dupa

Tariceanu: „Mr. Geoana, I fuck you”

de

Cu cateva ore inainte de inceperea votarii, din curtea liberalilor a transpirat o inregistrare ajunsa in mainile jurnalistilor sub numele „PNL schimba directia in ultimul moment”, in care Bogdan Olteanu si Dan Andronic, in rolurile lui Theodor Stolojan si Mircea Geoana, il incadreaza pe Calin Popescu Tariceanu (foto) intr-o repetitie pentru o dezbatere televizata.

In film, Olteanu-Stolojan lauda realizarile pedelistilor si infiereaza „baronii” liberali, dar ceea ce socheaza este injuratura lui Tariceanu adresata lui Andronic-Geoana: „Mr. Geoana, I fuck you”.

Inregistrarea, realizata pe 24 noiembrie, ii prezinta pe cei trei asezati pe fotolii ca in cursul unei dezbateri televizate, dirijati de o persoana ce nu se afla in cadru, dar careia consilierul liberalilor Dan Andronic i se adreseaza in engleza cu „Thank you, Tal” (n.r. – cel mai probabil, Tal Silberstein, consultantul de campanie al liberalilor). „De 17 ani in Romania, un singur om a facut descentralizare. Acesta a fost Vasile Blaga, ministru PD, si pentru asta a fost dat afara din Guvern”, spune convingator Olteanu, in fata unui Tariceanu impasibil. „Sa facem curatenie in economia asta corupta, in sistemul asta corupt, facut de aceiasi oameni care vor sa vina acum din nou la putere”, continua liberalul in rol de Stolojan. Despre penelisti, Olteanu spune ca „au reusit sa transforme guvernarea reformei in guvernarea hotiei. Au inteles sa transforme o guvernare unita de presedintele Basescu, o guvernare care castigase alegerile, intr-o guvernare a unor baroni de la Bucuresti si a unor baroni din provincie, a unor Fenechii (n.r. – aluzie la Relu Fenechiu, deputat liberal de Iasi) si a altor asemenea, care nu fac decat sa jefuiasca Romania”. In ultimul fragment al inregistrarii, Tariceanu intra in scena si, in timp ce astepta sa i se aranjeze cravata, reactioneaza la o gluma intre Andronic si Silberstein lovindu-l usor cu piciorul pe primul si adresandu-i un scurt: „Mr. Geoana… I fuck you”.
„L-am enervat la culme”
Dupa aparitia anonima a materialului pe internet, Bogdan Olteanu a explicat ca este vorba de inregistrarea repetitiilor pentru dezbateri si a afirmat chiar ca inregistrarea a fost facuta intr-o vila din Snagov, localitatea unde locuieste premierul. „Am facut repetitii pentru dezbaterea finala si am simulat o confruntare ca sa-l pregatim pe Tariceanu. Eu jucam rolul lui Theodor Stolojan, iar Dan Andronic juca rolul lui Mircea Geoana”, a confirmat liberalul pentru Mediafax. Nici Dan Andronic nu a incercat sa nege filmarea, postand pe blogul personal chiar fragmentul ce includea injuratura premierului la adresa sa. Postarea lui Andronic a fost facuta la ora 11.36 seara, cand subiectul abia ajunsese pe mainile jurnalistilor. Sub titlul „Asta e adevarata fata a lui Tariceanu: I fuck you, Geoana”, consilierul liberalilor explica faptul ca avea discursurile lui Geoana si acest lucru „l-a enervat la culme” pe premier. Andronic se mai lauda ca repetitia si-a atins scopul. „Celor care au urmarit emisiunea de la TVR, pot sa le spun ca am intuit exact cum va ataca Geoana”. Cu toate acestea, filmarea repetitiei nu a avut un impact foarte puternic pentru electorat, la 24 de ore dupa postarea pe YouTube, fragmentul cu injuratura guvernamentala inregistrand doar o mie de vizionari.

La pohta lui Basescu

de

Rasturnare de situatie: PSD si PD-L, aproape la egalitate, titreaza Romania libera in editia de marti. PSD si PD-L au obtinut scoruri foarte apropiate, astfel incat nici unul dintre cele doua partide nu-si poate adjudeca victoria. Diferenta este de doar 1 la suta.

Presedintele Traian Basescu nu intelege de ce au dat romanii voturi „unor oameni despre care stim lucruri rele”, iar consilierul sau Sebastian Lazaroiu estimeaza ca peste doi ani ar putea avea loc alegeri anticipate.

