inculpat

Cum ma apar in 2016 cand am un dosar penal?Diicot,DNA,Parchet

de

 

 

 

Cum ma apar in 2016 cand am un dosar penal?

 

Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor COLTUC MARIUS VICENTIU

 

Ne puteti contacta pe whatsapp 0745.150.894 , email:avocat@coltuc.ro

Adresa de facebook www.facebook.com/avocatcoltucoficial

Site-ul oficial www.coltuc.ro

 

 

Art. 24 din Constitutia Romaniei garantează dreptul la apărare.  Părţile, pe tot parcursul procesului penal, au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

♦

În cauzele penale, subiecţii procesuali principali sunt:

  1. suspectul/inculpatul;
  2. persoana vătămată.

Alţi subiecţi procesuali sunt:

martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare precum şi orice alte persoane sau organe prevăzute de lege având anumite drepturi, obligaţii sau atribuţii în procedurile judiciare penale.

♦

Suspectul şi inculpatul au dreptul să nu facă nicio declaraţie. Acesta este considerat a fidreptul de a nu te autoincrimina şi este prevăzut expres în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, sub denumirea de „dreptul la tăcere”. Dreptul persoanei de a nu se autoincrimina şi a nu contribui cu nimic la propria incriminare constituie o exigenţă elementară a procesului penal echitabil, deşi dreptul de a nu depune mărturie împotriva propriei persoane nu este garantat în mod expres!!!

♦

Obligaţia de a depune mărturie contra voinţei persoanei, sub constângerea unei amenzi sau alte ameninţări constituie o ingerinţă negativă a dreptului la liberă exprimare, specific societăţilor democratice. Dreptul la tăcere nu împiedică autorităţile să tragă anumite concluzii asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei persoanei. De asemenea, este interzisă luare declaraţiilor sub prestare de jurământ deoarece aceasta ar putea constrânge persoana în recunoaşterea vinovăţiei.

♦

În cadrul procesului penal, persoana vătămată are următoarele drepturi:

         de a fi informată cu privire la drepturile sale;

         de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii;

         de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale a cauzei;

         de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea sa expresă, cu condiţia de a indica o adresa pe teritoriul României, o adresă de poştă electronică sau mesagerie electronică, la care aceste informaţii să îi fie comunicate;

         de a fi ascultată;

         de a adresa întrebări inculpatului, martorilor şi experţilor.

De asemenea, partea vătămată şi inculpatul au dreptul să apeleze la un mediator, în cazurile permise de lege şi să-şi consulte dosarul.

♦

Conform art. 88  alin.(1) din Codul de Procedură Penală, avocatul asistă sau reprezintă, în procesul penal, părţile ori subiecţii procesuali principali, în condiţiile legii.

♦

Art.88 alin.(2) Nu poate fi avocat al unei părţi sau al unui subiect procesual principal:

  1. a) soţul ori ruda până la gradul al IV-lea cu procurorul sau cu judecătorul;
  2. b) martorul citat în cauză;
  3. c) cel care a participat în aceeaşi cauză în calitate de judecător sau de procuror;
  4. d) o altă parte sau un alt subiect procesual.

(3) Avocatul ales sau desemnat din oficiu este obligat să asigure asistenţa juridică a părţilor ori a subiecţilor procesuali principali. Pentru nerespectarea acestei obligaţii, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate sesiza conducerea baroului de avocaţi spre a se lua măsuri disciplinare.

(4) Părţile sau subiecţii principali cu interese contrare nu pot fi asistaţi sau reprezentaţi de acelaşi avocat.

♦

Art. 89 din Codul de Procedura Penala reglementează asistenţa juridică a suspectului sau a inculpatului

(1) Suspectul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de unul ori de mai mulţi avocaţi în tot cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, iar organele judiciare sunt obligate să îi aducă la cunoştinţă acest drept. Asistenţa juridică este asigurată atunci când cel puţin unul dintre avocaţi este prezent.

