Reclamatie abuz bancar

Reclamatie abuz bancar

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/ipQDMSPie1i

Reclamatie abuz bancar

În momentul în care constată o neregulă în contractul cu banca, clienţii tind să închidă ochii şi să accepte ceea ce le cere banca sau încearcă soluţionarea amiabilă. Totuşi, o asemenea situaţie este un precedent periculos. Toleranţa sau necunoştinţa unora încurajează instituţia financiară să persevereze în comportamentul abuziv, ba chiar să depăşească flagrant limitele, în unele cazuri. Iar practicile abuzive nu se regăsesc numai în cazul băncilor, ci şi în cazul instituţiilor financiare non-bancare.

Atunci când lucrează cu instituţiile financiare, clienţii trebuie să înţeleagă faptul că, în mod legal, orice informaţie este transparentă. Dacă un angajat al instituţiei încearcă să ascundă anumite informaţii sau dacă în contract apar mai puţine costuri decât se achită faptic, atunci situaţia trebuie tratatată cu seriozitate. Banca respectivă sau acea instituţie financiară non-bancară abuzează de drepturile pe care le are. Peste 6.000 de persoane au depus reclamaţii la ANPC între 2012 şi 2013 şi 40% dintre aceastea au fost declarate întemeiate, după investigaţii. Cei mai mulţi clienţi se plâng de:

  • Nerespectarea clauzelor contractuale
  • Neînscrierea în contractul de credit a tuturor comisioanelor
  • Existenţa clauzelor abuzive
  • Perceperea comisionului de risc
  • Neînchiderea conturilor solicitate
  • Informare incompletă şi/sau incorectă
  • Eliberare de card cu întarziere
  • Blocare cont
  • Modificare dată de plată scadentă
  • Neeliberare document de stingere a obligaţiilor de plată
  • Neeliberare grafic de rambursare
  • Lipsa unei copii a contractului
  • Refuz reeşalonare
  • Mărire rată lunară de credit
  • Popriri abuzive pe salariu/pensie
  • Refuz creditare
  • Tratament preferential la ghişeu pentru clienţii băîncii faţă de nonclienţi.

Toate aceste probleme şi multe altele au fost descoperite de ANPC şi sancţionate în consecinţă, în urma controalelor efectuate. Între 2012 şi 2013, peste 400 de filiale bancare şi IFN-uri au primit amenzi în valoare de 3,64 milioane lei, potrivit datelor publicate de instituţie. Cea mai mare amendă a fost de 80.000 lei.

Serviciile financiare trebuie să fie transparente, mai ales în condiţiile economice pe care le parcurgem, când multora le este greu oricum să îşi returneze creditele. Nu trebuie să existe ambiguităţi care să trădeze încrederea clienţilor. Totuşi, încă există multe bănci care nu prezintă în oferte, uneori nici în contracte, toate costurile pentru serviciile prestate. Tocmai de aceea, noi vom desfăşura acţiuni de control ori de câte ori este necesar”, au declarat oficialii ANPC.

Potrivit ANPC, numărul reclamaţiilor în domeniul bancar au fost ceva mai puţine în prima jumătate a acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, a crescut numărul nemulţumirilor legate de activitatea instituţiilor financiare non-bancare.


Abuzuri Banca – Credit bancar

Abuzuri Banca – Credit bancar

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/E4wAyWRaYbn

Abuzuri Banca - Credit bancarTot românul cu credite şi contracte dubioase se uită la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) pentru o soluţie. Din toamna anului trecut a fost modificată legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. Astfel, o clauză declarată ca abuzivă de instanţă după o acţiune a ANPC sau au unei asociaţii de consumatori va avea efecte asupra tuturor contractelor care o conţin. Pentru consumatori asta înseamnă că nu mai trebuie să meargă în instanţă pentru a-şi căutat dreptate, şi rate lunare mai mici, atunci când clauzele cu probleme se referă la comisioane sau dobânzi calculate de bancă din burtă.

Bogdan Nica: De la 1 octombrie 2013 şi până în prezent s-au înregistrat peste 930 de reclamaţii referitoare la clauze abuzive, reclamaţii noi. 700 dintre acestea se referă la instituţii financiare: bănci, IFN. Restul sunt reclamaţii care ţin de prestări servicii, telefonie, utilităţi, cablu, şamd. Astea sunt reclamaţii pe clauze abuzive, din care o parte s-au soluţionat amiabil prin rezolvarea problemei, inclusiv despăgubirea consumatorului. Până în prezent sunt 11 acţiuni în instanţă, şi aşteptăm termenle. Am primit foarte multe reclamaţii pe aceeaşi cauză, şi le-am agregat şi am depus acţiune la Tribunalul Bucureşti.

