieri pe care le-a considerat în regulă

de

Un dosar penal pe zi – 16.11.2015

Pe 11 decembrie 2014, Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvîrșite de militari- înregistrează dosarul penal nr 153/P/2014.

Dosarul penal este urmarea unui denunț făcut pe 8 decembrie 2014 de către un pompier adjunct ISU de la Bacău împotriva șefului său. Adjunctul intrase într-o belea, venise beat la serviciu, un caz de ”nerespectare de consemn” în termenii justiției militare.

Adjunctul a pus reclamația pe seama șefului.

Și, atunci, l-a reclamat și el pe inspectorul șef al ISU pentru că îi obligă pe oameni să ceară sponsorizări de la firmele controlate și că, pe baza sponsorizărilor, sînt trecute cu vederea tot soiul de nereguli.

230.000 de leia susținut inspectorul adjunct ISU, în denunțul făcut la DNA, că s-au adunat din ”sponsorizări” numai în 2014, în Bacău

”Sponsorizările nu mai permit efectuarea unui control exigent, riguros și legal pentru înlăturarea neregulilor constatate””Sînt obligat să propun oameni la avansare pentru că au adus multe sponsorizări”Din denunțul pompierului către DNA, decembrie 2014

Cele două dosare merg în justiție în paralel.

Adjunctul este trimis în instanță de procurori, este judecat și găsit vinovat. Este condamnat, în primă instanță, la 8 luni cu suspendare pentru că s-a prezentat ”în stare avansată de ebrietate la serviciu”.

”Foarte bine, am fost dat afară, am fost condamnat, dar care e răspunsul la ceea ce am sesizat eu?”.

Primul răspuns de la DNA este clasarea denunțului său despre sponsorizările făcute la indicația șefilor la ISU Bacău.

UNU. În Ordonanța din 12 februarie 2015, generalul-locotenent Ion Alexandru hotărăște:”Dispun clasarea cauzei cu privire la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, întrucît fapta nu există”.

Clasarea DNA se bazează, în principal, pe un raport din 27 ianuarie 2015 al IGSU, care spune, pe scurt, că nu e nimic în neregulă cu sponsorizările. Nu sînt audiați martori.

”Personalul intervievat nu a confirmat că s-ar fi recomandat omiterea trecerii unor nereguli în documentele întocmite firmelor care fac sponsorizări”general-locotenent Alexandru de la DNA, citînd dintr-un raport ISGU cînd clasează denunțul

Dar adjunctul nu se lasă, că oricum nu mai are nimic de pierdut.

El face plîngere împotriva ordonanței de clasare. Chiar DNA îi dă dreptate că mai trebuie cercetat.

Mai mult, în 3 aprilie 2015, Tribunalul Militar Iași susține că nu crede că ancheta a fost superficială și că de aceea s-a clasat, însă spune că, așa cum chiar DNA singur recunoscuse, ”se impune audierea reprezentanților societăților comerciale, întrucît concluziile unui organ administrativ (n.r. a comisiei IGSU) nu pot înlocui analiza proprie a organului de urmărire penală”.

DNA mai cercetează încă o dată ”sponsorizările”, ajungînd chiar și la București. Și le clasează încă o dată.

DOI. În Ordonanța din 30 iulie 2015, general-maior magistrat dr. Nicolae Lupulescu hotărăște:”Clasarea cauzei cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, întrucît fapta nu există”.

Magistratul susține că ”au fost audiați reprezentanții celor 90 de firme sau sucursale ale acestora, identificate pe raza județului Bacău, precum și din municipiile București și Iași”.

”A rezultat cu certitudine că bunurile și banii care au făcut obiectul contractelor de sponsorizare sau de donație către Asociația Pompierilor Băcăuani nu au fost date pentru a influența modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu”general-locotenent Nicolae Lupulescu în a doua Ordonanță de clasareordonanta1234

scan 9

 

Un proces penal pe zi – 11.11.2015,Firma Golden Ideas Fireworks face tot posibilul sa stearga urmele activitatii sale, inca din noaptea incendiului din Colectiv

de

Presa a descoperit si alte tentative de musamalizare. Site-ul firmei nu mai poate fi accesat si nici portofoliul acesteia cu care inainte se mandreau. Aveau si de ce. Golden Ideas Fireworks colaborase cu firme mari din Romania, dar si cu institutii importante. Surprinzator, chiar Presedintia si Guvernul contractasera serviciile companiei care a pus artificiile in Colectiv.