(2) Persoana reţinută sau arestată are dreptul să ia contact cu avocatul, asigurându-i-seconfidenţialitatea comunicărilor, cu respectarea măsurilor necesare de supraveghere vizuală, de pază şi securitate, fără să fie interceptată sau înregistrată convorbirea dintre ei. Probele obţinute cu încălcarea prezentului alineat se exclud.

♦

In timpul procesului penal, părţile sau subiecţii principali cu interese contrare nu pot fi asistaţi sau reprezentaţi de acelaşi avocat.

♦

Conform art. 90 din Codul de procedură penală, asistenţă juridiciară este obligatorie:

 

  1. a) când suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenţie ori într-un centru educativ, când este reţinut sau arestat, chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale, chiar în altă cauză, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege;
  2. b) în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea;
  3. c) în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

♦

Înainte de a fi ascultaţi, suspectului şi inculpatului trebuie să li se pună în vedere că au dreptul de a nu face nicio declaraţie. Mai mult, suspectul are dreptul de a fi informat, înainte de a fi ascultat, despre fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia, iarinculpatul trebuie sa fie informat, de îndată, despre fapta pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva lui şi încadrarea juridică a acesteia.

♦

Avocatul din oficiu este desemnat de organul judiciar

Art. 91 – Avocatul din oficiu

(1) În cazurile prevăzute în art. 90, dacă suspectul sau inculpatul nu şi-a ales un avocat, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.

(2) În tot cursul procesului penal, când asistenţa juridică este obligatorie, dacă avocatul ales lipseşte nejustificat, nu asigură substituirea şi refuză să efectueze apărarea, deşi a fost asigurată exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care să îl înlocuiască, acordându-i acestuia un termen rezonabil şi înlesnirile necesare pentru pregătirea unei apărări efective, făcându-se menţiune despre aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheierea de şedinţă. În cursul judecăţii, după începerea dezbaterilor, când asistenţa juridică este obligatorie, dacă avocatul ales lipseşte nejustificat la termenul de judecată, nu asigură substituirea şi refuză să efectueze apărarea, deşi a fost asigurată exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanţa ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care să îl înlocuiască, acordându-i un termen de minimum 3 zile pentru pregătirea apărării.

(3) Avocatul din oficiu se consideră desemnat până la desemnarea, dacă este cazul, de către organul judiciar a unui nou avocat din oficiu. Avocatul din oficiu desemnat este obligat să se prezinte ori de câte ori este solicitat de organul judiciar, asigurând o apărare concretă şi efectivă în cauză.

(4) Delegaţia apărătorului din oficiu încetează la prezentarea apărătorului ales.

(5) Dacă la judecarea cauzei avocatul lipseşte şi nu poate fi înlocuit în condiţiile alin. (2), cauza se amână.

♦

Drepturile avocatului sunt reglementate de art.92 Cod Procedură Penală.

(1) În cursul urmăririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, cu excepţia tehnicilor speciale de supraveghere ori cercetare, a percheziţiei informatice şi a percheziţiei corporale sau a vehiculelor în cazul infracţiunilor flagrante, precum şi cu excepţia situaţiei în care prin prezenţa avocatului s-ar aduce atingere dreptului la apărare al celorlalte părţi ori subiecţi procesuali principali, caz în care întrebările acestuia pot fi formulate de către organul de urmărire penală.

(2) Avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

(3) Lipsa avocatului nu împiedică efectuarea actului de urmărire penală sau a audierii, dacă există dovada că acesta a fost încunoştinţat în condiţiile alin. (2).

(4) Avocatul suspectului sau inculpatului are de asemenea dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri şi memorii.

(5) În cazul efectuării percheziţiei domiciliare, încunoştinţarea prevăzută la alin. (2) se poate face şi după prezentarea organului de urmărire penală la domiciliul persoanei ce urmează să fie percheziţionată.