(Acţiunile se referă la) Prezenţa unor comisioane nepermise, ascunderea unor costuri nejustificate sub alte forme – ca să nu-i zică comision de risc i-au zis altfel -, nerespectarea din partea profesionistului a obligaţiilor contractuale, dar solicitarea respectării consumatorului a acestor obligaţii şamd.

(…) În mediul bancar, marea majoritate a reclamaţiilor se referă la contracte de împrumut din perioada în care creditele aveau o mult mai mare răspândire decât astăzi. Avem puţine sau foarte puţine reclamaţii, poate pentru că nu prea mai e creditare pe persoane fizice în ziua de azi, datorită crizei, datorită unei politici mai prudente a BNR în alocarea de credite. După OUG 50, după acţiunile pe care şi noi le-am făcut, şi alte instituţii, le-am întreprins cu aceste instituţii financiare, să spunem că s-a îmbunătăţit – în mod evident nu cum ne-am dori -, dar calitatea actelor care se întocmesc, poate şi pentru că riscul este imens, dacă ai greşit, tu ca sucursală, o sută de contracte pe clauze abuzive, riscul de a pierde pe toate cele o sută sau o mie de contracte într-un an, un an şi jumătate, este la noi.

În măsura în care lucrurile vor merge aşa cum sperăm, există o singură instituţie la care se poate face recurs, anume Curtea de Apel. Procesele vor dura mult mai puţin. Au fost procese care au durat patru ani de zile şi mai o cale de atac şi acum.


Abuz? Recuperatori banci?

Abuz? Recuperatori banci?

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/hUksSb7XbZJ

Abuz Recuperatori banci

In absenta unor minime reglementari legale specifice, companiile de recuperare creante pot actiona dupa propriile conceptii cu privire la ce este permis si ce nu in activitatea de incasare a datoriilor, consecinta fiind numarul urias al cazurilor de abuz raportate.

Ajunsi in posesia datoriei debitorului, recuperatorii vor trimite somatii de plata, vor suna si vor merge chiar in vizita. Daca metodele initiale nu dau rezultate, au posibilitatea de a recurge la actiuni in instanta pentru a recupera sumele. Cum aceasta din urma este de multe ori mult prea costisitoare raportat la valoarea creantei, recuperatorii vor insista cu precadere pe procedurile „amiabile”.

Se ajunge la zeci de telefoane pe zi, la cele mai nepotrivite ore, fiind vizat nu doar debitorul, ci si familia sau vecinii acestuia, se recuge la amenintari.

Banii care fac obiectul acestor actiuni reprezinta o datorie care trebuie achitata. Exista, desigur, categoria persoanelor de rea-credinta, care vor pur si simplu sa insele banca sau compania care le-a furnizat un serviciu. In majoritatea cazurilor insa situatia de neplata a fost generata de motive obiective, iar debitorul care si-a luat angajamente in anumite circumstante si conditii este presat sa accepte reguli inechitabile si un tratament nedemn.


Reesalonare rate bancare

Reesalonare rate bancare

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/ALQTjjhLsSU

Reesalonare rate bancareConsilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, considera ca este bine ca fiecare client care are credit la banci sa judece singur masura privind reducerea ratelor, timp de doi ani, si apreciaza ca „fundamentala” comunicarea cu debitorii.

„Banca Nationala nu da sfaturi, dar sfatul meu personal este sa fie foarte atenti, toti, la masurile care vor fi luate si sa judece cu propriul cap. E important, am mai spus asta si sublinez.

Pana in aprilie, cand se va trece la aceasta masura, fundamentala este comunicarea, daca Guvernul va reusi sa poarte un dialog sincer”, a declarat Vasilescu.

„Subliniez punctul de vedere al Bancii Nationale. Acest punct de vedere al Bancii Nationale este foarte precis. Si anume, aceasta a cerut Guvernului ca pe actul normativ care va organiza acest sistem, aceasta schema fiscala, sa apara o formula de relativitate si anume, sa nu se scrie ‘bancile trebuie sa faca’, adica o previziune imperativa, ci sa se scrie, ‘bancile pot sa faca’.