Diferenta dintre PSD si PD-L este sub un procent dupa numararea a peste 99,6% din buletinele de vot: 33,60% la 32,95%, astfel incat „nu conteaza cine este pe locul intai”, dupa cum a explicat Ion Iliescu, unul dintre putinii social-democrati care nu revendica pentru partidul sau fotoliul de premier.

Mult mai pragmatic decat liderii mai tineri ai PSD, Iliescu stie ca „Basescu nu va numi niciodata un prim-ministru PSD”. Miron Mitrea, care si-a adjudecat victoria in Vrancea, crede insa ca PSD i-ar putea propune presedintelui „cativa profesionisti”, fiindca in plina criza „Romania are nevoie de un guvern sanatos”, care sa se bazeze nu doar pe o majoritate de 50 la suta, ci pe o sustinere mult mai consolidata.

La randul sau, Traian Basescu nu pare insa dispus sa accepte pe oricine si se mira public ca romanii au dat voturi „unor oameni despre care stim lucruri rele”. Altfel spus, dosarele penale intocmite de procurorii anticoruptie nu au contat prea mult in ochii alegatorilor, iar Adrian Nastase, serban Mihailescu, Miron Mitrea au ajuns din nou in Parlament, cei mai multi dintre ei fiind alesi in mod direct prin vot uninominal.

Solutia blatului: PNL arbitreaza remiza dintre PSD si PD-L, este titlul din Gardianul. Numaratoarea voturilor s-a incheiat, urmeaza negocierile. PSD se claseaza in continuare pe primul loc, cu un usor avans fata de PD-L. Luni seara, dupa centralizarea a 99,62% din voturi, BEC a anuntat ca social-democratii conduc cu un procent in fata PD-L.

Chiar daca par sa aiba mai putine mandate, democrat-liberalii s-au dus luni seara la Cotroceni , dar „nu pentru inceperea negocierilor”, dupa cum a precizat liderul PD-L Adriean Videanu. Oficial, de-abia marti PNL, PSD si PD-L isi desemneaza echipele de negociatori, liberalii fiind intens curtati de ambele partide.

PD-L deja a anuntat ca prima optiune este PNL, programele de guvernare fiind compatibile. Liderii PSD au vorbit de alchimia si relatiile personale care pot dicta viitoarea majoritate parlamentara, tot cu trimitere la PNL. Pe de alta parte, PD-L aminteste ca nu mai are interdictii pentru o colaborare cu PSD, iar social-democratii enumera partidul lui Boc ca potential partener de discutie.

Curtat acum, PNL a fost extrem de criticat de „aliatii” de la PD-L. Programul de guvernare al PD-L afirma chiar ca actuala criza politica s-a cronicizat prin ramanerea lui Tariceanu la putere si prin refuzul PNL de a declansa anticipate in 2005. Emil Boc l-a descris pe premier ca fiind „o calamitate naturala”, „mai periculos decat o criza economica”. La randul sau, Tariceanu afirma ca „Boc si Stolojan sunt papagalii presedintelui Basescu” si ca nu poate avea incredere in ei.

PNL se duce cu cine da mai mult, scrie Gandul. Liberalii discuta, marti, in Biroul Politic Central, despre posibilele aliante de guvernare, urmand sa fie formata o echipa de negocieri. Cuvantul de ordine era, luni, printre liderii de partid: „Mergem cu cine da mai mult”.

Primii pe lista de negocieri a liderilor PNL erau udemeristii. De fapt, cu UDMR e vorba mai mult de discutii decat de negocieri propriu-zise, date fiind relatiile excelente, consolidate in cei patru ani de guvernare in comun. Este posibil ca liberalii si udemeristii sa formeze un bloc si sa negocieze „la pachet” cu PSD, pe de o parte, si cu PD-L, pe de cealalta parte.

Calculele politice arata ca, daca merg impreuna la negocieri, cele doua partide pot obtine mai mult decat ar capata separat, pentru ca vor discuta de la „inaltimea” celor 26 de procente comune.

Liberalii spera sa isi forteze chiar potentialii parteneri de guvernare – fie ca e vorba de PD-L, fie ca e vorba de PSD – sa il accepte pe Calin Popescu Tariceanu prim-ministru. In orice caz, premisa de la care pleaca mai-marii PNL este ca nu se poate face guvern fara ei si vor incerca sa obtina cat mai mult, declarand sus si tare ca ei pot sta foarte bine si in opozitie.