(6) În cazul în care avocatul suspectului sau al inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmărire penală, se face menţiune despre aceasta, iar actul este semnat şi de avocat.

(7) În cursul procedurii de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, avocatul are dreptul să consulte actele dosarului, să asiste pe inculpat, să exercite drepturile procesuale ale acestuia, să formuleze plângeri, cereri şi memorii.

(8) Avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să beneficieze de timpul şi înlesnirile necesare pentru pregătirea şi realizarea unei apărări efective.

♦

Art. 93 – Asistenţa juridică a persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente

(1) Avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente are dreptul să fie încunoştinţat în condiţiile art. 92 alin. (2), să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală în condiţiile art. 92, dreptul de a consulta actele dosarului şi de a formula cereri şi a depune memorii. Dispoziţiile art. 89 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

(2) Avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente are dreptul prevăzut la art. 92 alin. (8).

(3) În cursul judecăţii, avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente exercită drepturile persoanei asistate, cu excepţia celor pe care aceasta le exercită personal, şi dreptul de a consulta actele dosarului.

(4) Asistenţa juridică este obligatorie când persoana vătămată sau partea civilă este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă.

(5) Când organul judiciar apreciază că din anumite motive persoana vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu şi-ar putea face singură apărarea, dispune luarea măsurilor pentru desemnarea unui avocat din oficiu.

♦

Art. 94 – Consultarea dosarului

(1) Avocatul are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv.

(2) Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi de a obţine fotocopii pe cheltuiala clientului.

(3) În cursul urmăririi penale, procurorul stabileşte data şi durata consultării într-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de urmărire penală.

(4) În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului de către suspect, inculpat sau avocat, pe o perioadă de cel mult 10 zile, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale.

(5) În cursul urmăririi penale, avocatul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea sau secretul datelor şi actelor de care a luat cunoştinţă cu ocazia consultării dosarului.

(6) În toate cazurile, avocatului nu îi poate fi restricţionat dreptul de a consulta declaraţiile părţii sau ale subiectului procesual principal pe care îl asistă ori îl reprezintă.

(7) În vederea pregătirii apărării, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoştinţă de întreg materialul dosarului de urmărire penală în procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi privind măsurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participă.

♦

Art. 95 – Dreptul de a formula plângere

(1) Avocatul are dreptul de a formula plângere, potrivit art. 336-339.

(2) În situaţiile prevăzute la art. 89 alin. (2), art. 92 alin. (2) şi art. 94, procurorul ierarhic superior este obligat să rezolve plângerea şi să comunice soluţia, precum şi motivarea acesteia, în cel mult 48 de ore.

 

 

Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor COLTUC MARIUS VICENTIU

 

Ne puteti contacta pe whatsapp 0745.150.894 , email:avocat@coltuc.ro

Adresa de facebook www.facebook.com/avocatcoltucoficial

Site-ul oficial www.coltuc.ro

 

http://issuu.com/mariuscoltuc/docs/cum_ma_apar_in_2016_cand_am_un_dosa_9a2a36a20b3a45?workerAddress=ec2-54-158-87-190.compute-1.amazonaws.com

Posted by Cabinet De Avocat Coltuc on 15 Martie 2016

Furt calificat. Inculpat minor. Neaplicarea art.81 c. pen

de

Prin sentinta penala nr.1939 din 1997 a Judecatoriei Botosani, inculpatul minor S.G. a fost condamnat la 6 luni inchisoare, pentru infractiunea de furt calificat, prevazuta de art.208 alin.1, art. 209 lit.a si g cu aplicarea art.74 si art.76 C.pen.

Apelul a fost respins, ca nefondat, iar recursul vizand aplicarea art.81 C.pen., a fost de asemenea respins, cu majoritatea judecatorilor completului de judecata.

Potrivit art.209 C.pen., furtul calificat se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani, iar dispozitiile art.81 C.pen. prevad ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor intentionate, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 12 ani, precum si in cazul infractiunilor de vatamare corporala grava, viol si tortura.