Sa nu se scrie ‘debitorii bancilor la care au credite de platit trebuie sa faca’, ci sa se scrie ‘pot sa faca’. Asta inseamna ca, atunci in luna aprilie, cand aceasta masura va intra in vigoare, banca si debitorul se vor aseza la o masa si vor discuta. Daca e in avantajul bancii si banca va crede ca e in avantajul ei, va aplica aceasta masura”, a spus Adrian Vasilescu.

Vasilescu: Nu se stie ce vor face debitorii cu banii din stimulentul fiscal

„Eu nu as marja la dezbaterea publica privind previziunea legata de atitudinea consumatorului si ce vor face cu acesti bani din stimulentul fiscal. Ii vor depune la banca, sub forma de economisire sau se vor duce cu ei in consum. Este dificil de facut o asemenea previziune, si cred ca nici nu trebuie facuta.

Nu este pusa sub semnul intrebarii (masura luata de Guvern pentru stimularea consumului n.red.) Nu o pun sub semnul intrebarii, pentru ca aici este vorba de un pachet de masuri, nu este vorba numai despre aceasta masura, ci de un pachet de masuri toate avand ca obiect consumul.


Abuz din partea unor banci

Abuz din partea unor banci

Abuz din partea unor banci

Conflictele dintre bancile locale si clientii lor pot gasi trei forme de rezolvare. Institutiile la care romanii pot apela pentru a rezolva aceste conflicte sunt insa ceva mai numeroase.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) si Autoritatea Nationala de  Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) sunt cele doua optiuni la care puteti apela in cazul in care alegeti “calea dura”, adica lupta in instanta cu banca al carei client sunteti.

Daca insa mergeti pe varianta “impacarii” si totusi nu reusiti sa sa ajungeti la o intelegere direct cu banca, mai aveti cel putin inca doua variante, adica Uniunea Mediatorilor Bancari din Romania si Asociatia pentru Protectia Consumatorilor, prima – o asociatie profesionala, iar cea de-a doua – un ONG specializat in rezolvarea pe cale amiabila a conflictelor dintre banci si clientii lor.

Abuzuri in banci – Clauze abuzive banci

Abuzuri in banci – Clauze abuzive banci

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/1132L7xPAMg

Abuzuri in banci - Clauze abuzive banciMembrii Comisiei pentru Politica Economica, Reforma si Privatizare din Camera Deputatilor au adus mai multe amendamente OUG 50/2010, privind creditele populatiei. Printre acestea se numara si scoaterea marjelor de 1% pe care clientii visau sa le obtina in negocierile cu bancile.

Creditorii vor putea aplica in continuare marjele de dobanda pe care le-au propus clientiilor, in luna septembrie, prin actele aditionale la creditele vechi, conform OUG 50/2010, scrie Evenimentul Zilei.

S-a incercat sa se gaseasca o cale de mijloc in asa fel incat sa repornim motorul economiei si nici sa nu omoram bancile. Prin aceasta s-a dorit sa se creeze conditii cat mai transparente pentru toti.

Unul din amendamentele aprobate de Comisia de specialitate prevede ca „pentru contractele aflate in curs de derulare care prevad rata dobanzii raportata la o rata de referinta interna a creditorului, conversia ratei dobanzii (…) se va realiza asigurandu-se acelasi nivel al valorii nominale a dobanzii.

Marjele vor fi, astfel, identice cu cele propuse de banci clientilor in actele aditionale pentru implementarea actualei forme a OUG 50.


Abuzuri bancare

Abuzuri bancare

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/gxsEZfk65JW

Abuzuri bancareComisioanele nejustificate, modificarea unilaterala a clauzelor din contracte si scadenta anticipata reprezinta principalele ilegalitati pentru care bancile platesc, astazi, in instanta.

Totusi, razboiul dintre clienti si banci este departe de un deznodamant. Procesele se afla in diferite stadii si se pierd sau se castiga, chiar si pe aceeasi cauza.

Comisioanele, mai ales cele de risc sau de administrare, reprezinta cea mai intalnita cauza in procesele dintre clienti si banci.

Comisionul de risc este o inventie pur romaneasca, atat prin valoarea lui, cat si prin modalitatea de pseudo-definire, percepere, introducere in contracte. La lista se mai adauga clauza privind posibilitatea e modificare unilaterala a unui contract, dar si declararea scadentei anticipate din alte motive decat neplata ratelor.