La pohta lui Basescu, titreaza Ziua, precizand ca abia marti, la ora 10.00, vom afla cine a castigat alegerile din 30 noiembrie. Oricine ar fi in frunte, PD-L sau PSD-PC, desemnarea premierul sta clar la mana presedintelui. Mircea Geoana a primit tema de la colegii de partid sa aduca in curtea social-democratilor majoritatea functiilor importante in stat, de la prim-ministru la ministere-cheie.

Misiunea sa ar putea deveni imposibila daca pedelistii vor obtine totusi, dupa cum sustin, majoritatea locurilor in Parlament si, mai ales, daca liberalii dau curs invitatiei acestora de a forma un Guvern de dreapta. Reuniti intr-o intalnire informala si nu intr-un for de partid, social-democratii l-au insarcinat pe Mircea Geoana sa discute cu reprezentantii celorlalte partide numai de pe o pozitie de forta si sa nu se intoarca de la negocieri fara postul de premier, sefia Senatului si trei ministere importante: Internele, Externele si Justitia.

„Vom face aliante cu cine vom considera ca este cel mai bine. Asteptam si o centralizare de mandate, nu doar scorul politic. Suntem in fata, este clar ca vom castiga alegerile, PSD are cel mai mare scor. Oricum, am castigat cele mai multe mandate cu peste 50%. PSD va da noul prim-ministru”, a declarat Geoana, sigur pe el.

Liderul pesedist tinteste pozitia de premier de cand a preluat sefia PSD, dar presedintele Traian Basescu a afirmat in repetate randuri ca, atata vreme cat el va ocupa functia de sef al statului, Mircea Geoana nu va fi numit prim-ministru. Cat despre functia de sef al Senatului, pesedistii par sa o fi rezervat lui Dan Voiculescu, nume vehiculat cu ocazia scenariului „lovitura de stat”.

Cotidianul ii prezinta pe Marii perdanti de la uninominale. Poate cea mai mare surpriza este cea din Colegiul 12 Senat Bucuresti, acolo unde liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, nu a luat decat 10% dintre voturi. O alta surpriza este cea din Colegiul 20 Bucuresti, unde presedintele PNG, Gigi Becali, n-a contabilizat decat 15% dintre voturi.

Adrian Paunescu (PSD) a pierdut si el alegerile pentru Senat la Hunedoara in fata anonimului Codrin Patran de la PD-L, desi a castigat detasat colegiul. Biroul Permanent al PNL pare sa fie marele perdant al alegerilor uninominale de duminica.

O buna parte dintre liderii liberali nu au obtinut scorul necesar de voturi pentru a intra in Parlament. Unul dintre vechii lideri ai PNL, vicepresedintele Paul Pacuraru, a pierdut alegerile la Galati. De asemenea, vicepresedintele PNL Norica Nicolai nu mai intra in Parlament, desi a obtinut 45% dintre voturi.

Crin Antonescu, candidat PNL pentru Colegiul 3 din Bucuresti, avea mari emotii, sperand pana la ultima numaratoare sa obtina un mandat la redistribuire. Intr-o situatie similara se afla si Ludovic Orban, candidat in Colegiul 2. O surpriza este si scorul obtinut de Bogdan Olteanu, seful de campanie al PNL si presedintele Camerei Deputatilor, duminica el fiind doar ocupantul unui rusinos loc trei in colegiul unde a candidat.

Chiar daca va fi declarat castigator al mandatului de deputat, la redistribuire, Bogdan Olteanu a fost devansat – potrivit numaratorii partiale – la numar de voturi de anonimii Gheorghe Groza (PD-L) si Mihaela Anton (PSD). Fostul ministru al Muncii Gheorghe Barbu (PD-L) este o alta mare surpriza a uninominalului, el fiind invins in alegerile de la Hunedoara de tanarul Cosmin Nicula (PSD).

OUG nr. 148/2008, ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii

de

Avand in vedere ca operatiunea de predare-primire a carnetelor de munca de catre inspectoratele teritoriale de munca la casele teritoriale de pensii in scopul preluarii datelor din carnetele de munca, precum si de scanare a acestora este in curs de derulare, neputand fi finalizata pana la data expirarii termenelor prevazute in cuprinsul art. 296 si art. 298 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la dovedirea vechimii in munca pe baza inscrierilor in carnetele de munca si, respectiv, la data de la care urmeaza a se abroga Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munca, cu modificarile ulterioare, se impune adoptarea de masuri imediate pentru prelungirea cu 2 ani a termenelor sus-mentionate.