Este adevarat ca, potrivit art.19 C.pen. limitele pedepsei pentru minori se reduc la jumatate, dar aceasta nu are relevanta asupra institutiei suspendarii executarii, cat timp art.81 alin.3 C.pen. (1988), are in vedere doar infractiunea, nu si faptuitorul. Textul a exclus de la aplicarea suspendarii toate infractiunile pedepsite cu peste 12 ani inchisoare (nominalizarea lor nefacandu-se, pentru economie de text), precum si 3 infractiuni din cele pedepsite cu inchisoare pana la 12 ani.

Nu s-ar putea sustine insa, ca pentru vatamare corporala grava nu s-ar putea aplica minorului suspendarea executarii pedepsei, aceasta infractiune fiind nominalizata de art.81 alin.3 C.pen., desi limitele pedepsei inchisorii sunt de la unu la 3 ani si 6 luni in timp ce pentru o infractiune mai grava, cum este omorul, s-ar putea suspenda executarea pedepsei, pe motiv ca limitele pedepsei inchisorii sunt potrivit art.19 C.pen., de la 5 la 10 ani.

Curtea de Apel, decizia nr.512 din 10 noiembrie 1997

Stare de ebrietate. Circumstanta agravanta

de

Prin sentinta penala nr. 97 din 22 octombrie 1997 Tribunalul Suceava l-a condamnat pe inculpatul P.V. la 6 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si b C.pen., pentru infractiunea de omor calificat prevazuta de art.174, art.175 lit.c si d, cu aplicarea art.73 lit.b si art.76 alin.2 C.pen.
S-a retinut ca fiind agresat de fratele sau P.M., inculpatul l-a lovit cu un scaun, apoi cu un ciocan, producandu-i leziuni grave care au condus la deces.

Instanta de fond a retinut infractiunea in calificarea prevazuta de art. 175 lit.d C.pen., cu motivarea ca victima a fost in imposibilitate de a se apara, intrucat era intr-o stare avansata de ebrietate (2,55 grade la mie alcoolemie).
Curtea de Apel Suceava a admis apelul si a desfiintat partial sentinta, in sensul inlaturarii calificarii prevazute de art. 175 lit.d C.pen.

Potrivit acestui text, omorul este calificat atunci cand inculpatul a profitat de imposibilitatea victimei de a se apara. Aceasta imposibilitate trebuie insa dovedita. Simplu fapt ca o victima era in stare avansata de ebrietate nu conduce automat la concluzia ca a fost in imposibilitate de a se apara, iar din probatoriul administrat a rezultat o situatie contrara acestei concluzii.

Astfel, victima a provocat scandal la domiciliul parintilor, I-a insultat mai intai pe tatal sau, apoi pe fratele sau – inculpatul – pe care I-a izbit de usa.

Prin urmare, daca victima a comis asupra inculpatului o actiune ilicita grava, in speta violenta (motiv pentru care instanta a retinut scuza provocarii), este lipsit de logica sa se afirme ca, atunci cand a fost la randul sau lovita, aceasta a fost in imposibilitate de a se apara.
Pornind de la datele concrete ale spetei se poate afirma ca nu pot fi retinute in aceleasi tipare si dispozitiile art.175 lit.d C.pen. si dispozitiile art.173 lit.b C.pen. (violenta) care a determinat savarsirea infractiunii.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.7 din 21 ianuarie 1998

Infractiune savarsita pe teritoriul altui stat de catre un cetatean roman cu domiciliul in Romania

de

Prin sentinta penala nr.747 din 2 octombrie 1966 a Judecatoriei Dorohoi, inculpatul N.I. cetatean roman cu domiciliul in com. Havirna judetul Botosani, a fost condamnat la 2 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt in dauna avutului particular, prevazuta de art.208 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.37 lit b C.pen.

Prima instanta a retinut ca inculpatul a plecat in luna iulie 1994, in Republica Federala lugoslavia cu trenul Bucuresti-Belgrad in care a cunoscut partile vatamate C.E. si D.E. care se deplasau la Belgrad pentru a exercita acte de comert pe piata acestui oras.

Cunoscand Belgradul, inculpatul le-a promis partilor vatamate ca le gaseste gazda in acest oras si le ajuta sa valorifice marfurile pe care acestia le duceau spre vanzare, cat mai repede.
Ajunsi la Belgrad, cei trei au plecat la gazda pe care inculpatul o cunostea, au depozitat bunurile partilor vatamate dupa care impreuna cu acestea au plecat in piata orasului unde au valorificat o parte din bunuri. Dupa aceea, inculpatul s-a intors la gazda de unde a mai luat un transport de marfuri ducandu-I partilor vatamate pentru valorificare.
Intorcandu-se dupa al doilea transport, inculpatul a sustras din bagajele partilor vatamate suma de 1.110 marci germane, 15 dolari USA si marfuri in valoare de 500.000 de lei, bunuri cu care a disparut. La data de 14 iulie 1994, inculpatul fiind gasit de partile vatamate intr-o piata din Belgrad a dat acestora un inscris prin care se obliga sa restituie pana la 1 august 1994 bunurile si banii sustrasi.

Starea de recidiva a fost retinuta fata de inculpat, deoarece acesta a fost condamnat prin sentinta penala nr. 824 din 1993 a Judecatoriei Dorohoi, la 1 an si 6 luni inchisoare, pedeapsa ce a fost executata in perioada 8 octombrie 1992 – 18 ianuarie 1994.
Apelul inculpatului a fost respins de Tribunalul Botosani, Sectia penala, prin decizia nr.729A din 17 decembrie 1996.

Impotriva ambelor hotarari a declarat recurs inculpatul in motivarea caruia a aratat ca instantele au comis o eroare grava de fapt, pronuntand si respectiv, mentinand condamnarea, pentru o fapta pe care nu a comis-o, motiv de casare prevazut de art.385 pct.18 C.pr.pen.

Curtea de apel Suceava, Sectia penala, prin decizia nr.44 din 10 februarie 1997, a respins ca nefondat recursul inculpatului, retinand practic aceasta prin declaratia data partilor vatamate la 14 iulie 1994, prin care se obliga sa restituie bunurile sustrase pana la 1 august 1994, declaratie coroborata cu sustinerile partilor vatamate si cu faptul ca la 6 septembrie 1994 acesta si-a schimbat pasaportul, disparand de la domiciliu cu scopul de a se sustrage de la cercetarea penala.

Curtea de Apel, decizia nr.44 din 10 februarie 1997

Favorizarea infractorului. Caz de nepedepsire.

de

Prin sentinta penala nr. 1571/1997 Judecatoria Botosani i-a condamnat oe inculpatii CM si EC. CM a fost condamnat pentru in fractiunea de furt calificat iar EC pentru infractiunea de favorizare a infractorului.

Instanta a retinut ca inculpatul CM a sustras o oaie de la partea vatamata, iar EC a ascuns-o la o ruda a sa, pentru a impiedica descoperirea sustragerii.

Din probatoriul administrat a rezultata ca inculpatul CM a comis furtul impreuna cu minorul ECC, ce este fiul inculpatului EC.

Prin ajutorul dat la ascunderea bunului furat, inculpatul EC a urmarit sa isi protejeze fiul, participant la furt, si cum dispozitiile art. 264 alin. ultim C. pen. prevad ca favorizarea savarsita de o ruda apropiata nu se pedepseste, Curtea de Apel Suceava a admis recursul si a incetat procesul penal pentru infractiunea prevazuta de art. 264 C. proc. pen., in temeiul art. 10 lit. f si art. 11 pct. 2 lit. b C. proc. pen.,

decizia nr. 40 din 26 ianuarie 1998