Ghid partaj . Totul despre partaj

avocat partaj

Toate modelele de cereri pentru partaj le gasiti aici Avocat Coltuc

 

Întâi de toate, trebuie să precizăm un lucru: legea nu obligă pe nimeni să facă un partaj. Se poate rămâne în coproprietate până când foștii soți se decid să ia măsuri și să-și separe bunurile. Uneori, partajul nu se face din rațiuni bănești, de pildă.

 

„Dacă regimul comunității de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei (adică divorț, în cazul de față – n.red.), foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia„, scrie în Codul civil, acolo unde este tratat regimul comunității de bunuri ale soților și tot ceea ce ține de partaj.

Important! Aici vorbim de cazul soților care nu au optat, încă de la începutul căsătoriei sau pe parcursul ei, pentru regimul separației de bunuri. În astfel de cazuri, bunurile pe care le dobândește fiecare pe timpul mariajului rămân ale fiecăruia, celălalt neavând pretenții la ele. Din rațiuni strict „matematice” și pentru evitarea unor bătăi de cap ulterioare, regimul separației de bunuri e o variantă preferabilă.

Comunitatea de bunuri încetează atunci când soții divorțează. De la momentul când divorțul este oficial, ei rămân coproprietari (devălmași) asupra bunurilor lor comune, putând să facă oricând partajul acestor bunuri. Vorbim de bunuri comune, iar nu de cele proprii și e necesar să explicăm puțin aceste două noțiuni, conform Codului civil:

  • bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților; inclusiv veniturile din muncă obținute de soți (salarii, pensii etc.) sunt bunuri comune;
  • bunuri proprii ale fiecărui soț sunt, de exemplu: bunurile dobândite prin moștenire legală, legat sau donație, cu excepția cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune; bunurile de uz personal; bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soți, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerț care face parte din comunitatea de bunuri; indemnizația de asigurare și despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soți; bunurile dobândite înainte de căsătorie rămân ale fiecăruia.
  • vezi si https://www.coltuc.ro

Notă: Creditorii unuia dintre soți, dacă are nevoie de asta, poate cere să se facă partajul bunurilor comune ale soților, dar numai în măsura necesară acoperirii datoriei pe care o urmărește. Ceea ce trebuie reținut e că partaj se poate face și dacă soții nu ajung la divorț, deci, în timpul căsătoriei. „În timpul regimului comunității, bunurile comune pot fi împărțite, în tot sau în parte, prin act încheiat în formă autentică notarială, în caz de bună învoială, ori pe cale judecătorească, în caz de neînțelegere”, scrie în Cod.

De citit si https://www.coltuc.ro/blog/ghid-practic-pentru-procedura-partajului-judiciar/avocat-partajul-sotilor-dupa-divort/

La notar sau în instanță

Partajul se poate face ori la notar, ori la instanță, în funcție de cum se înțeleg foștii soți. La notar, vorbim, desigur, de o procedura mult mai rapidă și mai puțin costisitoare, întrucât nu mai trebuie să plătim și un avocat. Problema e că nu se poate face altcumva decât prin acordul părților. Asta înseamnă că foștii soți pot să convină să împartă bunurile și altfel decât 50-50, unul luând un imobil în întregime, altul o sultă în schimb.

În fața unui judecător se ajunge însă dacă soții nu se pot înțelege deloc asupra împărțirii bunurilor. Și în instanță se poate face partaj prin acordul soților, așa cum prevede Codul de procedură civilă, pentru că judecătorul va stărui pe tot parcursul judecății ca partajul să se facă amiabil.

Potrivit OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cererile în materia partajului se taxează astfel:

  • stabilirea bunurilor supuse împărțelii – 3% din valoarea acestora;
  • stabilirea calității de coproprietar și stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecărui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;
  • creanțe pe care coproprietarii le au unii față de alții, născute din starea de proprietate comună – 3% din valoarea creanțelor a căror recunoaștere se solicită;
  • cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile.

Instanța va face împărțeala în natură, se prevede în procedura civilă. „La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea”, prevede Codul.

Ceea ce nu e poate partaja în natură, se va atribui unuia și celălalt va primi în schimb o sultă. Bunul cu pricina va putea fi chiar vândut la licitație și suma va fi împărțită între foștii soți. Se pornește de la ideea că cei doi soți au contribuit în mod egal la bunurile respective, dar contrariul poate fi dovedit prin orice mijloc de probă pe care părțile îl au la dispoziție.