Tinand cont de faptul ca elementele sus-mentionate se refera la o situatie extraordinara, iar neadoptarea de masuri imediate in sensul celor preconizate, prin utilizarea procedurii de legiferare prin ordonanta de urgenta, determina consecinte negative, in sensul afectarii unui interes public, respectiv al salariatilor care, in situatia in care angajatorul omite sa depuna declaratiile privind contributiile de asigurari sociale prevazute de lege, ar intampina obstacole majore pentru a face dovada perioadelor necesare stabilirii drepturilor cu caracter social, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Articol unic
Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 296 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 296. – (1) Vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se probeaza cu carnetul de munca.
(2) Dupa data abrogarii Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, cu modificarile ulterioare, vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu poseda carnet de munca, de catre instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze conflictele de munca, pe baza inscrisurilor sau a altor probe din care sa rezulte existenta raporturilor de munca. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogarii Decretului nr. 92/1976, cu modificarile ulterioare, se vor solutiona potrivit dispozitiilor acestui act normativ.
(3) Angajatorii care pastreaza si completeaza carnetele de munca le vor elibera titularilor in mod esalonat, pana la data de 30 iunie 2011, pe baza de proces-verbal individual de predare-primire.
(4) Inspectoratele teritoriale de munca ce detin carnetele de munca ale salariatilor le vor elibera pana la data prevazuta la alin. (3), in conditiile stabilite prin ordin al ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse.”
2. La articolul 298, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
„(3) Pe data de 1 ianuarie 2011 se abroga dispozitiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu modificarile ulterioare.”

OUG nr. 153/2008, Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului

de

Avand in vedere faptul ca politistii sunt functionari publici cu statut special, conferit, potrivit legii, de indatoririle si riscurile deosebite implicate de exercitarea atributiilor de serviciu privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice, tinand cont de faptul ca in ultima perioada a crescut in mod semnificativ numarul politistilor actionati in instanta ca urmare a savarsirii unor fapte pe timpul si in legatura cu exercitarea acestor atributii, situatie care conduce la aparitia unei stari necorespunzatoare asupra moralului colectiv, caracterizata prin nesiguranta si neincredere manifestate in aplicarea imediata si neconditionata a prevederilor legale in vigoare, datorita dobandirii calitatii de partener de dialog social cu Ministerul Internelor si Reformei Administrative a unor organizatii sindicale, constatate prin hotarari judecatoresti drept reprezentative, in scopul evitarii disfunctionalitatilor care apar in indeplinirea atributiilor functionale ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative, tinand seama de faptul ca toate aceste elemente vizeaza direct interesul public si constituie situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, necesitand adoptarea de masuri imediate, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Articol unic
Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 22, alineatul (8) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(8) In situatii temeinic justificate, altele decat cele prevazute la art. 65, stabilite prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative, politistii pot fi pusi la dispozitia unitatii pe o perioada de cel mult 6 luni, timp in care vor beneficia de drepturile banesti avute, cu exceptia indemnizatiei de comanda, dupa caz.”
2. La articolul 28 alineatul (1), literele m) si o) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„m) asigurarea despagubirilor de viata, sanatate si bunuri, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
………………………………………………………………………………………………………
o) suportarea de catre unitate a sumelor necesare asigurarii asistentei juridice a politistului, pentru fapte savarsite de acesta in exercitarea, potrivit legii, a atributiilor de serviciu, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative;”.
3. La articolul 42, dupa litera d) se introduce o noua litera, litera e), cu urmatorul cuprins:
„e) sa informeze de indata structura de resurse umane a unitatii din care face parte despre dobandirea calitatii procesuale de invinuit sau inculpat, precum si despre masurile procesuale penale dispuse ori hotararile penale pronuntate impotriva sa.”
4. La articolul 48, dupa alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alineatele (2) si (3), cu urmatorul cuprins:
„(2) Perioada in care raporturile de serviciu ale politistilor sunt suspendate potrivit prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale art. 11 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 constituie vechime in serviciu. Pentru aceasta perioada functiile de conducere din organizatia sindicala se echivaleaza cu functiile prevazute in legislatia privind salarizarea politistilor, in vederea stabilirii salariului de baza brut care se ia in considerare la stabilirea drepturilor de pensie ca politist.
(3) Echivalarea functiilor potrivit alin. (2) se face prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative, la propunerea organizatiei sindicale si cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.”