Portofoliul poate fi inca accesat prin „web cache” (inmagazinare temporara a documentelor de tip „http” care ramane vizibila un timp chiar si dupa ce documentul respectiv a fost sters fizic), informeaza wowbiz.ro.

Lista se mai poate accesa aici!

content-image

sursa stiri pe surse

Un dosar penal pe zi – 10.11.2015,Udrea l-a pus pe Pescariu să cumpere „Evenimentul Zilei” pentru ea! 400.000 cash, 500.000 prin bancă

de

Ultima cerere de arestare a Elenei Udrea, respinsa cu tot circul de rigoare de catre Parlament, a inflamat serios spiritele si asa incordate de la Bucuresti. Este suficient astfel sa amintim doar pozitia mai mult decat transanta a ambasadorului SUA dupa acest episod, care a reprezentat, fara indoiala, o noua picatura care a umplut paharul nemultumirii a milioane de romani fata de clasa politica.

Iata insa ca, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, DNA va reveni in forta in dosarul „Creanta”, dupa ce s-a descoperit si modalitatea exacta prin care Elena Udrea ar fi devenit prorietara de facto a ziarului „Evenimentul Zilei”. Cel unde „independentul de inchiriat” Ion Cristoiu a sustinut-o si inca o face cu o incapatanare demna de o cauza mai buna. De altfel, va decriptam rechizitoriul procurorilor anticoruptie, dezvaluind modul in care „doamna de fier” a regimului Basescu l-ar fi pus pe afaceristul Dinu Pescariu sa preia practic pachetul majoritar de 90 la suta al societatii comerciale care editeaza ziarul „Evenimentul Zilei”. Mai mult, iata ca de acum nu mai este un secret nici modul in care s-au achitat, concret, cei 900.000 de  euro.

Buzaianu e-n tot si-n toate!

Uluitor cata putere ajunsese sa aiba Bogdan Buzaianu, afaceristul care a renuntat la cetatenia romana atunci cand a simtit ca oamenii Laurei Codruta Kovesi au inceput sa-l incolteasca. Buzaianu pusese pe roate afacerea perfecta, cumparand energie ieftina de la statul roman, pe care o revindea apoi la preturi astronomice, nu de putine ori tot statului roman! Iar din miliardele de euro astfel castigate si-a permis sa controleze din umbra tot felul de afaceri conexe, inclusiv in domeniul mass-media. Unde, ca proprietar al tabloidului „Cancan”, a oferit protectie pentru nenumarati politicieni, in frunte cu, sa nu uitam, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.

400.000 cash,  500.000 prin banca

DNA a acuzat-o pe Elena Udrea ca, pentru a interveni in favoarea lui Bogdan Buzaianu, pentru ca acesta sa continue sa cumpere energie electrica ieftina de la Hidroelectrica, fostul ministru ar fi cerut si primit, prin intermediar, suma de 3,8 milioane de dolari, dar si o creanta de 900.000 euro, pe care omul de afaceri o detinea la societatea comerciala care editeaza „Evenimentul Zilei”.  Buzaianu detinea aceasta creanta ca urmare a unui imprumut garantat cu pachetul de 90 la suta din actiunile respectivei societati comerciale.  Foarte interesant este si cine a luat acest imprumut urias de la Buzaianu, mai ales ca a pus gaj pentru el ziarul „Evenimentul Zilei”.  In rechizitoriul procurorilor anticoruptie se arata despre Elena Udrea ca „pentru a ascunde beneficiarul real al creantei, ii solicitase unei persoane sa incheie un contract de novatie cu schimbare de creditor pe o firma a respectivei firme. Ulterior, i-a solicitat altei persoane sa incheie acte aferente tranzactiei in numele sau si sa efectueze platile aferente prin creditarea societatii, disimuland astfel provenienta sumei aferente platilor efectuate pentru Evenimentul Zilei si ascunzand astfel ca este adevaratul proprietar al creantei ce a facut obiectul novatiei cu firma omului de afaceri de la care a primit creanta”. Iar omul caruia Elena Udrea i-a solicitat sa cumpere „Evenimentul Zilei” pentru ea este nimeni altul decat Dinu Pescariu. Cel care ar fi achitat cei 900.000 de euro pentru creanta in urmatorul mod: 400.000 de euro cash si 500.000 de euro prin virament bancar!

sursa comisarul

Un dosar penal pe zi – 09.11.2015 ,Cristian Popescu Piedone, arestat preventiv. Fostul primar al sectorului 4 este acuzat de abuz în serviciu și fals intelectual

de

Judecătorii au decis, sâmbătă seara, arestarea preventivă a lui Cristian Popescu Piedone.

De asemenea, alte două angajate de la Primăria Sectorului 4, au fost arestate preventiv. Este vorba despre Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea.

Un dosar penal pe zi – 03.11.2015,Un dosar penal pe zi – 03.11.2015

de

Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus reţinerea inculpaţilor:

• MINCU COSTIN

• ANASTASESCU GEORGE- ALIN

• GANCEA PAUL-CĂTĂLIN

sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 3 Cod penal.

Cu privire la infracţiunile reţinute în sarcina inculpaților, facem următoarele precizări:

Prin ordonanța din data de 31 octombrie 2015, procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul București, fiind sesizați cu privire la faptul că în incinta Clubului Colectiv a avut loc un incendiu în urma căruia au murit mai multe persoane, iar altele au suferit vătămări corporale, au dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de omor calificat și distrugere calificată, în vederea stabilirii circumstanţelor şi împrejurărilor săvârşirii faptelor.

Din datele și probele administrate ulterior a rezultat că incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spațiul respectiv au încurajat și permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condițiile în care spațiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgență, precum și desfășurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condițiile amenajării interioare improprii unor astfel de activități, caracterizate prin existența unor materiale ușor inflamabile, montate cu încălcarea dispozițiilor legale și pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor și pentru izolare fonică pe stâlpii de susținere, pereți si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecința morții și vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club.

Având în vedere împrejurările în care fapta a fost comisă, după cum rezultă din probatoriul administrat până în acest moment al urmăririi penale, se relevă forma de vinovăție a culpei, și nu a intenției, astfel încât, prin ordonanța din data de 2 noiembrie 2015, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor din infracțiunea de omor calificat prev. de art. 189 alin. 1 Cod penal în infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 3 Cod penal.

Prin ordonanța motivată din data de 2 noiembrie 2015, procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Gancea Paul Cătălin, Anastasescu George Cătălin și Mincu Costin, administratori ai SC Colectiv Club SRL, sub aspectul infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.

Un Dosar Penal Pe Zi – 30.10.2015 ,Elena Udrea se transformă în bombă cu ceas

de

Elena Udrea va ajunge vineri la DNA, unde ar putea fi din nou încătușată! Însă, numai pentru 24 de ore, căci deputații nu au încuviințat și posibilitatea arestului preventiv. Stelian Tănase, fost șef la TVR, a comentat ultimele afirmații ale lui Udrea, care a amenințat cu dezvăluiri incendiare. Numai că, până acum, deputata a rămas doar cu amenințările. ”Se transformă în bombă cu ceas.”, spune Tănase.

Un Dosar Penal Pe Zi – Patronul UTI, dus cu mandat la DNA

de

urdareanu uti

Patronul grupului de firme UTI, Tiberiu Urdăreanu, a fost dus cu mandat la DNA, joi, la prânz. Urdăreanu este un apropiat al lui Gabriel Oprea, finanţator al UNPR şi principal beneficiar al contractelor de la Primăria Capitalei.

În ultimii 5 ani, UTI s-a aflat pe primul loc în topul firmelor IT la număr de proiecte câștigate cu statul român. Firma lui Urdăreanu a întrecut numărul și valoarea proiectelor firmelor lui Sebastian Ghiță.

Fondatorul grupului de firme UTI, Tiberiu Urdăreanu, este născut la Dej şi absolvent a două facultăţi – Automatica şi Comerţul. Tiberiu Urdăreanu este fiul generalului Tiberiu S. Urdăreanu, fost şef al Comandamentului de Tancuri şi Auto în regimul comunist.

Deocamndată nu se cunoaşte motivul aducerii cu mandat la DNA.

Un dosar penal pe zi -23.10.2015.Ana Maria Topoliceanu a dus la PDL bani negri din care au fost sponsorizate campaniile electorale ale lui Silviu Prigoană, la Primăria Capitalei, şi Theodor Paleologu, la Sectorul 1.

de

Potrivit unor surse judiciare, Ana Maria Topoliceanu a povestit că, împreună cu un apropiat al lui Bogdan Buzăianu, a dus la sediul PDL din Modrogan două sacoşe în care se aflau aproximativ 3,5 milioane de euro din şpaga care i-ar fi fost cerută de Elena Udrea omului de afaceri. Totul se întâmpla în 2012, înainte de campania electorală pentru alegerile locale din 2012.

stiri pe surse

Citesti pe

https://www.coltuc.ro/blog/un-dosar-penal-pe-zi-23-10-2015-ana-maria-topoliceanu-a-dus-la-pdl-bani-negri-din-care-au-fost…

Posted by Cabinet De Avocat Coltuc on 22 Octombrie 2015

Un Dosar Penal Pe Zi – 22.10.2015 ,Procurorii DNA efectuează, joi, percheziţii în 14 locaţii situate în judeţul Braşov

de

mascati

„Procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie şi a unor infracţiuni de fals, comise în perioada 2012 – 2015. În cursul zilei de 22 octombrie, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 14 locaţii situate în judeţul Braşov, din care una este sediul unei instituţii publice, restul reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice”, se arată într-un comunicat al DNA.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

UPDATE 1: Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile au loc la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Braşov. Procurorii vizează lucrări efectuate de şeful instituţiei printr-o firmă pe care o controlează

Un dosar penal pe zi : Aplicarea unitară a legii în materia recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine penale în vederea executării lor în România

de

La data de 5 octombrie, procurorul general al României a adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție un recurs în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a legii în materia recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine penale în vederea executării lor în România, cu referire concretă la posibilitatea recunoaşterii şi executării sancţiunilor/interdicţiilor aplicate de autorităţile judiciare străine al căror corespondent în legea română sunt pedepsele complementare/accesorii.

Potrivit textului recursului, examenul jurisprudenţei naţionale existente în materie evidenţiază două orientări, relevând caracterul neunitar al acesteia.

  1. Într-o orientare, instanţele au considerat că, potrivit procedurii prevăzute de Legea nr.302/2004, republicată şi modificată, sancţiunile/interdicţiile stabilite printr-o hotărâre de condamnare străină similare pedepselor accesorii sau complementare din legea internă, nu pot fi recunoscute şi executate (Anexele 1 – 16).

Această orientare jurisprudenţială a fost identificată la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţilor de Apel Bucureşti, Oradea, Alba Iulia, Constanţa şi Piteşti.

Argumentele existente în cuprinsul hotărârilor analizate au ca premisă obiectivul principal al procedurii recunoaşterii unei hotărâri străine şi anume transferarea unei persoane în vederea executării pedepsei privative de libertate .

În acest context, art.154 alin.3 din Legea nr.302/2004, republicată şi modificată, precum şi art.160 alin.3 din aceeaşi lege, stabilesc expres şi limitativ care sunt categoriile de măsuri care pot constitui obiectul acestei proceduri, pedepsele complementare/accesorii nefăcând parte dintre acestea.

  1. Într-o altă abordare, instanţele au considerat că pedepsele/interdicţiile stabilite prin hotărârile pronunţate de statele de străine de condamnare, similare celor complementare/accesorii din legea română pot fi recunoscute şi puse în executare în această procedură (Anexele 17 – 29).

Jurisprudenţa relevantă din această perspectivă aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţilor de Apel Galaţi, Suceava, Oradea şi Bacău.

Hotărârile judecătoreşti care reflectă această orientare nu cuprind o motivare a problemei de drept analizate, mărginindu-se să examineze necesitatea adaptării pedepselor complementare/ accesorii la legea internă.

Caracterul neunitar al jurisprudenţei se remarcă şi la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prima dintre abordările prezentate anterior regăsindu-se în cuprinsul hotărârilor de la anexele nr.1-5, 7, 8, 14-16, iar cea de-a doua în anexele nr.17-19 şi 28.

În ceea ce priveşte hotărârile examinate trebuie precizat că acestea sunt ulterioare datei de 26 decembrie 2013, problema de drept luând naştere odată cu modificarea Legii nr.302/2004, republicată, prin Legea nr.300/2013[1].

Apreciez că soluţia legală în această materie este cea relevată de prima orientare jurisprudențială.

Problema de drept tratată neunitar a fost generată de modificările Legii nr.302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală intervenite prin Legea nr.300/2013.

În concret, prin noua lege se observă o reaşezare a dispoziţiilor legale care guvernează materia recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti străine, în vederea transferării persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate în România pentru executarea acestora.

Noua structură a Legii nr.302/2004 a fost impusă de faptul că Legea nr.300/2013 a asigurat, printre altele, transpunerea Deciziei-cadru nr.2008/909/JAI a Consiliului Europei din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 327/27 din 5 decembrie 2008.

Această împrejurare a generat inserarea a două titluri în cuprinsul legii destinate să acopere, atât relaţia cu statele care au transpus decizia-cadru anterior menţionată, cât şi cu cele care nu au transpus această decizie, respectiv cu statele terţe care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

Astfel, Titlul V legiferează recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti, a ordonanţelor penale şi a actelor judiciare în relaţia cu statele terţe, în baza Convenţiei europene asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983, ratificată de România prin Legea nr.76/1996 şi a Protocolului adiţional la Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptat la Strasbourg la 18 decembrie 1997, ratificat de România prin Ordonanţa Guvernului nr.92/1999, aprobată prin Legea nr.511/2001.

Titlul nr.VI al legii este aplicabil în relaţia cu acele state membre ale Uniunii Europene care au transpus Decizia-cadru nr.2008/909/JAI şi cuprinde dispoziţii privind cooperarea cu aceste state în aplicarea deciziei-cadru anterior menţionate.

În privinţa procedurii aplicabile celor două situaţii se observă că ambele au la bază principiile recunoaşterii şi încrederii reciproce, din perspectiva condiţiilor de fond şi formă, respectiv a motivelor de nerecunoaştere şi/sau neexecutare, prevederile fie sunt identice (dubla incriminare, legea aplicabilă, motive de refuz), fie asemănătoare, fie au aceeaşi finalitate[2].

Un aspect relevant referitor la problema de drept analizată are în vedere faptul că, atât Decizia-cadru nr.2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008, cât şi Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate şi Protocolul său adiţional, se referă exclusiv la pedepsele privative de libertate.

Astfel, potrivit art.1 lit.b din Decizia-cadru nr.2008/909/JAI a Consiliului, termenul de pedeapsă regăsit în cuprinsul actului normativ este definit ca fiind orice pedeapsă sau măsură privativă de libertate impusă pentru o perioadă de timp limitată sau nelimitată ca urmare a unei infracţiuni pe baza unui proces penal.

De asemenea, art.1 lit.a al Convenţiei europene asupra transferării persoanelor condamnate defineşte noţiunea de condamnare ca fiind orice pedeapsă sau măsură privativă de libertate, pronunţată de către un judecător pentru o durată limitată sau nedeterminată în temeiul unei infracţiuni penale. Prin urmare, pedepsele accesorii/complementare, în niciuna dintre cele două situaţii, nu pot face obiectul recunoaşterii hotărârii de condamnare atunci când aceasta are loc în vederea transferării condamnatului, pentru că această din urmă procedură vizează doar pedeapsa privativă de libertate, adică pedeapsa principală.

Condiţia premisă care trebuie îndeplinită pentru transferarea unei persoane condamnate în străinătate, în vederea executării unei pedepse privative de libertate în România, este recunoaşterea prealabilă a hotărârii de condamnare.

Or, recunoaşterea hotărârii nu presupune o punere a ei în totalitate în executare. Dimpotrivă, pot face obiectul acestei proceduri doar hotărârile de condamnare care privesc executarea, în regim de detenţie, a pedepselor privative de libertate.

Acesta este considerentul pentru care legiuitorul român în cuprinsul art.154 alin.3 din Legea nr.302/2004, republicată, a limitat obiectul recunoaşterii hotărârii judecătoreşti străine şi executarea acesteia statuând că dispoziţiile civile, dispoziţiile referitoare la pedepsele pecuniare, măsurile asigurătorii sau cheltuielile judiciare, precum şi orice dispoziţii din hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent, altele decât cele privind executarea pedepsei închisorii sau a măsurii privative de libertate, nu constituie obiectul prezentei proceduri.

Textul de lege mai sus menţionat face parte din Capitolul II, Secţiunea a 2-a a Titlului VI a Legii nr.302/2004, fiind incident în materia cooperării cu acele state membre ale Uniunii Europene care au transpus Decizia-cadru nr.2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008.

În cadrul aceluiaşi titlu, în cuprinsul Secţiunii a 3-a a Capitolului II se regăseşte o dispoziţie legală corelativă celei enunţate mai sus care reglementează situaţia în care persoana condamnată în străinătate se află în România.

Astfel, art.160 alin.3 preia integral conţinutul art.154 alin.3 din lege.

În ceea ce priveşte relaţia cu statele care nu au transpus decizia cadru ori cu cele care nu sunt membre ale Uniunii Europene, Titlul V care reglementează procedura aplicabilă conţine acelaşi tip de dispoziţii legale.

Astfel, art.135 alin.3 din Legea nr.302/2004 stabileşte în mod similar obiectul procedurii de recunoaştere a hotărârilor judecătoreşti străine.

Textul de lege statuează că dispoziţiile referitoare la pedepsele pecuniare, măsurile asigurătorii sau cheltuielile judiciare, precum şi orice dispoziţii din hotărârea judecătorească străină, altele decât cele privind executarea pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a închisorii ori a măsurii privative de libertate nu constituie obiectul prezentei proceduri , în afară de cazul în care statul emitent solicită aceasta în mod expres. În acest din urmă caz, instanţa de judecată sesizată în scopul transferării persoanei condamnate se pronunţă şi cu privire la recunoaşterea şi punerea în executare a altor dispoziţii penale din hotărârea judecătorească străină.

Totodată, art.137 alin.1 din lege prevede incidenţa dispoziţiei legale mai sus menţionate şi în situaţia în care persoana condamnată se află în România.

Regula stabilită de lege şi în relaţia cu aceste state este aceea că obiectul procedurii de recunoaştere îl constituie pedeapsa detenţiunii pe viaţă, a închisorii sau a unei măsuri privative de libertate, însă, în acest caz, la solicitarea expresă a statelor de condamnare, este posibilă recunoaşterea şi executarea şi a altor dispoziţii din cuprinsul hotărârii de condamnare.

În consecinţă, se poate concluziona că regula în materia pedepselor accesorii sau complementare este aceea că ele nu pot constitui obiectul procedurii de recunoaştere şi punere în executare a hotărârilor de condamnare străine în România.

Cu caracter de excepţie în cazul hotărârilor străine de condamnare, pronunţate de autorităţi judiciare aparţinând statelor care nu au transpus Decizia-cadru nr.2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008, ori nu sunt membre ale Uniunii Europene, aceste pedepse pot fi recunoscute de autorităţile judiciare române, cu condiţia ca statul străin să solicite acest lucru în mod expres.

În lipsa unei atare cereri din partea statului de condamnare, recunoaşterea acestor pedepse nu este posibilă.

Note:

[1] Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.772 din 11 decembrie 2013
[2] Expunerea de motive, Legea nr.300/2013, p.10

Un dosar penal pe zi – 19.10.2015 .Dosare penale cu evaziune fiscala de peste doua milioane de lei – inaintate Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova

de

La sfârșitul săptămânii trecute, ofițerii de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice au finalizat cerectările în două dosare penale care au ca obiect evaziunea fiscală.

Astfel, într-unul dintre ele, o femeie de 33 de ani din orașul Vălenii de Munte ar fi prejudiciat bugetul de stat cu peste 2.000.000 de lei. Concret, persoana cercetată, în calitate de administrator al unei societăți comerciale din aceeași localitate, într-o perioadă de trei ani, ar fi evidențiat în documentele contabile, operațiuni fictive prin care ar fi diminuat baza impozabilă, prin aceasta sustrăgându-se de la plata taxelor și a impozitelor datorate pentru veniturile realizate de agentul economic. Dosarul cauzei a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova cu propunere de sesizare a instanței de judecată, pentru recuperarea prejudiciului fiind instituite sechestre asupra patrimoniului persoanei bănuite.
Tot la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a fost înaintată o altă cauză, în care ar fi implicate trei persoane. Astfel, în urma cercetărilor s-a stabilit că, în perioada ianuarie 2010 – decembrie 2014, un bărbat în vârstă de 48 de ani, din Ploiești, ar fi înregistrat, în contabilitatea societății comerciale pe care o administra, facturi fiscale fictive, întocmite de alte două persoane. Prin această modalitate, reprezentantul agentului economic respectiv s-ar fi sustras de la plata taxelor și impozitelor, cauzând bugetului de stat un prejudiciu în valoare de peste 181.600 de lei. Pentru recuperarea prejudiciului, polițiștii au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor celor trei bănuiți.

Un dosar penal pe zi – 15.10.2015 ,Angajaţi de la Inspecţia Fiscală din ANAF, luaţi ‘pe sus’ de procurori

de

politia

Poliţiştii efectuează joi 19 percheziţii în judeţele Timiş, Alba, Vâlcea şi Mehedinţi la persoane bănuite de evaziune fiscală şi spălare de bani, precum şi la sediile firmelor administrate de acestea, specializate în achiziţia şi livrarea de materiale feroase şi neferoase, care ar fi produs un prejudiciu de peste un milion de euro.

Percheziţiile din aceastã dimineaţă vizează şi domiciliul şefului Serviciului de Inspecţie Fiscală de la Finanţele Publice Timiş, Vasile Hurduzeu. Potrivit pressalert.ro, polițiștii au descins şi la locuința Cameliei Vela, contabilă la una dintre firmele vizate. Aceasta este nimeni alta decât fiica lui Vasile Burduzeu, șeful Serviciului Inspecție Fiscală de la Finanțele Timiș. De asemenea, soțul contabilei lucrează pe inspecție fiscală la aceeași instituție.

Anchetatorii fac percheziții pentru a ridica documente și la o firmă de contabilitate unde acționar este Camelia Dronca, a cărei mamă lucrează tot la control fiscal în cadrul Finanțelor Publice.

Un dosar penal pe zi – 14.10.2015 , Procurorii DNA au descins miercuri în mai multe judeţe, într-o anchetă care vizează o adevărată reţea infracţională în domeniul imobiliar.

de

dna

Se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani, folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals.

Ancheta se efectuează în legătură cu dobândirea de terenuri pe raza comunei Şelimbăr, din judeţul Sibiu, de la persoane îndreptăţite la reconstituire şi la eliberarea titlurilor de proprietate, membrii grupului creându-şi un avantaj patrimonial estimat la 114.340.750 Euro.

Ioan Daniel Maricuţa deţine din anul 2000 funcţia de primar al comunei Şelimbăr şi a constituit, împreună cu persoane din primărie, o grupare infracţională ce avea ca scop dobândirea de terenuri aflate pe raza comunei Şelimbăr, de la persoane care erau îndreptăţite la reconstituire şi vânzarea acestor terenuri investitorilor la preţ mare. Persoanele anchetate au modificat şi falsificat numeroase documente de punere în posesie pentru a putea face modificările în ceea ce priveşte amplasamentul şi suprafaţa atribuită fiecărei persoane, astfel ca, prin interpuşi, să devină proprietari ai acelor terenuri aflate în zona comercială sau zona de centură a oraşului Sibiu, pe care le-au valorificat ulterior la preţuri foarte mari.

În vederea valorificării terenurilor, primarul Maricuţa şi S. E., persoane care aveau atribuţii în eliberarea autorizaţiilor şi a documentaţiilor de construcţie (PUG, PUZ, certificate de urbanism, autorizaţii de construire) indicau potenţialilor investitori să cumpere teren deţinut de I. I., la un preţ peste preţul pieţei, asigurându-le prin aceasta că nu vor avea probleme cu eliberarea documentelor şi derularea investiţiei.

Aceştia au identificat persoane care aveau dreptul la reconstituirea sau la constituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţe mari de teren, dar care din cauza vârstei înaintate, a imposibilităţii de deplasare, a faptului că locuiau în străinătate şi prin cererile formulate li s-a spus de la nivelul primăriei Şelimbăr că nu mai există teren, că vor primi teren într-o zonă greu accesibilă, că vor fi propuşi pentru despăgubiri. Membrii grupului, în frunte cu primarul Maricuţa, îi determinau  să renunţe la dreptul lor pentru sume derizorii.

Ioan Daniel Maricuţa, S. E. şi M. M. au refuzat să îndeplinească atribuţiile de membrii ai comisiei şi au amânat persoanele care s-au prezentat în mod repetat la Primărie pentru a se întocmi procesul verbal de punere în posesie şi titlul de proprietate sau au efectuat aceste activităţi fără ştirea proprietarului. Sătule de drumuri fără rezultat sau ameninţate cu acordarea de despăgubiri infime, speriate că nu vor mai primi nimic, aceste persoane au fost dispuse să cedeze dreptul lor primarului şi celorlalţi membri din grupul infracţional. Astfel, M. M. s-a ocupat de modificare tuturor amplasamentelor deja stabilite în 1991 (deci anterior preluării funcţiei de primar de Maricuţa), astfel încât terenul obţinut în asemenea manieră să fie însumate într-un bloc compact, într-o zonă cu valoare mare (ex: centura oraşului, zona comercială, de blocuri noi construite de diverşi investitori). Odată eliberat titlul de proprietate, acesta era vândut unui alt membru al grupării, pentru ca ulterior să facă obiectul mai multor acte translative de proprietate prin diferite persoane interpuse pentru a i se pierde urma. Ajuns în final în posesia numiţilor I. I. şi D. E. P., acesta era vândut pentru sume mari de bani investitorilor care au construit blocuri în zonă, centre comerciale.

Valoarea totală a bunurilor dobândite prin îndeplinirea defectuoasă a tribuțiilor ce le reveneau în calitate de membrii ai comisiei comunale constituită în temeiul art. 12 din Legea 18/1991 în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituire sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate este estimată la 114.340.750 Euro.

Sumele de bani rezultate din valorificarea terenurilor au fost supuse unor acțiuni de reciclare prin transferuri succesive între conturile oamenilor de încredere ai lui Maricuţa. De asemenea, sume mari de bani au fost scoase în numerar, parte din acestea fiind depuse în conturile edilului. Extragerile de numerar s-au întins pe parcursul a mai multor ani, scopul acestor operațiuni succesive a fost acela de a pierde urma banilor proveniți din infracțiuni.

Potrivit unor surse judiciare, pe raza comunei Şelimbăr s-au construit mai multe cartiere de case şi blocuri. Niciun dezvoltator nu putea obţine autorizaţie de construire, avize decât dacă gruparea infracţională condusă de Maricuţa obţinea foloase materiale. În schimbul eliberării autorizaţiei, avizelor, documentelor pentru întabulare un dezvoltator a oferit primarului, cu titlul de mită,  apartamente în valoare totală de peste 1, 8 mil euro.

Un Dosar Penal Pe Zi – 13.10.2015 , Pe cine a denunțat Dorin Cocoș la DNA

de

”În luna septembrie 2009 am avut o nouă întrevedere cu Claudiu Florică, acesta spunându-mi că mai trebuie efectuată o plată de circa 1.000.000 de euro din comisionul nostru către Șerban Tănăsescu și Răsvan Radu, președintele Unicredit. Din discuțiile purtate am înțeles că acest comision trebuia plătit pentru a se realiza cesiunea contractului la Unicredit”, a menționat Dorin Cocoș la DNA, scrie libertatea.ro

Dosarul penal de astazi – 12.10.2015 – Percheziţii într-un caz de piraterie online. ‘Regele etnobotanicelor’

de

politia

Luni, 12 octombrie, polițiștii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice a Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, efectuează 9 percheziţii pe raza municipiului Bucureşti, la locuinţele a 4 persoane şi la sediile unor societăţii controlate de acestea.

Suportul de specialitate este asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale – Inspectoratul General al Poliției Române.

Din cercetări a reieșit că, în perioada 2013-2015, cei în cauză ar fi creat mai multe pagini de internet, prin intermediul cărora ar fi pus la dispoziţia publicului şi ar fi retransmis, contra cost, programe ale unor posturi de televiziune cu acces restricţionat, fără a avea acordul acestora, încălcând astfel prevederile în materia drepturilor de autor.

Pentru a comercializa dispozitivele speciale de recepţie a acestor programe şi pentru a încasa sume de bani de la abonaţi, aceștia ar fi înfiinţat numeroase societăţi atât în România cât şi în alte state (inclusiv societăţi de tip „off-shore” înfiinţate în Cipru şi SUA-Delaware).

Cu ajutorul societăților înființate, ar fi disimulat tranzacţiile efectuate şi ar fi ascuns veniturile obţinute din aceste activităţi ilicite, mare parte din sumele obţinute în acest mod fiind reinvestite.

Prejudiciul cauzat prin activitatea infracțională, estimat până în prezent, este de aproximativ 1.500.000 de euro.

Un Dosar Penal Pe Zi – joi,01.10.2015

de

Poliţiştii bucureşteni pun în aplicare, joi dimineaţă, 20 de mandate de percheziţie domiciliară în Capitală, la mai multe persoane bănuite că au creat un circuit comercial fictiv, prin coordonarea mai multor societăţi comerciale de tip „fantomă”, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.

„În urma documentării activităţii infracţionale a bănuiţilor a rezultat faptul că, în perioada 2013 – 2015, aceştia au efectuat tranzacţii fictive cu produse şi servicii în domeniul reparaţiilor auto. Prejudiciul estimat rezultat din activitatea infracţională este de 2.400.000 de lei”, informează un comunicat al Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti (DGPMB).

În urma percheziţiilor, efectuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, au fost puse în executare 13 mandate de aducere, iar persoanele vizate vor fi conduse pentru audieri la sediul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice – Sector 3.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!