Fii la curent cu toate modificările legislative care îți afectează compania sau activitatea profesională! https://www.coltuc.ro/blog

 

 

Divort cu copil minor – Procedura divort

Divort cu copil minor – Procedura divort

Divort cu copil minor - Procedura divortTrebuie mentionat inca din primul rand faptul ca, conform Codul Civil , Statul apara interesul superior al copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea tinerei generatii.


Daca cei doi soti nu fac solicitari pentru incredintarea catre unul dintre ei a copilului, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel.

Daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti.

Incredintarea catre unul dintre parinti, la cererea acestora Daca insa, cel putin unul dintre parinti solicita incredintarea copilului, instanta va decide cu privire la acest aspect, in urma unei analize detaliate a situatiei copilului.

In procesul de luare a deciziei privind incredintarea (termen folosit popular: custodie) copilului minor in cazul unui divort, precum si stabilirea unei obligatii de intretinere si folosire a locuintei, instanta va tine cont si de interesul superior al copilului.


Dupa cum am mentionat si in cadrul sectiunii dedicate aspectelor generale privind divortul, incredintarea minorului din casatorie se stabileste in hotararea finala a instantei privind divortul. Trebuie subliniat, insa, ca cele doua aspecte (divortul propriu-zis si incredintarea copiilor minori din casatorie catre unul dintre parinti) sunt privite oarecum separat, chiar daca, privit din exterior, cele doua cauze se judeca in acelasi timp.


Partajul dupa divort – Proces divort

Partajul dupa divort – Proces divort

Partajul dupa divort - Proces divortConform art. 30 din Codul familiei, „bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti, sunt de la data dobanditii lor, bunuri comune ale sotilor„. Art. 31 din C. familiei stabileste bunurile ce sunt proprii fiecarui sot, bunuri care deci nu intra in masa bunurilor comune.

Aceasta forma de proprietate, poarta numele de proprietate comuna in devalmasie si se caracterizeaza prin aceea ca bunurile apartin coproprietarilor dar acestia nu au stabilita cota parte ideala din dreptul de proprietate asupra bunului.

In acest caz, pentru aceasta forma de proprietate, potrivit legislatiei in vigoare, partajul poate interveni numai dupa desfacerea casatoriei sau, in cazuri exceptionale pentru motive temeinice in timpul casatoriei, la cererea unuia dintre soti sau a creditorilor personali ai unuia dintre soti.

Tipuri de partaj
Partajul bunurilor comune dupa desfacerea casatoriei se poate face:

  • pe cale conventionala
  • pe cale judiciaraIn cazul partajului in timpul casatoriei, acesta se poate realiza numai pe cale judiciara.
    Pentru efectuarea partajului conventional, trebuie sa existe acordul unanim si valabil exprimat al sotilor.
    Partajul judiciar este realizat de instanta de judecata.

    Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil, cu alte cuvinte, partajul poate fi cerut oricand, indiferent de intervalul scurs de la data nasterii starii de indiviziune.

    In calea partajului pot exista doua obstacole: uzucapiunea de 30 de ani si existenta unui act de imparteala.

    Instanta competenta sa judece procesul de partaj al bunurilor comune, in cazul in care bunurile sotilor se impart o data cu solutionarea actiunii de divort, cererea de partaj avand caracter accesoriu acesteia, este judecatoria in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor.

    In cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor cerute pe cale principala, in timpul casatoriei sau dupa desfacerea casatoriei, competenta se stabileste potrivit regulilor comune:

  • cand bunurile a caror impartire se cere sunt toate mobile, este competenta instanta de la domiciliul paratului (art. 5 C. proc. civ.)

  • atunci cand exista si bunuri imobile in masa partajabila, este competenta instanta in a carei raza se afla imobilul (art. 13 C. proc. civ.)

  • cand fiecare din parti sesizeaza o alta instanta, ambele fiind competente si daca exista identitate de parti, de obiect si de cauza, instanta cea din urma investita trimite cauza instantei mai intai sesizate (daca sunt de acelasi grad) sau instantei de grad mai inalt (daca sunt de grade diferite) (art. 163 C. proc. civ.)


Cerere de divort dupa NCC- Procedura divort

Cerere de divort dupa NCC – Procedura divort

Cerere de divort dupa NCC - Procedura divort

 

Subsemnatul, ………., fiul lui …….. şi al ……….., născut la data de ….. în localitatea ………, judeţul …….., titular al actului de identitate/paşaportului seria …. nr. …., CNP ……….., cu domiciliul în …..…………………………………………,    luând cunoştinţă de prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, declar că:

a) nu am copii minori din căsătorie, adoptaţi sau din afara căsătoriei;

b) nu sunt pus sub interdicţie;

c) nu am mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei;

d) locuinţa comună este cea declarată mai sus

şi

    subsemnata, ………, fiica lui ………. şi a ……….., născută la data de …… în localitatea ………, judeţul ……., titulară a actului de identitate/paşaportului seria …. nr. …., CNP ………., cu domiciliul în …………………………………………………….,

luând cunoştinţă de prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, declar că:

    a) nu am copii minori din căsătorie, adoptaţi sau din afara căsătoriei;

    b) nu sunt pusă sub interdicţie;

    c) nu am mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei;

    d) locuinţa comună este cea declarată mai sus,

căsătoriţi la data de ………. la primăria localităţii ……, judeţul ….., conform Certificatului de căsătorie seria …. nr. …, eliberat în baza Actului nr. …./…, cu ultima locuinţă comună în ……., str. ……. nr. …, bl. …, et. …, ap. …., sectorul/judeţul …….., de comun acord, vă rugăm să constataţi desfacerea căsătoriei şi să eliberaţi certificatul de divorţ.

După divorţ dorim să purtăm numele de familie după cum urmează*):

– fostul soţ: ……………………..;

– fosta soţie: ……………………. .

    Ne întemeiem cererea pe dispoziţiile art. 375<LLNK 11953     4 11 702  38 30>art. art din Codul Ccivil.

    Semnături

    Soţ,                                                                                                 Soţie,

    …………                                                                                …………….

Notă

    *) Potrivit dispoziţiilor art. 383 din Codul Civil.<LLNK 11953     4 11 702  40 28>arta

  – verso –

     Astăzi, ……………………., s-a eliberat Certificatul de divorţ nr. …. .

     Semnătură de primire

    Fostul soţ,                                                                             Fosta soţie,

    ………..                                                                                     ………..


Divort la primarie – Divortul primarie – Procedura divort primarie

Divort la primarie – Divortul primarie – Procedura divort primarie

In acest caz, ofiterul de  stare  civila  de  la  locul  casatoriei  sau  de  la  ultimul  domiciliu  al  sotilor,  poate  constata  desfacerea casatoriei  prin  acordul  sotilor,  eliberind  si  un  certificat  de  divort,  potrivit  legii.

 

Atunci  cand  sotii  se  inteleg,  ofiterul  de  stare  civila  nu  face  altceva decat  sa  ia  act  de  acordul  sotilor si sa constate desfacuta casatoria eliberand apoi certificatul de divort.

Procedural, este necesara  parcurgerea  urmatorilor pasi:

 

–  cererea de divort se depune impreuna  de  catre  soti.  Cererea  se inregistreaza  si  se  acorda  sotilor  un  termen  de  reflectie  de  30  de  zile;

 

–  la  implinirea  termenului  de  30  de  zile,  sotii  se  prezinta  personal   in  fata ofiterului  de  stare  civila  care  verifica  daca  sotii  staruie  in  dorinta  lor  de  desfacere a  casatoriei si apoi isi exprima consimtamantul (care trebuie sa fie  liber  si neviciat) pentru divort;

 

– odata  verificat  acordul,  ofiterul  starii  civile  elibereaza  certificatul  de  divort;

 

–  ulterior, ofiterul  starii  civile va  face  mentiunile  cu  privire  la  divort pe  certificatul  de  casatorie

 

Pentru  buna  desfasurare  a  lucrurilor,  sotii  trebuie  sa  se  inteleaga  atat  cu

privire  la  divort  cat  si  cu  privire  la  pastrarea  numelui  din  casatorie  al  sotului care  a  preluat  numele  celuilalt sot. In  caz  contrar,  ofiterul  de  stare  civila  indruma partile  catre  instanta  de  judecata.

 

Daca  sotii  doresc sa faca si partajul bunurilor,  acesta  poate  fi  solutionat  ulterior, de catre  notarul  public  sau, in lipsa unui accord intre soti, de  instanta de judecata.

La  depunerea  cererii  de  divort,  ofiterul  de  stare  civila  delegat solicita  sotilor  urmatoarele  documente:

a)  certificatele  de  nastere  si  casatorie (original  si  copie);

b) documentele  cu  care  se  face  dovada  identitatii (original  si  copie).

 

 

Divort la primarie