Legea nr. 270/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice

de

Articol unic

Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 157 din 6 martie 2007, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 30 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 30. – (1) Autoritatea tutelara sau, dupa caz, consilierii juridici angajati ai consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana varstnica au obligatia de a acorda, la solicitarea acesteia, consiliere gratuita in vederea incheierii actelor juridice de vanzare-cumparare, donatie sau imprumuturi cu garantii imobiliare care au drept obiect bunurile mobile sau imobile ale persoanei varstnice respective.
(2) Persoana varstnica, astfel cum este definita la art. 1 alin. (4), va fi asistata, la cererea acesteia sau din oficiu, dupa caz, in vederea incheierii unui act juridic de instrainare, cu titlu oneros ori gratuit, a bunurilor ce ii apartin, in scopul intretinerii si ingrijirii sale, de un reprezentant al autoritatii tutelare a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana varstnica respectiva.”
2. Articolul 34 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 34. – (1) In termen de 24 de ore de la inregistrarea sesizarii, autoritatea tutelara va solicita serviciului public de asistenta sociala sau, dupa caz, compartimentului de specialitate constituit conform legii in subordinea consiliului local in a carui raza teritoriala isi are domiciliul persoana varstnica sa efectueze o ancheta sociala in maximum 10 zile de la solicitare.
(2) Autoritatea tutelara a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana varstnica, sesizata in conditiile art. 33 si in baza anchetei sociale, va propune masurile necesare de executare legala a dispozitiilor inscrise in actul juridic incheiat si va putea solicita in instanta judecatoreasca rezilierea contractului de intretinere in nume propriu si in interesul persoanei intretinute.”

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

Ordin nr. 1537/2008 pentru aprobarea Deciziei Comisiei de proceduri fiscale nr. 1/2008

de

Agentia Nationala de Administrare Fiscala

In temeiul art. 3 coroborat cu art. 12 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 495/2007 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, si al art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala emite urmatorul ordin:

Art. 1
Se aproba Decizia Comisiei de proceduri fiscale nr. 1/2008, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ANEXA – DECIZIA COMISIEI DE PROCEDURI FISCALE Nr. 1/2008

1. In sensul art. 1221 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si al art. 41 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile ulterioare:
– incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, in cazul contribuabililor pentru care s-a deschis procedura reorganizarii judiciare si a insolventei, dupa caz, nu se mai datoreaza si nu se mai calculeaza obligatii fiscale accesorii pentru creantele inscrise la masa credala si pentru cele rezultate din activitatea curenta, indiferent de data deschiderii acestei proceduri.
2. In sensul art. 111 alin. (7) si (8) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:
– in cazul contribuabililor prevazuti la art. 1071 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, declararea si plata impozitelor si a contributiilor aferente veniturilor din salarii se fac lunar, incepand cu luna urmatoare trimestrului in care au devenit platitori de impozit pe profit.

Noile norme privind Registrul comertului

de

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 704 din 16 octombrie 2008 a fost publicat Ordinul ministrului justitiei nr. 2594/C/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de tinere a registrelor comertului, de efectuare a inregistrarilor si de eliberare a informatiilor.

Potrivit reglementarii, Oficiul National al Registrului Comertului este institutie publica cu personalitate juridica, finantata integral din venituri proprii si organizata in subordinea Ministerului Justitiei.

Registrul central al comertului si registrele teritoriale ale comertului sunt alcatuite din urmatoarele registre:
1. registrul pentru inregistrarea comerciantilor persoane fizice autorizate, intreprinderilor individuale si familiale;
2. registrul pentru inregistrarea societatilor cooperative;
3. registrul pentru inregistrarea altor persoane juridice comercianti si necomercianti.

In registrul comerciantilor persoane fizice autorizate, intreprinderilor individuale si familiale se inregistreaza persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati economice in mod independent si intreprinderile individuale si familiale.

Principalele functii ale registrului comertului sunt:
1. functia de inregistrare a comerciantilor, precum si a persoanelor pentru care legi speciale dispun in acest sens;
2. functia de efectuare a publicitatii legale a persoanelor fizice si juridice inregistrate, precum si a actelor lor.

Mai trebuie retinut ca, in conformitate cu dispozitiile legale, comerciantii persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale si persoane juridice, precum si persoanele juridice prevazute expres de lege au obligatia ca inainte de inceperea activitatii sa ceara inmatricularea in registrul comertului sau, dupa caz, a activitatii respective sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege.