Noutati legislative

Spre exemplu, un prim articol al proiectului spune ca “la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe […] autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei

tranzactii pentru a reflecta continutul economic al unei tranzactii”. Cu alte cuvinte autoritatile fiscale vor interpreta dupa bunul plac (si nu dupa prevederile bine-cunoscute ale Codului comercial) ce constituie si ce nu constituie o tranzactie cu caracter economic.

Mai mult, acelasi document spune ca “autoritatile fiscale pot sa nu acorde un tratament fiscal prevazut de o conventie de evitare a dublei impuneri sau de prevederile prezentei legi (n.r.  adica a Codului fiscal), tranzactiilor efectuate de un contribuabil daca se dovedeste ca scopul principal sau unul din scopurile principale ale acelui contribuabil este de a obtine avantaje ca urmare a aplicarii acelui tratament, de care nu ar fi putut beneficia in conditii obisnuite.”

O alta prevedere aberanta este stabilirea unei sume anuale minime pentru veniturile din activitati independente, aceasta neputand fi mai mica decat “salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, multiplicat cu 12 luni”.

In Monitorul Oficial Partea I nr. 226/2010 a fost publicata Legea 66/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice.

Drepturile asupra marcilor si indicatiilor geografice sunt recunoscute si aparate pe teritoriul Romaniei, in conditiile prezentei legi. Prezenta lege se aplica marcilor de produse si servicii, individuale, colective si de certificare, ce fac obiectul unei inregistrari sau solicitari de inregistrare in Romania, ca urmare a unei protectii comunitare ori pe cale internationala, precum si indicatiilor geografice. Persoanele fizice sau juridice straine cu domiciliul, respectiv sediul in afara teritoriului Romaniei beneficiaza de dispozitiile prezentei legi, in conditiile conventiilor internationale privind marcile si indicatiile geografice la care Romania este parte.

Locuintele ANL ar putea fi vandute chiriasilor dupa un an, pretul lor aproximativ urmand a fi cuprins intre 19.000 de euro, in cazul unei garsoniere si 36.000 de euro, in cazul unui apartament cu 3 camere, potrivit unui

comunicat de presa al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT)

Firmele vor fi obligate sa publice pe pagina proprie de internet hotarea de deschidere a procedurii insolventei, in caz contrar riscand o amenda cuprinsa intre 10.000 de lei si 30.000 de lei, potrivit unui proiect de lege adoptat de

Camera Deputatilor.

Noile reglementari implica participarea publicului la procesul decizional in ceea ce priveste emiterea autorizatiilor de construire si obliga autoritatile sa tina seama de opiniile acestuia.

OUG nr 214/2008, care va intra in vigoare pe data de 14 februarie a.c., defineste etapele procedurii de autorizare a executarii lucrarilor de constructii si instituie un mecanism al informarii si consultarii publice cu privire la investitia supusa evaluarii de mediu si autorizarii de construire.

Noua lege (nr. 93/2009) va permite IFN-urilor sa desfasoare concomitent mai multe tipuri de activitate de creditare si vor putea face si schimb valutar. De asemenea, vor putea emite mai multe tipuri de carduri, nu numai pentru

creditele de consum, cum este in reglementarea actuala.

Institutiile financiare nebancare (IFN) sunt entitati, altele decat institutiile de credit, care desfasoara cu titlu profesional activitate de creditare. Este vorba de societatile de credite de consum, de leasing financiar, societati de credit ipotecar sau casele de amanet ori cele de ajutor reciproc.

Propunere legislativa  privind modificarea Legii nr.36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale are in vedere completarea art. 45 al acestei legi, astfel incat batranii sa poate beneficia de asistenta autoritatii tutelare a

consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana varstnica respectiva.

Potrivit notei de fundamentare, batranii sunt victimele unor abuzuri si speculatii, fiind privati de informatii.

In acest context, proiectul de act normativ va instaura o garantie in plus prin instituirea obligatiei notarului de a pune in vedere acest drept al persoanelor in etate.

Actul normativ ar obliga notarul public “sa desluseasca raporturile reale dintre parti cu privire la actul pe care vor sa-l incheie, sa verifice daca scopul pe care il urmaresc este in conformitate cu legea si sa dea indrumarile necesare asupra efectelor juridice”.

O alta obligatie a notarului se refera la obtinerea documentelor justificative si autorizatiile necesare pentru incheierea actului, fie de la parti, fie le va obtine el, la solicitarea persoanelor asistate.

In Monitorul Oficial nr. 30 din 14 ianuarie 2010, a fost publicata Legea 9/2010 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante. Legea prevede abilitarea Guvernului sa emita ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor

organicela data intrarii in vigoare a prezentei legi si pana la reluarea lucrarilor Parlamentului in prima sesiune ordinara a anului 2010.

Instabilitatea politică şi lipsa coerenţei în domeniul legislativ fac dificile previziunile în a­cest domeniu. Însă, ca parte a Uniu­nii Europene, România şi-a asumat obli­gaţia de a se alinia standardelor şi cerinţelor UE. Iar în

următoarea perioadă calendarul UE impune transpunerea în legislaţia naţio­na­lă a unui număr de directive.
Una dintre directive, care trebuie transpusă până pe 11 iunie, pre­vede reglementări noi ce pri­vesc raporturile dintre consumatori şi instituţiile financiare, în special în ceea ce priveşte transpa­renţa în cadrul acestor raporturi şi informarea consumatorului. Până la aceeaşi dată trebuie transpusă şi o altă directivă privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa. Această di­rectivă stabileşte praguri pentru anumite substanţe poluante existente în aer, ceea ce va avea drept conse­cinţă impunerea asupra agen­ţilor economici, în special din industrie, a u­nor costuri şi investiţii supli­men­tare în vede­rea reducerii po­luă­rii şi asigurării confor­mă­rii cu aceste praguri.
Tot ca urmare a adoptării directivelor eu­ropene, vor fi schimbări şi în privinţa regle­men­tărilor refe­ritoare la administrarea ris­cu­rilor de către instituţiile de credit, ur­mă­rindu-se eliminarea practicilor ne­să­nătoase în acest domeniu.
Pe de altă parte, deşi termenul pentru im­plementarea unor directive este mai îndepăr­tat (de exemplu, sfârşitul anului 2010 sau anul 2011), nu excludem ca în România transpu­ne­rea lor să aibă loc mai devreme. Un astfel de exemplu este Directiva 2009/52/CE a Parla­men­­tu­lui European şi a Consiliului din 18 iu­nie 2009 de stabilire a standar­delor minime privind sancţiunile şi măsurile la adresa angajatorilor de resortisanţi din ţări terţe aflaţi în si­tuaţie de şedere ilegală, care trebuie transpu­să până pe 20 iulie 2011.
Datorită impactului pe care a­ceastă directivă l-ar putea avea asu­pra angajatorilor ro­mâni, vom pre­zenta pe scurt principalele as­pecte acoperite de acest act.
Directiva interzice angajarea unor resortisanţi din afara Uniunii Europene, aflaţi în situaţia de şe­dere ilegală. Directiva este me­nită să reducă imigraţia ilegală prin limitarea mun­cii ilegale în sta­tele UE, stabilind anumite standarde minime comune privind sanc­ţiu­nile şi măsurile ce vor fi luate împotriva angajatorilor din statele membre care în­calcă interdicţia.

sfin

Masura este prevazuta intr-un proiect de OUG elaborat de Ministerul Muncii, potrivit caruia, mamele au dreptul la o alocatie pentru nasterea copilului, acordata pentru fiecare copil nascut, in cuantum de 350 lei.

Alocatia se va acorda o singura data pentru fiecare copil nascut, daca cererea este depusa in termen de maximum 12 luni de la nasterea copilului. Alocatia pentru nasterea copilului se acorda si in cazul copiilor nascuti morti sau decedati ulterior nasterii.
De asemenea, se propune eliminarea trusoului pentru nou-nascuti prin abrogarea Legii nr.482/2006 si a alocatiei pentru nou nascuti prevazuta de Legea nr.416/2001.

In prezent, Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat prevede o alocatie pentru nou nascuti acordata pentru primii 4 copii nou-nascuti vii. De asemenea, in decembrie 2006 a fost instituit trusoul pentru nou-nascuti prin Legea nr.482/2006, potrivit careia toti copiii nou-nascuti beneficiaza de produse constand in haine, lenjerie si produse pentru ingrijire, in valoare de 150 lei.

Deoarece procedura de achizitie a produselor pentru trusou in conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie public impunea o perioada destul de lunga pentru realizarea tuturor demersurilor pentru achizitie, avand in vedere diversitatea produselor existente pe piata si volumul achizitiei, prin modificari legislative succesive, s-a stabilit ca pentru copiii nascuti in perioada ianuarie 2007 – decembrie 2009 sa fie acordata contravaloarea trusoului.

Intrucat, pe baza evaluarilor realizate la nivelul autoritatilor administratiei publice locale exista inca dificultati in gasirea unui furnizor care sa asigure toate produsele ce vor compune trusoul pentru nou-nascuti, Ministerul Muncii se afla in imposibilitatea acordarii dreptului persoanelor indreptatite, respectiv copiii nascuti dupa data de 31 decembrie 2009.

“Avand in vedere ca sunt reglementate doua prestatii sociale care sunt destinate aceluiasi scop, respectiv sprijinirea familiilor in care se nasc copii si tinand cont de faptul ca se realizeaza cheltuieli administrative duble pentru asigurarea celor doua prestatii, se impune modificarea actelor normative mentionate si instituirea unei singure alocatii destinate nasterii copilului” se arata in nota de fundamentare a proiectului.

Procedura de acordare a alocatiei

Acordarea dreptului si plata alocatiei pentru nasterea copilului se realizeaza pe baza de cerere si acte doveditoare, prin dispozitie a primarului localitatii in a carei raza domiciliaza mama sau, dupa caz, unde a fost inregistrata nasterea copilului.

Alocatia se poate acorda reprezentantului legal al copilului atunci cand mama nu este in situatia de a beneficia de acest drept. Au dreptul la alocatia pentru nasterea copilului atat cetatenii romani, cat si cetatenii straini sau apatrizi cu domiciliul sau, dupa caz, resedinta in Romania.

Cererea se inregistreaza la primarul comunei, orasului, municipiului sau, dupa caz, al sectorului municipiului Bucuresti in care domiciliaza mama sau, dupa caz, in care a fost inregistrata nasterea copilului.

In cazul in care nasterea a fost inregistrata in alta comuna, alt oras, municipiu sau, dupa caz, alt sector al municipiului Bucuresti decat cea/cel in care domiciliaza mama, cererea va fi insotita de o adeverinta eliberata de primarul localitatii de domiciliu sau, dupa caz, al celei in care a fost inregistrata nasterea, din care sa rezulte ca nu a beneficiat de alocatia pentru nasterea copilului.

Actele doveditoare pentru stabilirea si acordarea dreptului privind alocatia pentru nasterea copilului sunt certificatul de nastere, in original si in copie, al copilului pentru care se solicita alocatia, actul de identitate al mamei sau dupa caz al reprezentantului legal al acesteia ori al reprezentantului legal al copilului, documente din care sa rezulte calitatea de reprezentant legal al copilului, respectiv al mamei minore, iar in situatia copilului nascut mort sau decedat dupa nastere si certificatul de deces al acestuia.

In situatia in care nasterea a fost inregistrata in alta tara, alocatia pentru nasterea copilului se acorda doar in cazul copiilor ai caror parinti au domiciliul sau resedinta in Romania si au certificat de nastere eliberat de autoritatile romane.

In cazul mamei care nu a implinit varsta de 18 ani si a nascut, cererea se completeaza si se semneaza de catre aceasta daca are capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor civile sau de catre reprezentantul legal al acesteia, in cazul in care mama nu are capacitate deplina de exercitiu al drepturilor civile. Prin reprezentant legal al copilului se intelege celalalt parinte sau persoana desemnata potrivit legii sa exercite drepturile si sa indeplineasca obligatiile parintesti fata de copil.

Pentru copiii nascuti pana la 31 decembrie 2009, solicitarea si/sau plata drepturilor de alocatie pentru copiii nou-nascuti si trusou pentru nou-nascuti se efectueaza in baza prevederilor legale in vigoare la data nasterii copilului, dar nu mai tarziu de 31 octombrie 2010. Dupa aceasta data drepturile se prescriu.

În general, aceste legi presupun o anumită dificultate în ceea ce priveşte aplicarea lor şi de aceea necesită o perioadă de pregătire atât din partea organismelor statului care au sarcina să le aplice, cât şi din partea cetăţenilor, care au nevoie de timp pentru a se organiza în vederea respectării unor astfel de normative.

Plata anticipată a impozitului pe profit
Începând cu anul 2010, toţi con­tri­buabilii plătitori de impozit pe pro­fit urmează să aplice sistemul plă­ţilor anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de in­fla­ţie (decembrie faţă de luna decembrie a anului anterior). În prezent, sistemul plăţilor anticipate efectuate trimestrial se aplică numai societă­ţi­lor co­mer­ciale bancare, persoane ju­ridice române şi sucursalelor din România ale băncilor, persoane juri­dice străi­ne. De anul viitor, toţi con­tri­buabilii vor avea obligaţia de a de­cla­ra şi a plăti impozitul pe profit tri­mestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. (OUG nr. 109/7 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal)
Deductibilitatea cheltuielilor
Vor intra în categoria cheltuie­li­lor deductibile limitat cheltuielile re­prezentând tichetele de vacanţă a­cordate de angajatori. Vor fi de­duc­tibile, de asemenea,  dobânzile afe­ren­te creditelor angajate pentru a­chi­ziţionarea de imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe în ca­zul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizării corporale.
Au fost scoase din categoria cheltuielilor deductibile limitat şi dobân­zile aferente împrumuturilor de la ins­tituţiile care desfăşoară activita­tea de creditare cu titlu profesional. (OUG nr. 109/7 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal)

Eliminarea accizelor la produsele de lux
Produsele pentru care accizele sunt stabilite în cote procentuale vor fi eliminate din sfera de aplicare a ac­cizelor. Acestea sunt produsele de lux: bijuterii din aur şi/sau din pla­tină, confecţii din blănuri naturale, parfumuri, articole din cristal, iahturi şi alte nave şi ambarcaţiuni cu sau fără motor pentru agrement, ar­me şi arme de vânătoare, altele decât cele de uz militar, motoare cu putere peste 25 CP pentru iahturi şi alte ambarcaţiuni pentru agrement. (OUG nr. 109/7 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal)

Impozitarea veniturilor din activităţi independente
Contribuabilii care obţin venituri din anumite activităţi independente, pentru care impozitul se calculează sub formă de plăţi anticipa­te, apli­când o cotă de impunere de 10% la ve­nitul brut, vor putea opta pentru im­punerea veniturilor cu o cotă de 16% impozit final. Persoanele ca­re optea­ză pentru impozit final nu mai intră în procedura de regula­rizare.
Persoanele fizice care realizează ve­nituri din cedarea folosinţei bu­nu­rilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, începând cu a­nul fiscal următor califică aceste ve­nituri în categoria venituri din acti­vi­tăţi independente şi le supun regu­lilor de stabilire a venitului net pen­tru această categorie. (OUG nr. 109/7 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal)

Impozitarea salariilor
De la 1 ianuarie 2010, anumite ca­tegorii noi de venituri  urmează să fie supuse regulilor de impunere proprii veniturilor din salarii. Vor fi asimilate salariilor în vederea impu­nerii şi următoarele venituri:
– remuneraţia obţinută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor Legii societă­ţi­lor comerciale;
– remuneraţia primită de pre­şe­dintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza con­trac­tu­lui de mandat, potrivit Legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţio­narea asociaţiilor de proprietari;
– sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie;
– indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe pe­rioada de neconcurenţă, stabilite con­form contractului individual de muncă. (OUG nr. 109/7 octombrie 2009 pentru modificarea şi comple­tarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal)

Cresc taxele şi impozitele locale
Administraţiile locale vor actua­liza nivelurile minime şi maxime ale valorilor impozabile, impozitelor, ta­xelor locale şi altor taxe asimilate a­cestora, precum şi ale amenzilor, cu inflaţia pe anii 2007, 2008 şi 2009.
Această dispoziţie, prevăzută în HG 956/2009, va duce la creşterea cu 15-20% a impozitelor pe clădiri, tere­nuri, apartamente şi auto. (HG nr. 956/19 august 2009 privind nive­lu­rile pentru valorile impozabile, im­po­zitele şi taxele locale şi alte taxe a­si­milate acestora, precum şi amenzile aplicabile începând cu anul fiscal 2010)

Salarizarea unică a bugetarilor
Legea salarizării unice se va aplica personalului din autorităţi şi ins­tituţii publice; inclusiv al celor finan­ţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bu­ge­tele locale, bugetul asigurărilor so­cia­le de stat, bugetele fondurilor speciale; personalului din autorită­ţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii.
Aplicarea legii se va realiza pe e­ta­pe, prin modificarea succesivă a salariilor de bază în plată, a soldelor funcţiilor de bază sau a indemni­za­ţiilor lunare de încadrare. 
Raportul între salariul de bază mi­nim şi cel maxim în sectorul bu­getar va fi de 1 la 12.
În anul 2010, majorarea salarii­lor, a soldelor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor se va face numai pen­tru acelea care au un nivel mai mic de 705 lei/lună şi fără a depăşi această valoare.
Valoarea coeficientului de ierar­hizare 1,00 pentru anul 2010 este de 705 lei, iar creşterea coeficientului de ierarhizare 1,00 după anul 2010 va fi condiţionată de reducerea nu­mă­rului de angajaţi, necesară reali­zării ţintelor anuale privind ponde­rea cheltuielilor de personal în pro­du­sul intern brut, în vederea atingerii unui nivel al coeficientului de ierarhizare 1,00 de 1.100 lei în 2015.
În anul 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi va păs­tra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuie­lilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:
a) noul salariu de bază, solda func­ţiei de bază sau, după caz, in­dem­nizaţia lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor legii;
b) sporurile prevăzute în anexele legii rămase în afara salariului de ba­ză, soldei funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţiei lunare de înca­dra­re se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.
Începând cu 1 ianuarie 2010, spo­ru­rile, acordate prin legi sau hotă­râri ale Guvernului şi, după caz, in­demnizaţiile de conducere care, po­tri­­vit legii, făceau parte din salariul de bază, din soldele funcţiilor de ba­ză, respectiv din indemnizaţiile lu­na­re de încadrare, prevăzute în no­te­le din anexele la prezenta lege, se in­troduc în salariul de bază, în soldele func­ţi­ilor de bază, respectiv în in­dem­ni­za­ţiile lunare de încadrare co­respun­zătoare funcţiilor din luna de­cembrie 2009, atât pentru perso­na­lul de execuţie, cât şi pentru func­ţiile de conducere. (Legea nr. 330/5 noiembrie 2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice).

Asigurarea obligatorie a locuinţelor
Teoretic, Legea nr. 260/4 noiembrie 2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor este în vigoare din martie 2009. Însă Ministerul Administraţiei şi Interne­lor, în calitate de minister iniţiator, şi Comisia de Supraveghere a Asigură­ri­lor au propus amânarea legii la o da­tă ce va fi stabilită de către auto­ri­t­ăţile competente, după cum se a­ra­tă în comunicatul de presă. După cum declara Constantin Toma, pre­şe­dintele PAID, este posibil ca a­ceastă dată să fie 1 iulie 2010, în­trucât trebuie cuprinşi în sistemul in­for­matic 8,3 milioane de proprietari.

Legea pensiilor pentru agricultori, amânată
Teoretic, de la 1 ianuarie 2010, agricultorii ar trebui să aibă propriul sistem de pensii, ca­re să le permită plata unei contribuţii foarte reduse în condiţii de mutualitate cu sta­tul. Mutualitatea se referă la o participare a agricultorului cu o treime din contribuţia lu­na­ră şi a bugetului de stat cu două treimi din aceasta. Este însă foarte probabil ca a­ceastă lege să fie amânată din cauza lipsei resurselor financiare. În cadrul Casei Na­ţio­­nale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale ar trebui să se înfiinţeze Depar­ta­mentul de pensii pentru agricultori, ce presupune resurse financiare şi umane care nu există în momentul de faţă. Acest departament ar urma să administreze, să gestioneze, să coordoneze şi să controleze activitatea privind asigurările sociale, pensiile şi alte drep­turi de asigurări sociale ale agricultorilor. (Legea nr. 263/7 noiembrie 2008 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor programată să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2010)

Concordat preventiv pentru evitarea insolvenţei
Concordatul este un mecanism de evitare a insolvenţei şi constă într-o înţelegere între debitor şi creditori cu privire la modul în care debitorul aflat în dificultate financiară îşi va plăti datoriile. Debitorul trebuie să-şi anunţe din timp creditorii cu privire la faptul că are dificultăţi şi să le ceară şansa de a se redresa, propunându-le un plan concret în acest sens. Creditorii trebuie convinşi să accepte planul, precum şi faptul că şi-ar putea primi banii în condiţii mai avantajoase decât în cazul falimentului. Dacă această procedură eşuează, se va trece la faliment.
Debitorul poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv, prin care va propune şi un conciliator provizoriu, dintre practicienii în insolvenţă. În termen de 30 de zile de la numirea sa de către judecătorul sindic, conciliatorul elaborează, împreună cu debitorul, lista creditorilor şi oferta de concordat preventiv.
Debitorul va putea să ajungă la o înţelegere cu toţi creditorii săi sau cu o majoritate cali­ficată a acestora. Creditorii disidenţi nu vor putea fi obligaţi să accepte concordatul, însă publicarea acestuia le va opri dreptul unei urmăriri silite individuale pe perioada de executare a concordatului. (Legea nr. 381/10 decembrie 2009 privind introducerea concordatului preventiv şi mandatului ad-hoc va intra în vigoare pe 13 ianuarie 2010)

sfin

Noi modificari cu privire la masurile pentru organizarea examenului national de bacalaureat in anul scolar 2009—2010 au aparut in Legea nr. 384/2009 privind aprobarea OUG nr. 97/2009 pentru modificarea Legii invatamantului nr.

84/1995, publicata luni, 14 decembrie 2009 in Monitorul Oficial nr. 870/2009.

Sunt aduse noi precizari cu privire la probleme examenului de bacalaurerat. De asemeni, absolventii din promotiile anterioare datei intrarii in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta care nu au sustinut sau nu au promovat examenul national de bacalaureat si/sau examenele de certificare a calificarii profesionale pot sustine aceste examene conform unei metodologii speciale elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

Conform Legii nr. 367/2009, publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 805/2009, tuica si rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodariilor individuale, in limita unei cantitati echivalente de cel mult 250

litri de produs pentru fiecare gospodarie individuala/an, cu concentratia alcoolica de 100% in volum, se excepteaza de la plata accizelor.

Hotararea de Guvern nr. 1326/2009, publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 815/2009, cadrul general unitar de efectuare a transporturilor de marfuri periculoase in modurile rutier, feroviar sau pe caile navigabile interioare,

desfasurate in intregime sau partial pe teritoriul Romaniei, incluzand activitatile de incarcare si descarcare, transferul/transbordarea dinspre sau inspre alt mod de transport, precum si stationarile impuse de circumstantele de transport, conform legislatiei in vigoare.

Romania, prin autoritatile publice cu atributii in domeniu, poate reglementa sau poate interzice transportul anumitor marfuri periculoase pe teritoriul sau, exclusiv din alte motive decat cele care tin de siguranta pe parcursul transportului, conform legislatiei in vigoare.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea OUG nr. 51/2006 pentru aprobarea Programului national privind sprijinirea construirii de locuinte proprietate personala, propunandu-se acordarea unui sprijin pentru

achizionarea unei locuinte si stabilirea unui procent de 20% din valoarea locuintei in limita a 15.000 euro.

”Statul sprijina accesul la o locuinta proprietate personala prin acordarea unei subventii de la bugetele de stat de maxim 20% din valoarea locuintei construite sau achizitionate. Subventia cumulata nu poate depasi 15.000 euro”, se arata in propunerea legislativa adoptata de senatori.

Beneficiarii proiectului

De acesta subventie vor beneficia persoanele fizice care construiesc sau achizioneaza pentru prima data o locuinta prin credit ipotecar sau orice alta forma de credit:
a) tineri, care la data depunerii actelor in forma completa la consiliul local pe raza caruia doresc sa-si construiasca sau achizitioneze o locuinta, nu depasesc varsta de 35 de ani
b) persoane sau familii ramase fara adapost in urma avarierii grave ori distrugerii locuintelor proprii, datorita unor calamitati naturale, dezastre sau accidente de care nu se fac vinovati si care nu au primit ajutor in acelasi sens de la vreo organizatie, fundatie sau stat, indiferent de tara de provenienta.
c) persoane si familii evacuate din locuinte situate in constructii expuse unui risc major, cum ar fi aluencari de teren, seisme sau inundatii
d) persoane sau familii evacuate din locuinte ce fac obiectul unor legi de restituire catre fostii proprietari, a imobilelor cumparate in temeiul unor legi si nu au primit despagubiri de la statul roman.

Subventia se va acorda la finalizarea si predarea locuintei catre beneficiari in cazul construirii acesteia sau pe baza contractului de vanzare-cumparare incheiat la un notar public in cazul achizitionarii unei locuinte.

Conditii de indeplinit

De aceste prevederi beneficiaza o singura data persoanele fizice care au contractat credite ipotecare sau alte forme de credite pentru construirea sau achizitia unei locuinte, daca intrunesc, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) titularul contractului de construire sau achizitie a locuintei, respectiv membrii familiei acestuia-sot/sotie si/sau copiia aflati in intretinere-nu au primit sprijin de la bugetul de stat, sub forma de subventii pentru construirea sau cumpararea unei locuinte
b) nu detin in proprietate o locuinta
c) este prima locuinta pe care o construiesc sau achizitioneaza prin contractarea unui credit
d) detin un drept real asupra terenului pe care se realizeaza locuinta, pentru cei care construiesc
e) prezinta autorizatia de construire inclusiv contractul de executie incheiat cu un antreprenor de specialitate autorizat sau contractele de vanzare-cumparare si de creditare pentru achizitia locuintei.

Totodata, proiectul prevede ca nu pot fi cumparate locuinte de la parinti, rude sau afini pana la gradul 4 inclusiv. In cazul incalcarii acestei prevederi legale titularul beneficiar al subventiei va fi obligat sa plateasca de la stat plus o amenda egala cu subventia primita.

Proiectul va fi trimis pentru dezbatere si adopta

Proiectul pentru modificarea Legii nr. 273/2004 prevede, printre altele, posibilitatea instantei judecatoresti de a incuviinta adoptia unui copil daca diferenta de varsta dintre copilul adoptat si parintele adoptator este mai

mica de 18 ani, insa niciodata mai mica de 16 ani. Totodata, copilul al carui parinte nu a implinit 14 ani nu poate fi supus adoptiei.

Proiectul de lege prevede expres ca doua persoane de acelasi sex nu pot adopta impreuna.

De asemenea, in cazul copilului conceput in afara casatoriei, sotia tatalui poate fi mama adoptiva doar daca paternitatea a fost demonstrata prin intermediul unui test ADN.

Potrivit proiectului de act normativ, o alta noutate consta in faptul ca persoana care a fost condamnata definitiv si persoana sau familia a carui copil beneficiaza de o masura de protectie speciala nu pot adopta.

Obtinerea consimtamantul la adoptie

Termenul in care poate fi obtinut consimtamantul parintilor firesti sau al tutorelui copilului ar putea fi redus cu 15 zile, de la 60 de zile ajungand la 45 de zile.

Conform Legii 273/2004, persoanele care trebuie sa consimta la adoptie sunt:
– parintii firesti sau, dupa caz, tutorele copilului ai carui parinti firesti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pusi sub interdictie, in conditiile legii;
– copilul care a implinit varsta de 10 ani;
– adoptatorul sau, dupa caz, familia adoptatoare.

In acest aspect proiectul de lege aduce o serie de modificari. Astfel, copilul se va putea pronunta in fata instantei in legatura cu adoptia sa, doar dupa ce va implini 12 ani.

Totodata, in cazul in care o persoana casatorita intentioneaza sa adopte singura un copil, va fi necesar si acordul sotului sau pe langa cel al parintilor firesti si al copilului. La fel ar urma sa se intample si cu parintii decazuti din drepturi, precum si cu reprezentantul legal al copilului aflata in aceasta situatie.

Daca parintele are peste 14 ani, dar nu este inca major, poate fi asistat de reprezentantul sau legal pentru a-si da consimtamantul privind adoptia copilului sau.

Instanta judecatoreasca va avea, insa, posibilitatea de a trece peste refuzul parintilor firesti sau, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului, daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa-si dea consimtamantul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului, avan dobligatia de a motiva expres o astfel de decizie.

Masuri pentru grabirea procesului de adoptie

O alta masura instaurata de acest proiect se refera la grabirea adoptiei, in cazul adoptiei ca finalitate a planului individualizat de protectie reglementat de Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.

Astfel, copilul inregistrat din parinti necunoscuti ar putea fi adoptat in cel mult 30 de zile de la eliberarea certificatului de adoptie.

De asemenea, copiii ar putea fi pusi spre adoptie si daca, la un an de la instituirea masurii de protectie, parintii biologici sau, dupa caz, rudele pana la gradul IV ale acestuia fie nu pot fi gasite ori in mod vadit refuza sa colaboreze cu autoritatile in vederea realizarii demersurilor pentru reintegrarea copilului in familie, fie dau in scris ca nu doresc sa se ocupe e cresterea si ingrijirea copilului si in termen de 2 luni nu si-au retras aceasta declaratie.

Copilul aflat in plasament la o ruda de pana la gradul IV ar putea fi supus adoptiei daca, dupa un an de zile de cand a fost incredintat, directia de adoptie considera ca adoptia ar fi in interesul sau.

Pe de alta parte, in proiect se prevede obligatia de a efectua noi anchete sociale care sa vizeze situatia actuala a parintilor firesti, precum si potentialul de reintegrare a copilului la acestia este obligatorie.

Incuviintarea adoptiei

Cererea de incuviintare a adoptiei poate fi introdusa direct de catre adoptator sau familia adoptatoare fie de catre directia de la domiciliul acestora, la sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei sau, dupa caz, la implinirea termenelor prevazute.

Adoptia internationala a copilului care are domiciliul sau resedinta obisnuita in Romania si pentru care a fost incuviintata deschiderea procedurii interne va fi incuviintata numai in situatia in care adoptatorul sau unul dintre sotii din familia adoptatoare este ruda pana la gradul IV cu copilul sau cetatean roman cu domiciliul sau resedinta obisnuita in strainatate.

Actul normativ prevede ca, in cadrul procedurii adoptiei internationale au prioritate persoanele cu domiciliul sau resedinta obisnuita in strainatate care sunt rude pana la gradul IV inclusiv cu copilul.

In aceste situatii, Oficiul va fi obligat sa solicite realizarea monitorizarii postadoptie si transmiterea de rapoarte trimestriale autoritatii centrale competente sau organizatiei acreditate si autorizate din statul primitor si eliberarea unui certificat care atesta ca adoptia este conforma cu normele Conventiei de la Haga.

Totodata, instanta care incuviinteaza adoptia, la cererea adoptatorului sau familiei adoptatoare si cu consimtamantul copilului care a implinit varsta de 12 ani, poate dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat.

Adoptatorul va beneficia de concediu de acomodare de 3 luni si de indemnizatie de 800 lei

Proiectul de lege institutie o serie de masuri prin care se incearca inlesnirea procesului de integrare al copilului in noua sa familie.

Asadar, in situatia in care copilul incredintat in vederea adoptiei a implinit varsta de 2 ani pana la data punerii in executare a hotararii de incredintare in vederea adoptiei, in proiect se specifica ca adoptatorul sau, optional, oricare dintre sotii familiei adoptatoare beneficiaza de un concediu de acomodare cu durata de 3 luni si de o indemnizatie lunara in cuantum de 800 lei, care se actualizeaza periodic prin hotarare a Guvernului.

Aceste drepturi ar urma sa se acorde, incepand cu ziua urmatoare celei in care a fost pusa in executare hotararea judecatoreasca de incredintare in vederea adoptiei, urmand a inceta cu ziua urmatoare celei in care:
– a expirat durata concediului de acomodare;
– copilul a implinit varsta de 18 ani;
– a avut loc decesul copilului;
– beneficiarul care adopta in calitate de persoana singura a decedat;
– a ramas irevocabila hotararea judecatoreasca prin care s-a dispus, ca urmare a plasamentului in regim de urgenta, luarea copilului din ingrijirea adoptatorului/adoptatorilor carora le fusese incredintat in vederea adoptiei;
– a ramas irevocabila hotararea judecatoreasca privind revocarea incredintarii in vederea adoptiei.

Totodata, perioada in care o persoana beneficiaza de concediu de acomodare se va considera vechime in munca si/sau in serviciu si constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii drepturilor prevazute de Legea nr. 19/2000.

In situatia in care adoptatorul sau unul dintre sotii familiei adoptatoare, nu solicita acordarea concediului de acomodare, acesta ar urma sa beneficieze de reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral, in mod obligatoriu, din fondul de salarii al angajatorului. Aceasta se va acorda la cerere de catre angajator, pentru o perioada de 3 luni de la data la care a fost pusa in executare hotararea judecatoreasca privind incredintarea in vederea adoptiei, in situatia in care copilul a implinit varsta de 2 ani pana la punerea in executare a hotararii.

Toate aceste prevederi nu sunt aplicabile in cazul persoanelor care adopta copilul sotului si nici al persoanelor/familiilor care adopta copilul care nu este incredintat in vederea adoptiei.

Pana la incheierea perioadei de monitorizare post-adoptie prevazuta de lege, angajatorii au obligatia de a acorda persoanei sau unuia din sotii familiei adoptatoare dispensa pentru efectuarea evaluarilor medicale pentru fiecare copil adoptat, fara diminuarea drepturilor salariale, in limita a maximum 16 ore pe an.

Durata dispensei acordate potrivit prevederilor este de maximum 32 ore pe an, in situatia in care copilul adoptat este incadrat intr-un grad de handicap sau este infectat HIV/bolnav SIDA.

Cuantumul sprijinului financiar prevazut in proiect este de 1000 lei pe an, se acorda pana la incheierea perioadei de monitorizare post-adoptie prevazuta de lege si se actualizeaza periodic prin hotarare a Guvernului, in functie de costul acestor servicii.

Monitorizarea post-adoptie

Proiectul de lege defineste monitorizarea postadoptie ca fiiind etapa ulterioara incuviintarii adoptiei prin care se urmareste evolutia copilului adoptat si a relatiilor dintre acesta si parintii adoptatori in vederea integrarii depline a copilului in familia adoptatoare si identificarii precoce a eventualelor dificultati care pot sa apara in aceasta perioada.

In cazul adoptiei interne, monitorizarea postadoptie se realizeaza pe o perioada de cel putin 2 ani dupa incuviintarea adoptiei. In acest interval, adoptatorii au obligatia de a colabora cu directia pentru a inlesni realizarea rapoartelor trimestriale si de a o informa cu privire la schimbarea domiciliului ori modificari intervenite in structura familiei.

Potrivit proiectului, la incheierea perioadei de monitorizare postadoptie, directiile intocmesc un raport final de inchidere a cazului, pe care au obligatia sa il transmita Oficiului. In situatia in care, ulterior incuviintarii adoptiei, prenumele copilului adoptat este schimbat pe cale administrativa, raportul va fi insotit si de copia actului care a stat la baza schimbarii prenumelui.

Actul normativ publicat in Monitorul Oficial 827/2009, prevede ca numarul maxim al posturilor din cadrul Registrului Comertului (ONRC), inclusiv din oficiile de pe lânga tribunale, este de 1787. Încadrarea personalului în numarul

de posturi aprobat se va face în termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a HG publicate miercuri în MO.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va solicita Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti (MJLC) initierea unui act normativ prin care, si pe viitor, cererile in materie de insolventa sa fie judecate de tribunalele in raza

carora isi are sediul debitorul.
Plenul CSM a analizat, joi, impactul modificarilor de competenta ale instantelor de judecata in materie de insolventa generat de cresterea semnificativa a volumului de activitate in aceasta materie, la nivelul tribunalelor din localitatea unde functioneaza curtile de apel.
De asemenea, a fost avizat favorabil proiectul actului normativ pentru prorogarea termenului in care trebuie infiintate sectiile de insolventa initiat de Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, intrucat s-a constat ca cele doua masuri sunt compatibile.
Potrivit CSM, la data de 17 ianuarie 2010 se va implini termenul pentru infiintarea sectiilor de insolventa, in conditiile art. 6 alin 154 indice 1 din legea 85/2006, introdus prin Legea 277/2009. Potrivit acestor dispozitii legale, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii, in circumscriptia fiecarei curtii de apel va functiona o singura sectie de insolventa care se organizeaza in cadrul tribunalului din localitatea in care isi are sediul respectiva curte de apel. Procedurile in curs vor continua pe rolul instantelor la care au fost introduse.

Codul fiscal a fost modificat prin Legea nr. 343/2009 privind aprobarea OUG 200/2008, care aduce completari privind accizarea specifica redusa pentru anumiti producatori de bere. Astfel, incepand cu anul 2010, beneficiaza de

accize specifice reduse si producatorii de bere care detin instalatii de fabricatie cu o capacitate nominala ce depaseste 200.000 hl/an, estimeaza o productie anuala sub cantitatea de 200.000 hl/an si care indeplinesc cerintele prevazute la alin. (4), cu conditia instiintarii autoritatii fiscale competente in termenul prevazut la alin. (3), conform prevederilor din norme.

Garantiile pe care firmele sunt obligate sa le constituie pentru a putea beneficia de amanarea la plata obligatiilor fiscale restante vor fi stabilite ca procent din suma datorata, ce poate varia in functie de perioada pentru care

se solicita amanarea. Noile prevederi sunt incluse in Legea de aprobarea a OUG nr. 92/2009, promulgata vineri de presedintele Traian Basescu.Deputatii au adoptat cu modificari actul normativ emis de Guvern, prin care s-a stabilit ca ANAF sa poata acorda inlesniri sub forma amanarii la plata, ce poate fi solicitata de contribuabili, prin cerere, pentru obligatiile fiscale datorate si neachitate in ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii.

Amanare doar pentru 6 luni

Desi Senatul modificase OUG nr. 92/2009, in sensul ca prelungea amanarea la plata obligatiilor fiscale pentru o perioada de pana la 12 luni, fata de 6 luni, cat prevede OUG nr. 92/2009 in prezent, deputatii au revenit asupra prevederilor actuale ale ordonantei, considerand ca nu este oportuna marirea perioadei de amanare de la 6 luni la 12 luni, deoarece perioada este foarte mare, iar statul nu incaseaza sumele care fac obiectul amanarilor la plata.

Totodata, ordonanta stabilea ca, pentru a beneficia de aceste prevederi, firmele sunt obligate sa constituie garantii sub forma scrisorii de garantie bancara sau vor oferi bunuri libere de orice sarcini, in vederea instituirii masurilor asiguratorii.

Garantiile, un procent din suma restanta

Potrivit modificarilor aduse de catre deputati, garantiile constituite si/sau bunurile oferite in vederea instituirii masurilor asiguratorii vor reprezenta:
a) 20% din suma amanata la plata si dobanzile datorate pe perioada amanarii la plata, daca amanarea se acorda pe o perioada de pana la 3 luni inclusiv;
b) 40% din suma amanata la plata si dobanzile datorate pe perioada amanarii la plata, daca amanarea se acorda pe o perioada mai mare de 3 luni.”

Prin aceasta modificare, deputatii au avut in vedere faptul ca riscul de neplata creste odata cu perioada amanata la plata.

Pentru a spori sansele mentinerii valabilitatii amanarii la plata si realizarea scopului ordonantei, deputatii au modificat conditiile in care amanarile la plata isi pierd valabilitatea.

Astfel, in cazul in care contribuabilii nu isi achita, in cel mult 30 de zile de la scadenta, obligatiile fiscale cu termene de plata incepand cu data emiterii deciziei de amanare la plata. In cazul in care termenul de 30 de zile se implineste dupa data de 20 decembrie, obligatiile fiscale se platesc pana la aceasta data;”

In prezent,  OUG nr. 92/2009 prevede faptul ca, amanarile la plata isi pierd valabilitatea in cazul in care contribuabilii nu isi achita, obligatiile fiscale cu termene de plata incepand cu data emiterii deciziei de amanare la plata.

Se platesc dobanzi pentru fiecare zi a perioadei amanarii la plata

In plus, legea mai stabileste si faptul ca, pe perioada de valabilitate a amanarii la plata, contribuabilii datoreaza dobanzi. Nivelul dobanzii este de 0,05% pentru fiecare zi a perioadei de amanare la plata, incepand cu data emiterii deciziei si pana la:
a) data la care se implineste termenul de amanare
b) data la care inceteaza valabilitatea inlesnirii

Pe de alta parte, in situatia in care la implinirea termenului stabilit pentru plata obligatiilor fiscale amanate contribuabilul nu isi achita aceste obligatii, va datora majorari de intarziere conform prevederilor OG nr.92/2003, pe intreaga perioada de amanare.

• Decret privind acordarea gradului de general de brigadă-cu o stea doamnei colonel Holdevici Alice-Irina din Serviciul Român de Informaţii şi trecerea în rezervă cu noul grad;

Legi promulgate:

• Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura;

• Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind legislaţia aplicabilă relaţiilor de muncă, securitate socială şi securitate şi sănătate în muncă legate de construirea unui nou pod mixt (rutier şi feroviar) de frontieră între cele două ţări, peste fluviul Dunărea, la Calafat-Vidin, semnat la Bucureşti la 25 iulie 2008 şi la Sofia la 26 august 2008;

• Decret privind promulgarea Legii pentru instituirea Zilei mamei şi a Zilei tatălui;

• Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2005 privind mandatarea Ministerului Finanţelor Publice pentru reprezentarea României sau a altor instituţii publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii.

Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MIMMCMA) a lansat spre dezbatere publică un pachet cu 6 proiecte de lege cu impact asupra mediului de afaceri. Se poate spune că demersul este îndrăzneţ, având în vedere că se doreşte

 reglementarea a două domenii „virgine” sub aspect legislativ: lobby-ul şi holdingurile. Şi alte proiecte vizează domenii destul de sensibile, şi anume eliminarea abuzului de control din partea autorităţilor asupra întreprinzătorilor sau acordarea de facilităţi pentru stimularea întreprinzătorilor tineri la debutul în afaceri.
Din conţinutul proiectelor de legi se vede implicarea mediului de afaceri, faptul că întreprinzătorii au fost consultaţi şi au participat activ la elaborare. Rămâne de văzut însă care va fi finalitatea acestor acte normative, întrucât domeniile abordate sunt susceptibile de controverse. Reglementarea lobby-ului a eşuat de fiecare dată până acum, nu numai în România, ci şi în alte ţări europene. Ministerul Finanţelor nu e prea „încântat” de legea holdingurilor din cauza scutirilor de taxe şi impozite la firmele intra-grup, care ar cauza pierderi la buget.

Legea privind organizarea activităţii de lobby
Un proiect de lege complet şi documentat, afişat spre dezbatere publică pe site-ul MIMMCMA, a fost o surpriză pentru multă lume pentru simplul motiv că este prima oară când pare ceva serios, făcut de specialişti, pentru reglementarea acestui domeniu.
Legea vrea să elimine confuziile între lobby şi trafic de influenţă, să stabilească exact ce înseamnă lobby, care sunt acţiunile specifice acestei profesii, cine şi cum le poate exercita.
Activitatea de lobby înseamnă totalitatea acţiunilor, desfăşurate prin metode legale, pentru influenţarea activităţii puterii legislative sau a celei executive, fie că este vorba despre instituţii publice centrale sau locale, acţiuni desfăşurate în favoarea unei terţe părţi, în schimbul unor beneficii materiale, prevăzute în contractul de lobby.
Conform proiectului, scopul unei activităţi de lobby poate fi reprezentat de una dintre următoarele activităţi:
a) în exercitarea iniţiativei legislative: retragerea, modificarea, adoptarea sau abrogarea, după caz, a unei legi, hotărâri sau moţiuni de către Camera Deputaţilor şi/sau Senat, a unui decret emis de preşedintele României, a unei hotărâri sau ordonanţe emise de Guvern sau a altui act administrativ emis de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale;
b) în exercitarea de către Guvern a funcţiei de strategie, aplicare a programelor de dezvoltare economică a ţării, pe ramuri şi domenii de activitate, realizare a politicii în domeniul social, cât şi a funcţiei de administrare a proprietăţii statului, precum şi în elaborarea şi implementarea de către ministere a politicilor şi strategiilor din domeniile specifice de activitate;
c) declanşarea procedurilor de stabilire a obiectului şi de organizare, în condiţiile legii, a unui referendum;
d) nominalizarea, audierea sau confirmarea unei persoane într-o funcţie publică care este aleasă de Camera Deputaţilor şi/sau Senat, de autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv dacă este numită de autorităţile administraţiei publice centrale.
În categoria acţiunilor specifice de lobby se includ:
a) informarea beneficiarilor asupra etapelor care trebuie parcurse pentru atingerea obiectivului urmărit;
b) cercetarea şi adunarea de informaţii necesare îndeplinirii scopului propus;
c) informarea beneficiarilor asupra demersurilor întreprinse şi monitorizarea rezultatelor;
d) analiza activităţii desfăşurate de autorităţile publice centrale şi locale;
e) participarea la dezbaterile organizate de autorităţile publice centrale şi locale asupra cărora se exercită activitatea de lobby;
f) dezvoltarea şi atragerea susţinerii publice prin orice mijloace publicitare, mass-media, conferinţe sau dezbateri publice;
g) contribuţii la dezvoltarea strategiilor politice şi/sau economice şi atragerea sprijinului formaţiunilor politice pentru atingerea obiectivului urmărit;
h) contacte directe cu reprezentanţii puterii legislative sau executive, fie că este vorba despre autorităţile publice centrale sau locale;
i) alte activităţi conexe activităţii de lobby.
Lobbyştii de profesie vor trebui să înregistreze fiecare activitate de lobby angajată în Registrul Activităţii de Lobby deschis la secretariatul fiecărei autorităţi sau instituţii publice.
Lege privind holdingurile
Scopul acestui proiect este recunoaşterea grupurilor de societăţi şi reglementarea unei asocieri mai eficiente între mai multe societăţi comerciale care se subordonează aceluiaşi interes de afaceri. Grupul societar este un ansamblu de societăţi comerciale cu personalitate juridică proprie, dar dependente sub aspect economic de controlul corporativ şi deciziile strategice de societatea-părinte. Holding sau societate-părinte este societatea comercială pe acţiuni, rezidentă în România, care deţine controlul asupra uneia sau a mai multor filiale şi care are ca obiect de activitate principal administrarea şi controlul participaţiilor deţinute la societăţile subordonate. Un holding are mai multe probleme specifice care trebuie reglementate diferit.
Deoarece holdingul deţine şi administrează titluri de participare ale filialelor, este necesară derogarea de la interdicţiile legate de deţinerea calităţii de asociat unic într-o societate cu răspundere limitată. De asemenea, sunt necesare şi clarificarea modalităţilor de finanţare intra-grup, reglementarea utilizării de împrumuturi sau garanţii între societăţile membre şi a  posibilităţii  instituirii de administratori comuni la nivelul unora sau al tuturor societăţilor membre ale grupului.
Proiectul mai prevede introducerea unor dispoziţii fiscale care să ţină cont de cuantificarea consolidată a rezultatelor la nivelul întregului grup şi să fluidizeze operaţiunile între societăţile membre ale grupului. Introducerea impozitării rezultatului consolidat al grupului fiscal este importantă deoarece, în cazul în care nu există un sistem care să ţină cont de conceptul de grupare fiscală, este posibil ca organizaţia respectivă să plătească taxe chiar dacă nu realizează profituri. Astfel, presupunând că există în România două companii din acelaşi grup, dintre care una face un profit de 100 de unităţi, iar cealaltă înregistrează o pierdere de 100, rezultatul cumulat este 0, în schimb compania care are profit trebuie să plătească cota de 16% de impozit.
Tranzacţiile efectuate, în condi-ţiile legii, între societăţile membre ale grupului de societăţi sunt neutre din punct de vedere fiscal, fiind considerate transferuri de bunuri şi servicii realizate intra-grup, în cadrul aceleiaşi entităţi fiscale.
Din punct de vedere fiscal, se consideră că activităţile societăţilor membre ale grupului de societăţi fac parte din activitatea holdingului, iar rezultatele financiare individuale ale societăţilor membre ale grupului fiscal se consideră părţi ale rezultatului financiar realizat în România de holding.
Impozitul pe profit în ceea ce priveşte societăţile membre ale grupului de societăţi se aplică asupra rezultatului financiar consolidat, prin însumarea algebrică a rezultatelor financiare individuale ale societăţilor membre ale grupului de societăţi, şi nu asupra rezultatului financiar realizat de fiecare societate membră a grupului.
Tranzacţiile realizate, în condiţiile legii, între membrii aceluiaşi grup de societăţi nu atrag aplicarea taxei pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată de recuperat de către o societate membră a grupului de societăţi se poate compensa cu taxa pe valoarea adăugată de plătit de către o altă societate membră a grupului, în condiţiile legii. Taxa pe valoarea adăugată se plăteşte atunci când o societate membră a grupului de societăţi achiziţionează un bun, respectiv un serviciu, de la o persoană juridică, alta decât o societate membră a grupului.
Plata accizelor este suspendată pe durata deplasării produselor între o societate producătoare de produse accizabile, membră a grupului de societăţi, organizată ca antrepozit fiscal de producţie, şi oricare altă societate, membră a aceluiaşi grup de societăţi.

Stimularea debutanţilor în afaceri
Un alt proiect de lege se referă la stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor aparţinând întreprinzătorilor tineri, debutanţi în afaceri.
Întreprinzător tânăr, debutant în afaceri este persoana fizică majoră, de regulă, în vârstă de până la 35 ani, rezidentă în România, care declară pe propria răspundere că nu a mai întreprins o afacere legal constituită în această ţară sau într-un stat membru al Uniunii Europene şi care se angajează ca, în următoarele 30 de zile calendaristice, să se lanseze în derularea unei afaceri permise de lege, prin înfiinţarea unei întreprinderi cu scop lucrativ.
În vederea stimulării micilor afaceri nou lansate, firma starter beneficiază de facilităţi cum ar fi:
– scutirea de la plata impozitului pe profit în primii trei ani de activitate, dacă societatea îndeplineşte în acest timp condiţiile prevăzute de lege;
– scutirea de la plata impozitului pe profit, în mod excepţional, pentru o perioadă de încă doi ani când profitul net obţinut se reinvesteşte integral în scopul modernizării propriilor mijloace fixe amortizabile;  când, datorită extinderii activităţii, se obţin profituri suplimentare prin deschiderea de noi puncte de lucru, sucursale sau filiale, precum şi prin creşterea capacităţii de producţie existente la sfârşitul primilor trei ani de activitate; când s-au efectuat investiţii destinate protejării mediului înconjurător, care au fost avizate de autoritatea competentă pentru protecţia mediului; când au fost angajaţi, pe durată nedeterminată, cel puţin 7 tineri cetăţeni români între 18 şi 35 ani neîmpliniţi la data angajării sau şomeri indiferent de vârstă, cu respectarea prevederilor legislaţiei muncii;
– scutirea de la plata impozitului pe salarii, pentru 3 (trei) salariaţi, angajaţi pe durată nedeterminată, dintre tinerii cetăţeni români debutanţi în muncă, între 18 şi 35 ani neîmpliniţi la data angajării, sau şomeri, indiferent de vârstă, pentru un venit impozabil nominal egal cu salariul mediu brut pe economie. Pentru veniturile individuale care depăşesc pragul menţionat, diferenţa dintre venitul realizat şi salariul mediu brut pe economie se impozitea-ză potrivit legii;
– scutirea de la plata oricăror obligaţii financiare aferente majorărilor de capital social provenite din orice surse şi efectiv realizate;
– primirea, cu prioritate, în mod direct sau indirect, de sprijin financiar sub diverse forme (ajutoare de stat, fonduri europene etc.), în condiţiile legii;
– accesul gratuit şi repetitiv, pentru salariaţii şi asociaţii societăţii, la orice forme de instruire, informare şi documentare în domeniul afacerilor, organizate sau deţinute, după caz, de MIMMCMA şi de unităţile din subordinea şi coordonarea acestuia.

Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activitatii institutiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri si conditiile de externalizare a activitatilor acestora, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.

630 din 23.09.2009 abroga la data de 30 iunie 2010 Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 17/2003 privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative, precum si organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern a institutiilor de credit, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2004, precum si orice alte dispozitii contrare.

-HG nr. 956/2009 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele si taxele locale si alte taxe asimilate acestora, precum si amenzile aplicabile incepand cu anul fiscal 2010, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 633 din 24 septembrie 2009 abroga, de la 1 ianuarie 2010, Hotararea Guvernului nr. 1.514/2006 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele si taxele locale si alte taxe asimilate acestora, precum si amenzile aplicabile in anul fiscal 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 935 din 17 noiembrie 2006, se abroga.

-Ordinul Ministerului Administratiei si Internelor nr. 222/2009 pentru aprobarea indicatorilor specifici de fundamentare a fondului de salarii in domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 634 din 25 septembrie abroga Ordinul ministrului administratiei publice nr. 502/2001 pentru

aprobarea Normelor metodologice de aplicare, in domeniul serviciilor publice de gospodarie comunala, a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001privind intarirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 556 din 6 septembrie 2001.

m.of.

Legea bonelor ar putea intra in vigoare anul viitor. Partenerii de dialog social considera ca acest act normativ nu rezolva problema locurilor de munca. Potrivit noilor prevederi, toate aceste servicii reprezinta un

compromis, o varianta de a evita disponibilizarile din sistem pe perioada crizei economice. Pentru bonele cu diploma, tarifele vor fi stabilite de stat si venitul se va calcula cu ora. Cursurile de formare pot fi organizate de furnizori privati.

♦ Guvernul a adoptat, in sedinta de ieri, 39 de amendamente, din 773 propuse, la textul legii privind salarizarea unitara. Unele dintre ele se refera la ponderea in PIB a sectorului bugetar care a fost prognozata ca se va reduce la 7%, si nu la 6%, ca in varianta initiala. In privinta pachetului de legi al reorganizarii unor autoritati, au fost propuse 294 de amendamente, dintre care 69 au venit de la Senat, iar 225 de la Camera Deputatilor.

Pe site-ul ANPDC au fost publicate noi initiative legislative in textul privind Legea bonelor. Una dintre aceste prpuneri evidentiaza faptul ca atât mamele, cât si tatii ar putea ramâne acasa în continuare, pe banii statului, chiar si dupa încheierea concediului de maternitate. Acest lucru se va întâmpla însa numai daca proiectul de lege privind serviciile de îngrijire si educare a copiilor pe timpul zilei va intra în vigoare de la începutul anului viitor. Astfel, bugetarii care au copii cu vârste de pâna la sapte ani, si care vor sa profite de prevederile noii legi, trebuie sa stie ca principala conditie pentru a ramâne acasa în baza ajutorului de la stat este sa-si deschida „minicrese”. Mai precis, ei trebuie sa adune la domiciliu maximum patru copii pe care sa-i îngrijeasca, ceea ce va duce, cel mai probabil, la eradicarea fenomenului bonelor de ocazie, angajate la negru, apreciaza specialistii de la Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului. “Este o mare prostie. Se confunda calitatea de bona cu cea de parinte. Nu poti sa iti cresti propriul copil si alti trei pe langa el. Nu este o idee buna. Nu este un sistem profesionist. Orice persoana va acorda mai multa atentie propriului copil. Acest lucru este instinctiv. Se amesteca sistemul de concediu. Este o dovada de neprofesionalism. Mi se pare total inadecvat”, ne-a declarat Theodora Bertzi, fost secretar de stat in cadrul Ministerului Muncii. Bertzi vede ca obligatorie diferentierea statutului de parinte de cel de babysitter: “Bineinteles ca si bonele pot avea copii, si acestia din urma avand nevoie de ingrijire. Este firesc ca oricine sa poata sa apeleze la aceste servicii, dar nu poti fi babysitter pentru propriul copil”. Fostul demnitar considera ca noua lege le ofera ocazia bugetarilor sa beneficieze de salarii de la stat fara a se deplasa la locul de munca: “Ideea initiala era ca aceste servicii (de ingrijire a copilului) sa fie platite de stat. Mamele sa se intoarca la serviciu si sa lase copiii in grija unei bone. In nici un caz nu trebuie sa ramana parintii pentru a ingriji copilul. Exista o initiativa prin intermediul careia se urmarea sprijinirea familiilor nevoiase. Autoritatile locale trebuiau sa se asigure ca familiile sarace vor avea o contributie mai mica”.

gardianul

 Ordonanta Guvernului nr. 22/2009 privind stabilirea cuantumului minim al taxelor de scolarizare, in valuta, a cetatenilor care studiaza pe cont propriu in Romania, din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum si

din cele care nu fac parte din Spatiul Economic European si din Confederatia Elvetiana, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 599, din 31.08.2009, abroga Ordonanta Guvernului nr. 13/1993 privind modificarea cuantumului taxelor de scolarizare, in valuta, a cetatenilor din alte tari care studiaza pe cont propriu in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 202 din 23 august 1993, aprobata prin Legea nr. 102/1994, cu completarile ulterioare.

– Ordonanta Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 601, din 31.08.2009, abroga Ordonanta Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008.

– Hotararea Guvernului nr. 712/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind taxele si tarifele pentru autorizarea si controlul activitatilor nucleare si pentru modificarea unor acte normative privind taxe si tarife percepute pentru unele prestari de servici, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 604, din 1.09.2009, abroga:
a) Hotararea Guvernului nr. 70/2007 privind aprobarea Regulamentului de taxe si tarife pentru autorizarea si controlul activitatilor nucleare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 77 din 1 februarie 2007;
b) Hotararea Guvernului nr. 320/2007 privind aprobarea tarifelor de autorizare, acreditare si evaluare externa periodica a unitatilor de invatamant preuniversitar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 234 din 4 aprilie 2007;
c)Ordinul ministrului economiei si comertului nr. 79/2004 privind aprobarea Listei de tarife pentru lucrarile efectuate de Biroul Roman de Metrologie Legala – LT-2004, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 208 din 10 martie 2004, cu modificarile ulterioare.

– Ordinul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vanatoare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 606, din 2.09.2009, abroga:
a) Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 635/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind dobandirea permisului de vanatoare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 853 din data de 17 septembrie 2004;
b) Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 1.125/2005 privind aprobarea modelului de permis de vanatoare si a Regulamentului privind tiparirea, gestionarea, distribuirea, eliberarea si anularea permisului de vanatoare publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.005 din 14 noiembrie 2005.

– Norma Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 14/2009 privind utilizarea activului personal al participantului la un fond de pensii facultative, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 606, din 2.09.2009, abroga Norma nr. 17/2008 privind utilizarea activului personal al participantului la un fond de pensii facultative in caz de invaliditate si in caz de deces

Monitorul Oficial nr. 0604 din 01 Septembrie 2009
Actul nr. 4749 din 19 August 2009
Emitent: Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii

Ordin pentru modificarea art. 1 din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii si inovarii nr. 4.113/2009 privind acordarea acreditarii pentru unitatea de invatamant preuniversitar particular Scoala a€žEuropeanaa€ś din Bucuresti

Monitorul Oficial nr. 0604 din 01 Septembrie 2009
Actul nr. 4748 din 19 August 2009
Emitent: Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii
Ordin pentru modificarea art. 1 din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii si inovarii nr. 4.112/2009 privind acordarea acreditarii pentru unitatea de invatamant preuniversitar particular Gradinita a€žIulicaa€ś din Galati

Monitorul Oficial nr. 0604 din 01 Septembrie 2009
Actul nr. 4754 din 20 August 2009
Emitent: Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii
Ordin privind acordarea acreditarii pentru unitatea de invatamant preuniversitar particular Scoala Postliceala FEG din Giurgiu

Monitorul Oficial nr. 0604 din 01 Septembrie 2009
Actul nr. 4750 din 19 August 2009
Emitent: Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii
Ordin pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului educatiei, cercetarii si inovarii nr. 3.574/2009 privind acordarea acreditarii pentru unitatea de invatamant preuniversitar particular Scoala Postliceala Sanitara a€žCarol Davilaa€ś din Slatina

Monitorul Oficial nr. 0604 din 01 Septembrie 2009
Actul nr. 4755 din 20 August 2009
Emitent: Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii
Ordin privind acordarea acreditarii pentru unitatea de invatamant preuniversitar particular Centrul de Studii a€žStefan cel Mare si Sfanta€ś Pascani

Monitorul Oficial nr. 0604 din 01 Septembrie 2009
Actul nr. 4756 din 20 August 2009
Emitent: Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii
Ordin privind acordarea acreditarii pentru unitatea de invatamant preuniversitar particular Gradinita a€žFirst Stepsa€ś din Iasi

Monitorul Oficial nr. 0604 din 01 Septembrie 2009
Actul nr. 4757 din 20 August 2009
Emitent: Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii
Ordin privind acordarea acreditarii pentru unitatea de invatamant preuniversitar particular Grupul Scolar de Arte si Meserii a€žSpiru Hareta€ś din Arad

Monitorul Oficial nr. 0603 din 01 Septembrie 2009
Actul nr. 1030 din 20 August 2009
Emitent: Ministerul Sanatatii
Ordin privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei

Monitorul Oficial nr. 0603 din 01 Septembrie 2009
Actul nr. 1320 din 28 August 2009
Emitent: Presedintele Romaniei
Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultural

Monitorul Oficial nr. 0603 din 01 Septembrie 2009
Actul nr. 4666 din 03 August 2009
Emitent: Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii
Ordin pentru modificarea Ordinului ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 3.628/2008 privind aprobarea programelor de studii universitare de masterat evaluate de Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior

Monitorul Oficial nr. 0603 din 01 Septembrie 2009
Actul nr. 32 din 01 Septembrie 2009
Emitent: Banca Nationala a Romaniei
Circulara privind nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei valabil in luna septembrie 2009

Art. 1. – In intelesul prezentelor norme, termenii si notiunile folosite au urmatoarele semnificatii:a) distributie cu amanuntul de medicamente – activitati de procurare, detinere si eliberare de medicamente catre public,

 realizate numai in farmacii comunitare, oficine locale de distributie si drogherii;

b) farmacie comunitara – unitatea farmaceutica ce asigura asistenta farmaceutica in ambulatoriu a populatiei, prin eliberarea de medicamente si alte produse prevazute la art. 2 alin. (1) din Legea farmaciei nr. 266/2008, republicata, precum si prin furnizarea de servicii farmaceutice, in scopul realizarii corecte a tratamentelor cu medicamente sau cu alte produse de sanatate si al promovarii unui mod de viata sanatos;

c) farmacie cu circuit inchis – unitatea farmaceutica ce asigura asistenta cu medicamente de uz uman a bolnavilor internati in spitalele aflate in structura Ministerului Sanatatii si a altor institutii si asociatii cu retea sanitara proprie;

d) oficina locala de distributie – unitatea farmaceutica infiintata de catre o farmacie comunitara, coordonata de catre aceasta si care este situata intr-o localitate din mediul rural unde nu exista farmacie, inclusiv in satele arondate oraselor sau in statiunile de pe litoral, caz in care poate functiona doar pe perioada sezonului estival;

e) drogherie – unitatea farmaceutica ce asigura asistenta farmaceutica in ambulatoriu a populatiei numai cu medicamente care se pot elibera fara prescriptie medicala si cu alte produse prevazute la art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 266/2008, republicata;

f) farmacist-sef – farmacistul care detine titluri oficiale de calificare, care organizeaza si coordoneaza activitatea profesionala si tehnica a unitatii farmaceutice si o reprezinta in relatiile cu Ministerul Sanatatii si cu alte institutii si asociatii profesionale;

g) asistent de farmacie sef – asistentul de farmacie care organizeaza si coordoneaza activitatea profesionala a drogheriei si o reprezinta in relatiile cu Ministerul Sanatatii si cu alte institutii si asociatii profesionale;

h) asistent de farmacie – persoana care detine titluri oficiale de calificare de asistent medical de farmacie, asistent farmacie, tehnician de farmacie, prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moase si a profesiei de asistent medical, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania;

i) deficienta – orice abatere de la prevederile legii, de la prezentele norme si de la regulile de buna practica farmaceutica constatata de un farmacist inspector in timpul unei inspectii si care este mentionata in raportul de inspectie;

j) deficiente critice – deficiente care ar putea produce sau conduce la aparitia unui risc important pe parcursul prepararii si/sau distributiei cu amanuntul a unui medicament, care ar putea fi daunator pentru populatie, sau o combinatie de deficiente clasificate drept „majore”, niciuna dintre acestea nefiind „critica” ea insasi, dar care impreuna pot reprezenta o deficienta critica, care trebuie explicata si raportata ca atare; in cazul constatarii unor astfel de deficiente nu se recomanda eliberarea autorizatiei de functionare sau se suspenda autorizatia de functionare existenta. Pentru emiterea autorizatiei de functionare/reluarea activitatii este necesara o noua inspectie, care sa constate rezolvarea deficientei/deficientelor;

k) deficiente majore – deficientele care ar putea produce sau conduce la aparitia unui risc pe parcursul prepararii si/sau distributiei cu amanuntul a unui medicament, care nu dauneaza starii de sanatate a populatiei, sau o combinatie de deficiente minore, din care niciuna dintre acestea nu poate fi clasificata drept „majora” ea insasi, dar care impreuna reprezinta o deficienta majora; in cazul constatarii unei deficiente majore se elibereaza autorizatia de functionare/se continua activitatea, fiind necesara stabilirea unui termen de rezolvare a deficientei constatate. La expirarea termenului acordat se efectueaza o noua inspectie;

l) deficiente minore – deficientele ce nu pot fi clasificate ca fiind critice sau majore ori pentru care nu exista informatii suficiente pentru a fi clasificate in aceste categorii, dar care indica o abatere de la legislatia in vigoare; in aceasta situatie, unitatea poate functiona, cu obligatia de a anunta la Ministerul Sanatatii planul de indreptare a deficientelor, cu termenele si modul de realizare;

m) produse de puericultura – produsele destinate asigurarii cresterii si dezvoltarii normale a copilului, incadrate la produse de puericultura, precum: biberoane, suzete, sterilizatoare, tetine, lapte praf, exceptand articolele de imbracaminte, incaltaminte, mobilier, carucioare, carti pentru copii, jucarii, articole de papetarie, detergenti;

n) farmacisti inspectori – personalul de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii, imputerniciti pentru efectuarea inspectiilor in unitati farmaceutice.

CAPITOLUL II
Prevederi generale privind infiintarea si functionarea
unitatilor farmaceutice

Art. 2. – (1) Asistenta farmaceutica a populatiei se poate realiza numai prin unitatile farmaceutice prevazute la art. 1 din Legea farmaciei nr. 266/2008, republicata, numita in continuare legea .

(2) Unitatile farmaceutice pot functiona numai in baza autorizatiei de functionare emise de Ministerul Sanatatii conform art. 8 si art. 24 din lege, in conformitate cu prezentele norme, dupa modelele nr. 1, 2 si 3 prevazute in anexa care face parte integranta din prezentele norme.

(3) Farmaciile si drogheriile detin si elibereaza numai medicamentele si produsele prevazute la art. 2 alin. (1) din lege, autorizate si achizitionate conform legislatiei in vigoare.

(4) In farmaciile comunitare si drogherii este interzisa utilizarea tehnicii de vanzare cu autoservire pentru medicamentele de uz uman sau veterinar.

Art. 3. – (1) Autorizatia de functionare a unitatii farmaceutice este emisa la cererea administratorului societatii, in baza raportului de inspectie favorabil intocmit de farmacistii inspectori ai Ministerului Sanatatii – Directia generala strategii si politica medicamentului.

(2) Pentru obtinerea autorizatiei de functionare a unitatii farmaceutice, solicitantul depune la Ministerului Sanatatii o cerere-tip conform modelului nr. 4 din anexa la norme, insotita de documentele prevazute la art. 10 alin. (2), respectiv la art. 24 alin. (2) din lege . Documentele depuse vor fi semnate, stampilate si introduse intr-un dosar, in ordinea prevazuta la articolele mentionate.

(3) Pentru farmaciile comunitare infiintate in baza criteriului demografic sau, prin exceptie de la acesta, se vor depune in original si documentele prevazute la art. 12 alin. (1) si (2) din lege, eliberate de catre autoritatea administratiei publice locale.

(4) Schita unitatii farmaceutice trebuie sa fie cotata astfel incat sa reiasa suprafetele prevazute de lege; memoriul tehnic privind localul farmaciei sau al drogheriei trebuie sa cuprinda detalii privind amplasarea, tipul constructiei, compartimentarea, legaturile functionale, dotarea cu mobilier, ustensile si aparatura.

(5) Farmacistul-sef care este si administrator sau asociat unic al unitatii farmaceutice pentru care se solicita autorizarea si nu are contract de munca din acest motiv trebuie sa depuna o declaratie pe propria raspundere ca are norma intreaga cu durata timpului de lucru de 8 ore in unitatea pentru care solicita autorizarea, certificatul de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania si certificatul profesional curent emise de Colegiului Farmacistilor din Romania.

(6) Asistentul de farmacie sef, care este si administrator sau asociat unic al unitatii farmaceutice pentru care se solicita autorizarea si nu are contract de munca din acest motiv, trebuie sa depuna declaratie pe propria raspundere ca are norma intreaga cu durata timpului de lucru de 8 ore, documente care sa ateste dreptul de libera practica eliberate de Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania.

(7) Dovada achitarii taxei prevazute la art. 43 din lege se va depune numai in cazul unei documentatii complete.

(8) Infiintarea farmaciei cu circuit inchis se face potrivit art. 3 din lege, pe baza urmatoarelor documente:

a) cerere-tip, conform modelului nr. 4 din anexa la norme;

b) contractul de munca sau alta forma de angajare prevazuta de lege pentru o norma intreaga pentru farmacistul-sef al unitatii, insotit de certificatul de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania si certificatul profesional curent emise de Colegiul Farmacistilor din Romania;

c) documentul de aprobare/avizare a structurii unitatii sanitare in care este prevazuta farmacia;

d) autorizatia sanitara de functionare a unitatii sanitare insotita de anexa in care este prevazuta farmacia;

e) schita si datele privind localul farmaciei;

f) lista cu dotarea cu mobilier, ustensile si aparatura;

g) documentul din care sa reiasa adresa unitatii sanitare si, respectiv, a farmaciei (certificatul de inregistrare fiscala);

h) dovada achitarii taxei prevazute de lege .

Art. 4. – (1) In urma verificarii documentelor depuse, solicitantul este informat in termen de 15 zile daca documentatia prezentata este in acord cu prevederile art. 10 alin. (2) si, respectiv, ale art. 12 alin. (1) si (2), precum si ale art. 24 alin. (2) din lege si cu cele ale prezentelor norme. In aceasta situatie, solicitantului i se transmite grila de inspectie, iar in termen de maximum 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete se efectueaza inspectia.

(2) Daca documentatia este incompleta sau daca se considera ca un document nu este edificator asupra cerintelor legii, se solicita completarea dosarului.

(3) Daca in termen de 30 de zile de la solicitarea informatiilor suplimentare documentatia nu este completata sau nu sunt indeplinite criteriile de autorizare, dosarul urmeaza a fi clasat.

Intreg textul pe www.coltuc.ro

In acest sens, Executivul a modificat, prin Ordonanta nr. 21/2009, OG nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducatorilor

 auto si utilizarea aparatelor de inregistrare a activitatii acestora. 

OG nr. 21/2009 a fost publicata luni, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 599.

Actul normativ prevede majorarea amenzilor contraventionale aplicate operatorilor rutieri care nu respecta perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducatorilor auto.

Operatorii de transport care nu vor respecta perioadele zilnice sau saptamanale de conducere si de odihna ale conducatorilor auto vor fi sanctionati cu amenzi de doua sau trei ori mai mari decat pana in prezent, respectiv pana la 6.000 lei, comparativ cu 2.000-3.000 lei cat erau sanctiunile pana acum. 

Totodata, pentru utilizarea vehiculelor fara tahograf (n.r. aparat de inregistrare) sau a unui vehicul echipat cu tahograf analogic, ori pentru utilizarea unor tahografe neomologate, operatorii de transport rutier vor plati amenzi cuprinse intre 10.000-20.000 lei.

Acelasi nivel al amenzii va fi platit si de operatorii de transport care nu vor stoca, cel mai tarziu la fiecare 28 zile, datele din cartelele tahografice ale conducatorilor auto, sau cei care nu vor pastra inregistrarile privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducatorilor auto cel putin un an de la efectuarea acestora. Aceeasi amenda va fi platita si de catre conducatorii vehiculelor dotate cu tahograf care nu utilizeaza cartela tahografica sau diagrame tahograf.

Giurgiu a declarat, vineri, într-o conferinta de presa, ca este nevoie de aceasta modificare legislativa, în conditiile în care, în orice campanie electorala, “un politician poate promite orice pentru a fi ales, fara sa se tina, ulterior, de cuvânt”.

“În Codul Penal se va introduce un articol nou, legat de minciuna în campania electorala, care prevede ca inducerea sau mentinerea în eroare a unei persoane cu prilejul campaniei electorale, savârsita în asa fel încât, fara aceasta eroare, cel înselat nu ar fi ales un anumit candidat, se pedepseste cu închisoare de la sase luni la patru ani sau cu amenda de la 1.000 la 5.000 de lei”, se arata în proiect.

Sursa: Libertatea

In Monitorul Oficial, Partea I, nr. 550, din 7 august 2009, a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 862/2009 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.085/2003 pentru aplicarea unor prevederi ale

Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, referitoare la implementarea Sistemului Electronic National.

Conform actului normativ, depunerea declaratiilor utilizand SEN, operat de ASSI, reprezinta singura modalitate legala de transmitere in format electronic a declaratiilor catre institutiile si autoritatile administratiei publice.

Prin intermediul SEN, disponibil la adresa de internet www.e-guvernare.ro, toti contribuabilii de la nivel national au posibilitatea de a depune online urmatoarele noua declaratii catre institutiile publice:
– Declaratia privind obligatiile de plata catre bugetul asigurarilor sociale (Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale)
– Declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor de somaj (Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca)
– Declaratia privind contributia de asigurari sociale de sanatate (Casa Nationala de Asigurari de Sanatate)
– Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat – 100 (Ministerul Finantelor Publice)
– Declaratia privind impozitul pe profit – 101 (Ministerul Finantelor Publice)
– Decont privind taxa pe valoare adaugata – 300 (Ministerul Finantelor Publice)
– Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul asigurarilor sociale si a fondurilor speciale – 102 (Ministerul Finantelor Publice)
– Declaratia privind accizele – 103 (Ministerul Finantelor Publice)
– Declaratia recapitulativa privind livrarile/achizitiile intracomunitare de bunuri – 390 (Ministerul Finantelor Publice).

Pana la adoptarea HG nr. 862/2009, doar marii contribuabili aveau acces la cele noua servicii electronice, disponibile prin SEN.

Potrivit actului normativ, institutiile si autoritatile administratiei publice au obligatia de a accepta declaratiile depuse de catre orice contribuabil prin SEN, ca singura modalitate legala de transmitere in format electronic a acestora.

Serviciile publice electronice de depunere a declaratiilor prin SEN pot fi utilizate in baza detinerii unui certificat electronic valid emis de catre ASSI, operatorul sistemului.

Pentru utilizarea procedurilor electronice puse la dispozitie prin intermediul www.e-guvernare.ro, persoanele juridice trebuie sa achite un tarif anual de utilizare in cuantum de 46 de lei, fara TVA.

Potrivit Hotararii nr. 862/2009, pana la data de 31 decembrie 2009 ASSI are obligatia de a realiza registrul electronic al institutiilor si autoritatilor administratiei publice din Romania. Orice modificare survenita asupra denumirii, datelor de contact ori asupra statutului institutiei sau autoritatii administratiei publice va fi comunicata in termen de 3 zile catre ASSI in scopul actualizarii informatiilor din registrul electronic.

Art. 1. — Se aproba cuantumul taxei pentru eliberarea licentei de depozit la valoarea de 100 lei.Art. 2 . — Valoarea taxei pentru eliberarea licentei de depozit se reactualizeaza anual cu indicele de inflatie comunicat de Institutul

National de Statistica si se aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului finantelor publice.

Art. 3. — Taxa pentru eliberarea licentei de depozit se percepe pentru fiecare licenta solicitata de catre depozitar.

Art. 4. — Taxa pentru eliberarea licentei de depozit se plateste anticipat in contul de venituri ale bugetului de stat
20.16.01.03 „Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare” deschis la unitatile Trezoreriei Statului in raza carora operatorii economici isi au sediul social.

Printre noutati este legiferarea logodnei, definita ca promisiunea reciproca de a încheia casatoria, dar care nu o conditioneaza, iar ruperea acesteia nu este stipulata de o cauza penala.

Au aparut si noi proceduri de divort, cel pe cale administrativa si cel prin pocedura notariala, ambele fiind posibile doar daca sotii nu au copii
minori si ambii sunt de acord cu divortul.

Atingerile aduse vietii private sunt definite de noul Cod Civil prin difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau reportaje scrise ori audiovizuale privind viata intima, fara acordul persoanei în cauza, sau utilizarea, cu reacredinta, a numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu alta persoana.

Sursa: EvZ

Articol unic. — Legea nr. 263/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea creselor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 507 din 30 iunie 2007, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 1, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 1. — (1) Cresele sunt institutii publice sau private specializate in servicii cu caracter social, medical, educational pentru cresterea, ingrijirea si educarea timpurie a copiilor cu varste cuprinse intre 3 luni si 4 ani.”

2. La articolul 1, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
„(4) in institutiile publice, conditiile minime pe care trebuie sa le indeplineasca copiii la intrarea in colectivitate,
parintii/reprezentantii legali, precum si prioritatea cazurilor sociale, in functie de numarul maxim de locuri aprobate, se stabilesc prin hotarare a consiliului local in subordinea caruia se afla administratia cresei.”

3. La articolul 2, dupa alineatul (7) se introduc doua noi alineate, alineatele (8) si (9), cu urmatorul cuprins:
„(8) Cresele pot colabora sau semna protocoale cu alte institutii publice sau private in interesul familiei si al copilului.
(9) Colaborarea creselor din sistemul public cu institutiile prevazute la alin. (8) se face printr-o comisie paritara formata dintr-un reprezentant al administratiei creselor, un reprezentant din structura organizatorica a autoritatii care are in subordine administratia creselor si un reprezentant al institutiei publice/private cu care urmeaza sa colaboreze prin incheierea unui contract de colaborare semnat de membrii comisiei paritare.”

4. La articolul 3, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 3. — (1) in indeplinirea scopului lor, cresele realizeaza, in principal, urmatoarele activitati:
a) asigura servicii de ingrijire si supraveghere a copiilor cu varste cuprinse intre 3 luni si 4 ani, prin personalul angajat specializat sau protocoale cu structuri specializate;
b) asigura un program de educatie timpurie adecvat varstei, nevoilor, potentialului de dezvoltare si particularitatilor copiilor cu varste cuprinse intre 3 luni si 4 ani, prin personalul angajat specializat sau protocoale cu structuri specializate;
c) asigura supravegherea starii de sanatate si de igiena a copiilor si acorda primul ajutor si ingrijirile medicale necesare in caz de imbolnavire, pana la momentul preluarii copilului de sustinatorul legal sau al internarii intr-o unitate medicala, dupa caz, prin personalul angajat specializat sau protocoale cu structuri specializate;
d) asigura nutritia copiilor cu respectarea normelor legale in
vigoare, prin personalul angajat specializat sau protocoale cu
structuri specializate;
e) colaboreaza cu familiile copiilor care frecventeaza cresa si realizeaza o relatie de parteneriat activ cu parintii/reprezentantii legali in respectarea interesului copilului, prin personalul specializat sau protocoale cu structuri specializate;
f) asigura consiliere si sprijin pentru parintii/reprezentantii legali ai copiilor, prin personalul angajat specializat sau protocoale cu structuri specializate;
g) contribuie la depistarea precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de parintii sai si sesizeaza institutiile abilitate in acest sens, prin personalul angajat specializat sau protocoale cu structuri specializate.”

5. La articolul 4, partea introductiva a alineatului (1) si litera c) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 4. — (1) Cresele sunt organizate pe grupe de varsta si dezvoltare psihomotorie a copiilor, astfel:
…………………………………………………………………………………..
c) grupa mare, intre 2 ani si 4 ani.”

6. La articolul 4, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹ ), cu urmatorul cuprins:
„(1¹ ) in functie de dezvoltarea psihomotorie a copilului, care este diferentiata de la caz la caz, conducerea cresei poate stabili o alta incadrare pentru acesta.”

7. La articolul 5, alineatele (1)—(3) si (5) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 5. — (1) Cresele organizate cu program de lucru zilnic functioneaza in intervalul orar 6,00—18,00.
(2) Cresele prevazute la alin. (1) pot functiona si cu program flexibil, la solicitarea parintilor/reprezentantilor legali, in functie de optiunile acestora, cu asigurarea personalului de specialitate.
(3) Cresele organizate cu program de lucru saptamanal functioneaza prin personalul propriu angajat, 5 zile lucratoare pe saptamana, intre orele 6,00—18,00.
……………………………………………………………………………………..
(5) Cresele organizate cu program de lucru saptamanal asigura, pe langa serviciile prevazute la art. 1 alin. (1), gazduirea copiilor pe timpul noptii, inclusiv masa de seara.”

8. La articolul 7, alineatele (1) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 7. — (1) inscrierea copiilor la cresa in sistem privat este realizata in temeiul unui contract de furnizare de servicii, incheiat intre parintii/reprezentantii legali ai copiilor si cresa, reprezentata de conducatorul acesteia.
……………………………………………………………………………………..
(3) inscrierea copiilor la cresa este realizata in temeiul unei solicitari scrise din partea parintilor/reprezentantilor legali ai copiilor, in ordinea datei de depunere a cererilor si in conformitate cu numarul de locuri aprobate, pentru sistemul public. Fac exceptie cazurile sociale care vor fi supuse spre aprobare prin hotarare a consiliului local, in limita locurilor aprobate.”

9. Articolul 22 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 22. — Medicul si psihologul institutiei vor completa, periodic, fise cuprinzand gradul de dezvoltare psihomotorie a copilului, precum si starea de sanatate si evolutie a
acestuia.”

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE

Legea nr. 261/2009 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 493, din 16 iulie 2009. Conform legii de aprobare a OUG nr. 214/2008, procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructii incepe odata cu

depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism in scopul obtinerii, ca act final, a autorizatiei de construire.

Astfel, procedura de autorizare va avea ca prima etapa emiterea certificatului de urbanism. Legea nr. 261/2009 elimina astfel prevederea conform careia emiterea certificatului de urbanism se face ca urmare a cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, depusa de solicitant.

A doua etapa consta in emiterea punctului de vedere al autoritatii competente pentru protectia mediului pentru investitiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului.

Potrivit legii nr. 261/2009, solicitantul autorizatiei de construire va notifica autoritatea administratiei publice competente cu privire la mentinerea solicitarii de obtinere, ca act final, a autorizatiei de construire, pentru investitiile la care autoritatea competenta pentru protectia mediului a stabilit necesitatea evaluarii impactului asupra mediului si a emis indrumarul conform legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului.

Urmatoarea etapa in procedura de autorizare va consta in emiterea avizelor si acordurilor, precum si a actului administrativ al autoritatii pentru protectia mediului competente privind investitiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului.

Apoi, urmeaza elaborarea documentatiei tehnice necesare pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii.

Dupa aceea, trebuie depusa documentatia pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la autoritatea administratiei publice competente.

Ultima etapa va consta in emiterea autorizatiei de construire.

Autorizatia de construire se va emite pentru executarea lucrarilor de baza si a celor aferente organizarii executarii lucrarilor, in cel mult 30 de zile de la data depunerii documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care cuprinde, in copie, urmatoarele documente:
a) certificatul de urbanism;
b) dovada, in copie legalizata, a titlului asupra imobilului, teren si/sau constructii si, dupa caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi si extrasul de carte funciara de informar actualizat la zi, in cazul in care legea nu dispune altfel;
c) documentatia tehnica – D.T.;
d) avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autoritatii competente pentru protectia mediului si, dupa caz, actul administrativ al acesteia;

m of

Tribunalele vor avea sectii de insolventa, competente in procedurile prevazute de Legea insolventei nr. 85/2006. De asemenea, valoarea-prag a cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea

creditorului, va creste la 30.000 lei.Legea nr. 277/2009 da, printre altele, o noua definitie a insolventei, astfel incat datoriile sa indeplineasca toate cele trei conditii prevazute de lege, si anume datoriile sa fie certe, lichide si exigibile.

Astfel, potrivit modificarilor introduse prin legea nr. 277/2009, „insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile:
a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;
b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.”

Potrivit aceleiasi legi, „creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si caruia i-a fost admisa, total sau in parte, o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelele de creante contra debitorului intocmite in procedura si care are dreptul de a participa si de a vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul-sindic, de a fi desemnat in calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat ori notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege. Au calitatea de creditor indreptatit sa participe la procedura insolventei, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;”.

Acest amendament a fost justificat prin faptul ca definitia anterioara referitoare la creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei excludea de la participarea la adunarile de creditori a celor care nu sunt inscrisi in tabelul definitiv.

Valoarea-prag, majorata la 30.000 de lei

Conform legii nr. 277/2009, cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului, va creste la 30.000 de lei, iar pentru salariati ramane la 6 salarii medii pe economie.

Sectii de insolventa la tribunale

De asemenea, tribunalele vor avea sectii de insolventa, competente in procedurile prevazute de Legea insolventei nr. 85/2006.

Astfel, Legea nr. 277/2009 stabileste ca „toate procedurile prevazute de prezenta lege (n.r. Legea nr. 85/2006), cu exceptia recursului prevazut la art. 8, sunt de competenta sectiei de insolventa a tribunalului in a carui raza teritoriala isi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta in registrul comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt exercitate de judecatorul-sindic. In circumscriptia curtii de apel va functiona o singura sectie de insolventa. Aceasta se organizeaza in cadrul tribunalului din localitatea in care isi are sediul respectiva curte de apel.”

Noi reglementari privind antecontractele de vanzare-cumparare

Legea nr. 277/2009 introduce noi prevederi pentru reglementarea antecontractelor de vanzare-cumparare. Potrivit legii, obligatiile rezultand dintr-un antecontract de vanzare-cumparare cu data certa, anterioara deschiderii procedurii, in care promitentul-vanzator intra in procedura, vor fi executate de catre administratorul judiciar/lichidator la cererea promitentului-cumparator, daca:
– pretul contractual a fost achitat integral sau poate fi achitat la data cererii, iar bunul se afla in posesia promitentului-cumparator;
– pretul nu este inferior valorii de piata a bunului;
– bunul nu are o importanta determinanta pentru reusita unui plan de reorganizare.

Taxe judiciare de timbru majorate

Legea nr. 277/2009 modifica si Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, stabilind ca actiunile, cererile si contestatiile introduse in temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei si al Ordonantei Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului institutiilor de credit se vor taxa cu 120 lei.

Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate vor putea sa adopte copii din Romania, procesul de adoptie va fi scurtat si se vor crea birouri speciale pentru gestionarea adoptiilor.

In acest sens, Legea 273/2005 privind regimul juridic al adoptiei va suferi unele modificari ce urmeaza a fi definitivate la sfarsitul lunii septembrie.”Sunt multe cereri in baza Legii 49/2009 care prevede ca adoptia internationala a unui copil declarat adoptabil poate fi incuviintata numai in situatia in care adoptatorul este ruda pana la gradul al III-lea inclusiv cu copilul declarat adoptabil”, a spus, ieri, intr-o conferinta de presa, secretarul de stat de la Oficiul Roman pentru Adoptii, Bogdan Panait.

El a precizat ca nu se gandeste deocamdata sa “dea drumul” la adoptiile interna­tionale, acest subiect putand fi abordat in momentul in care domeniul adoptiilor interne si cel al procedurilor post-adoptie vor fi foarte bine reglementate. El a precizat ca noua lege va gasi solutii pentru a micsora perioada in care un copil este declarat adoptabil. In prezent, Romania are 22.000 de copii in sistemul rezidential si alti 20.000 in asistenta maternala. Insa, majoritatea acestor copii au familii si nu pot fi dati spre adoptie.

Sursa: Ziua

Potrivit legii de aprobare a OUG nr. 212/2008, actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti, se vor taxa astfel:
a) pana la valoarea de 50 lei – 6 lei;

b)intre 51 lei si 500 lei – 6 lei + 10% pentru ce depaseste  50 lei;
c) intre 501 lei si 5.000 lei – 51 lei + 8% pentru ce depaseste 500 lei;
d) intre 5.001 lei si 25.000 lei – 411 lei + 6% pentru ce depaseste 5.000 lei;
e) intre 25.001 lei si 50.000 lei – 1.611 lei + 4% pentru ce depaseste 25.000 lei;
f) intre 50.001 lei si 250.000 lei – 2.611 lei + 2% pentru ce depaseste 50.000 lei;
g) peste 250.000 lei – 6.611 lei + 1% pentru ce depaseste 250.000 lei.

Aceste dispozitii se vor aplica in mod corespunzator si cererilor privind declararea nulitatii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum si cererilor privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial. Cererea privind repunerea partilor in situatia anterioara va fi scutita de taxa de timbru daca este accesorie cererii privind declararea nulitatii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea actului juridic patrimonial.

Pana in prezent, Legea nr. 146/1997 stabilea, la art.2 alin (1), ca actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti, sunt taxate astfel:
a) pana la valoarea de 39,00 lei – 2 lei
b) intre 39,01 lei si 388,00 lei – 2 lei + 10% pentru ce depaseste 39 lei
c) intre 388,01 lei si 3.879,00 lei – 37 lei + 8% pentru ce depaseste 388 lei
d) intre 3.879,01 lei si 19.395,00 lei – 316 lei + 6% pentru ce depaseste 3.879 lei
e) intre 19.395,01 lei si 38.790,00 lei – 1.247 lei + 4% pentru ce depaseste 19.395 lei
f) intre 38.790,01 lei si 193.948,00 lei – 2.023 lei + 2% pentru ce depaseste 38.790 lei
g) peste 193.948,00 lei – 5.126 lei + 1% pentru ce depaseste 193.948 lei.

De asemenea, Parlamentul a modificat si taxele percepute privind cererile pentru stabilierea calitatii de mostenitor, masei succesorale, pentru cereri de raport, de reductiune a liberalitatilor sau pentru cererile de partaj.

Astfel, la stabilirea calitatii de mostenitor se va percepe o taxa de 50 lei/mostenitor, iar la stabilirea masei succesorale taxa va fi de 3% la valoarea masei succesorale.

Pentru cereri de raport, taxa de timbru va fi de 3% la valoarea bunurilor a caror raportare se solicita, iar pentru cererile de reductiune a liberalitatilor se va percepe o taxa de 3% la valoarea rezervei care urmeaza a fi reintregita prin reductiunea liberalitatilor.

In ceea ce priveste cererile de partaj, taxa judiciara de timbru va fi de 3% la valoarea masei partajabile.

Legea a fost adoptata de Camera deputatilor, in calitate de for decizional, pe 23 iunie, dupa ce si Senatul a votat pentru abrogarea legii nr. 469/2002, in sedinta din 18 mai 2009, in calitate de prima camera sesizata. Decretul de

promulgare a legii nr. 246/2009 a fost semnat marti de catre presedintele Romaniei, Traian Basescu.

Initiativa abrogarii Legii nr. 469/2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale apartine Guvernului. Initial, Executivul a elaborat un proiect de ordonanta de urgenta pentru abrogarea Legii nr. 469/2002, insa, ulterior, a decis sa promoveze aceasta masura sub forma unui proiect de lege.

Potrivit expunerii de motive, „prin promovarea Legii nr. 469/2002 s-a incercat rezolvarea unor probleme stringente cu care se confrunta agentii economici determinate de indisciplina in relatiile de afaceri si contractuale, care induc multiple disfunctionalitati in economia reala.”

„Rolul acestui act normativ ar fi trebuit sa constea in limitarea blocajului blocajului financiar si in fluidizarea schimburilor comerciale insa, prin dispozitiile sale, scopul actului normativ este deturnat.

Legea nr. 469/2002 instituie o norma paralela in raport cu prevederile dreptului comun in materia obligatiilor (art. 942 si urm. din Codul civil, art. 43-44 din Codul comercial), fara ca edictarea acestui cadru normativ special sa fie justificata de un efect favorabil asupra circuitului comercial, in general, si asupra mediului de afaceri, in special”, se mai arata in expunerea de motive a proiectului de lege.

„Totodata, legea instituie o serie de obligatii in sarcina comerciantilor, persoanelor fizice si juridice, si a unor sanctiuni pentru nerespectarea acestora, care reprezinta limitari substantiale ale libertatii contractuale”, mai subliniaza Guvernul, in aceeasi expunere de motive.

Principalele prevederi ale Legii nr. 469/2002

Legea nr. 469/2002 se aplica tuturor contractelor incheiate pentru realizarea actelor de comert de catre agentii economici comercianti, persoane juridice, si comercianti, persoane fizice, indiferent de forma de proprietate.

Actul normativ stabilea clauzele pe care trebuie sa le contina in mod obligatoriu contractele, in functie de natura lor, referitoare la: obligatiile ce revin partilor in derularea contractului, conditiile de livrare si de calitate a bunurilor si/sau serviciilor, termenele, modalitatile de plata si de garantare a platii pretului, instrumentele de plata si clauzele de consolidare a pretului in conditiile inflatiei si devalorizarii, riscul contractual, precum si modul de solutionare a eventualelor litigii aparute in legatura cu derularea si executarea contractului.

mfinante

Legea a fost adoptata de Camera deputatilor, in calitate de for decizional, pe 23 iunie, dupa ce si Senatul a votat pentru abrogarea legii nr. 469/2002, in sedinta din 18 mai 2009, in calitate de prima camera sesizata.

Legea va intra in vigoare dupa promulgarea acesteia de catre presedintele Romaniei, Traian Basescu, si dupa publicarea in Monitorul Oficial.

Initiativa abrogarii Legii nr. 469/2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale apartine Guvernului. Initial, Executivul a elaborat un proiect de ordonanta de urgenta pentru abrogarea Legii nr. 469/2002, insa, ulterior, a decis sa promoveze aceasta masura sub forma unui proiect de lege.

Potrivit expunerii de motive, „prin promovarea Legii nr. 469/2002 s-a incercat rezolvarea unor probleme stringente cu care se confrunta agentii economici determinate de indisciplina in relatiile de afaceri si contractuale, care induc multiple disfunctionalitati in economia reala.”

„Rolul acestui act normativ ar fi trebuit sa constea in limitarea blocajului blocajului financiar si in fluidizarea schimburilor comerciale insa, prin dispozitiile sale, scopul actului normativ este deturnat.

Legea nr. 469/2002 instituie o norma paralela in raport cu prevederile dreptului comun in materia obligatiilor (art. 942 si urm. din Codul civil, art. 43-44 din Codul comercial), fara ca edictarea acestui cadru normativ special sa fie justificata de un efect favorabil asupra circuitului comercial, in general, si asupra mediului de afaceri, in special”, se mai arata in expunerea de motive a proiectului de lege

Deputatii au adoptat marti, cu 206 voturi pentru, 13 voturi împotriva si 13 abtineri, Ordonanta de Urgenta care reglementeaza introducerea pasapoartelor biometrice.

Ordonanta de Urgenta a primit raport de admitere cu amendamente din partea a trei comisii de specialitate ale deputatilor sesizate în fond, respectiv Comisia pentru aparare, cea pentru politica externa si cea pentru drepturile omului.

La dezbateri, secretarul de stat al Ministerul Administratiei si Internelor,  Radu Stancu, a precizat ca valabilitatea pasaportului electronic va fi de 5 ani pentru copiii care au depasit vârsta de 6 ani si, respectiv, 3 ani pentru cei care nu au împlinit 6 ani.

OUG privind pasapoartele biometrice a avut un parcurs sinuos. Deputatii au retrimis la comisii, la 10 iunie, pentru a doua oara, Ordonanta de Urgenta, la cererea deputatului PSD Aura Vasile, care a reclamat faptul ca raportul asupra actului normativ nu a fost semnat de presedintii tuturor Comisiilor sesizate în fond.

Liberalul Mihaita Calimente a declarat ca presedintele Comisiei pentru drepturile omului, Nicolae Paun, nu a semnat raportul, considerând ca nu s-a întrunit cvorumul necesar în cadrul sedintei pentru adoptarea documentului. Deputatul PNL a adaugat ca votul majoritar al comisiilor a fost favorabil raportului, dar ca nu se doreste adoptarea proiectului pentru ca nu exista bani pentru implementarea programului de introducere a pasapoartelor electronice. “Am înteles de la reprezentantii MAI, ca pentru implementarea acestui program nu sunt bani. Deci nu sunt bani si dorim sa mai tinem în rezerva proiectul, pâna când vor fi banii necesari, e vorba de aproximativ  45 milioane euro” a spus Calimente.

Sursa: RTV

Universitatile acreditate fara calificativul “grad de încredere ridicat” vor putea organiza mastere.Plenul Senatului a aprobat reexaminarea OUG 89/2008 prin

care se modifica Legea învatamântului 84/1995, Comisia de învatamânt a Senatului aducând, alaturi de ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, mai multe amendamente care flexibilizeaza sistemul de organizare a programelor de masterat.

Unul dintre amendamentele principale, se refera la faptul ca, Universitatile acreditate, care se supun periodic evaluarii institutionale, vor avea dreptul de a organiza studii universitare de masterat, fara obligativitatea, asa cum prevedea OUG initial, de a obtine, în urma evaluarii de catre Agentia Româna de Asigurare a Calitatii pentru Învatamântul Superior (ARACIS), calificativul “grad de încredere ridicat”.

Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu a explicat ca prin amendamentele aduse OUG 89/2008, aceasta “capata o înfatisare asteptata si care aduce beneficii sistemului de învatamânt superior”.

Sursa: RTV

Una dintre cele mai importante modificari pentru mediul de business in privinta noilor norme este inglobarea Codului comercial in Codul civil si introducerea unor noi norme care nu au existat pana in prezent in legislatia

civila.

1. Codul civil introduce in dreptul civil roman institutia trustului (fiducia) – operatia juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera drepturi catre unul sau mai multi fiduciari. Calitatea de constituitor poate fi avuta de orice persoana fizica sau juridica, insa calitatea de fiduciar a fost limitata la institutiile de credit, societatile de servicii de investitii financiare, societatile de asigurare si de reasigurare.
2. Pentru prima oara in legislatia romaneasca noul Cod civil introduce reglementari generale privind administrarea bunurilor altuia. Aceste reglementari se vor aplica in fiecare situatie in care nu exista reglementari speciale.
3. La capitolul “obligatii” noul cod renunta la diviziunea traditionala in raporturi civile si raporturi comerciale si se consacra diferentieri de regim juridic in functie de calitatea de profesionist, respectiv non-profesionist a celor implicati in raportul juridic obligational.
4. Mecanismul incheierii contractelor este analizat prin prisma conceptelor consacrate de oferta si acceptare, fiind insa avansate si alte solutii. Noua reglementare consacra solutia irevocabilitatii ofertei de a contracta, care se bazeaza pe faptul ca, de cele mai multe ori, oferta lansata destinatarului are in spate negocieri si discutii, in raport cu care orice razgandire din partea ofertantului nu poate fi privita decat ca inexistenta.
5. In privinta viciilor de consimtamant, noutatile sunt semnificative. Numai “eroarea esentiala” va deschide calea unei actiuni in anularea contractului.
6. Dispozitiile care privesc efectele contractului propun solutii noi: stramutarea riscului in contractele translative de proprietate odata cu predarea bunului, reglementarea expresa a impreviziunii si altele.
7. Atat in raporturile civile, cat si in cele comerciale a fost adoptata solutia acordarii unui termen suplimentar debitorului, urmarindu-se obtinerea unei executari voluntare a obligatiei.
8. O noutate priveste “neexecutarea obligatiei de a face”; creditorul nu mai este obligat sa ceara incuviintarea instantei pentru a trece la executarea silita.
9. O modificare importanta priveste momentul de la care incep sa curga dobanzile moratorii in cazul obligatiilor banesti: daunele moratorii curg din ziua scadentei.
10. Codul civil reglementeaza si contractul de cont curent, contul bancar curent si alte contracte bancare.
 

Sursa: ZF

Ca urmare a respingerii OUG nr. 129/2007, pragurile valorice pentru verificarea procedurala, prevazute de OUG nr. 30/2006, sunt urmatoarele:
a) contractele de lucrari si contractele de concesiune de lucrari cu valoare

estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu 250.000 de euro;
b) contractele de servicii si contractele de concesiune de servicii cu valoare estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu 40.000 de euro;
c) contractele de furnizare cu valoare estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu 40.000 de euro;
d) acordurile-cadru incheiate in vederea atribuirii contractelor prevazute la lit. a)-c).

Prin urmare, autoritatile contractante vor avea in vedere aceste praguri valorice, atunci cand isi indeplinesc obligatia de a instiinta Ministerul Finantelor Publice asupra procedurilor de atribuire care urmeaza a fi derulate.

Trebuie mentionat ca OUG nr. 129/2007 a prevazut praguri valorice mai mari, astfel:
a) contractele de lucrari si contractele de concesiune de lucrari publice cu valoare estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu echivalentul in lei a 500.000 euro;
b) contractele de servicii si contractele de concesiune de servicii cu valoare estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu echivalentul in lei a 75.000 euro;
c) contractele de furnizare cu valoare estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu echivalentul in lei a 75.000 euro;
d) acordurile-cadru incheiate in vederea atribuirii contractelor prevazute la lit. a)-c).

Conform OUG nr. 30/2006, Ministerul Finantelor Publice este institutia responsabila pentru indeplinirea functiei de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor care intra sub incidenta legislatiei privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 1. — Asistenta farmaceutica a populatiei se asigura, in conditiile prezentei legi, prin intermediul urmatoarelor unitati farmaceutice: farmacie

 comunitara, care poate deschide puncte de lucru, denumite in continuare oficine, farmacie cu circuit inchis si drogherie.”

2. La articolul 2 alineatul (1), litera g) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„g) testarea unor parametri biologici cu aparatura destinata utilizarii individuale de catre pacienti, precum si administrarea de vaccinuri numai in conditiile prevazute prin ordin al ministrului sanatatii.”

3. La articolul 2, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu urmatorul cuprins:
„(11) Farmaciile comunitare, farmaciile cu circuit inchis si drogheriile detin si elibereaza numai medicamente cu autorizatie de punere pe piata, eliberata conform legii.”

4. La articolul 2, alineatele (2), (3) si (6) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„(2) In farmaciile comunitare si drogherii este interzisa utilizarea tehnicii de vanzare cu autoservire pentru medicamentele de uz uman sau veterinar.
(3) Distributia cu amanuntul a medicamentelor se face numai prin farmacii, oficine locale de distributie si drogherii
…………………………………………………………………………….
(6) Eliberarea medicamentelor se face numai cu amanuntul, cu exceptia medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit inchis si a produselor destinate truselor de urgenta, impuse prin lege.”

5. La articolul 3, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 3. — (1) Infiintarea, organizarea si functionarea farmaciilor cu circuit inchis din spitale sau din alte unitati in care este necesara existenta unei farmacii cu circuit inchis se stabilesc prin norme de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.”

6. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 4. — Drogheria asigura asistenta farmaceutica a populatiei prin activitatile prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b) si e), cu exceptia vanzarii produselor homeopate care se elibereaza numai pe baza de prescriptie medicala.”

7. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 5. — (1) Activitatile prevazute la art. 2 alin. (1) lit. a), c), d) si f) se realizeaza in farmacii de farmacisti sau de asistentii medicali de farmacie, numai sub supravegherea farmacistului.
(2) Activitatile prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b) si e) se pot realiza si de asistentii medicali de farmacie in farmacia comunitara sau in drogherie.”

8. La articolul 6, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Societatea comerciala prevazuta la alin. (1) va avea in obiectul de activitate comercializarea cu amanuntul a produselor farmaceutice, precum si a produselor prevazute la art. 2 alin. (1) lit. c) si e).”

9. Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 7. — Farmaciile comunitare sunt conduse de un farmacist-sef. Poate fi farmacist-sef farmacistul care detine certificat de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania, emis in conditiile legii.”

10. Articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 8. — (1) Farmacia comunitara functioneaza pe baza autorizatiei de functionare emise de Ministerul Sanatatii, in conditiile prezentei legi.
(2) Infiintarea, organizarea si functionarea, precum si preschimbarea autorizatiilor de functionare ale farmaciilor comunitare si ale drogheriilor se stabilesc prin norme de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului sanatatii si denumite in continuare norme.
(3) Activitatea farmaciei comunitare se desfasoara in conformitate cu Regulile de buna practica farmaceutica,elaborate de Ministerul Sanatatii in colaborare cu Colegiul Farmacistilor din Romania si aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.”

11. La articolul 9, literele b) si c) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„b) dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera, in conditiile legii, substante si medicamente psihotrope folosite in scop medical;
c) dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera, in conditiile legii, substante si medicamente stupefiante ori precursori ai acestora, folosite in scop medical;”.

12. Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 10. — (1) Autorizatia de functionare prevazuta la art. 8 alin. (1) se acorda pe numele persoanei juridice si al farmacistului-sef de farmacie de catre Ministerul Sanatatii.
(2) Pentru obtinerea autorizatiei de functionare prevazute la art. 8 alin. (1), solicitantul depune urmatoarele documente:
a) cererea-tip;
b) contractul de munca sau dovada exercitarii profesiei in forma liberala, pentru o norma intreaga cu durata timpului de lucru de 8 ore, pentru farmacistul-sef al unitatii, si certificatul de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania, eliberat in conditiile legii, insotit de certificatul profesional curent, emis de Colegiul Farmacistilor din Romania;
c) fisele de atributii ale farmacistilor, avizate de Colegiul Farmacistilor din Romania;
d) actul constitutiv al societatii comerciale prevazute la art. 6 alin. (1);
e) copia certificatului de inregistrare a societatii la oficiul registrului comertului;
f) certificatul constatator emis de oficiul registrului comertului, care atesta inregistrarea ca punct de lucru a spatiului destinat farmaciei comunitare sau, dupa caz, a sediului social cu activitate, pentru care se solicita autorizarea;
g) schita si datele privind localul unitatii;
h) lista privind dotarea cu mobilier, ustensile si aparatura;
i) dovada incadrarii in prevederile art. 12 alin. (1) si (2);
j) dovada achitarii taxei prevazute la art. 44 pentru autorizare, mutare, preschimbare sau orice alta modificare in autorizatia de functionare a farmaciilor.
(3) Documentatia prevazuta la alin. (2) se depune la Ministerul Sanatatii.
(4) Autorizatia de functionare prevazuta la art. 8 alin. (1) se elibereaza in urma unui raport de inspectie favorabil intocmit de personalul de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii.
(5) Inspectia se efectueaza in termen de maximum 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete prevazute la alin. (2).
(6) In cazul unui raport de inspectie cu recomandari, se acorda un termen de maximum 30 de zile pentru remedierea deficientelor.
(7) Autorizatia de functionare prevazuta la art. 8 alin. (1) se elibereaza in maximum 30 de zile de la efectuarea inspectiei, in cazul unui raport de inspectie favorabil.
(8) In cazul in care farmacia comunitara isi schimba persoana juridica pe numele careia a fost eliberata autorizatia prevazuta la alin. (1), Ministerul Sanatatii elibereaza o noua autorizatie de functionare pe numele noii persoane juridice, in termen de 30 de zile de la data solicitarii; pana la eliberarea noii autorizatii, farmacia comunitara functioneaza in baza vechii autorizatii. Documentele pe baza carora se vor face modificarile vor fi prevazute in norme.
(9) Personalul care are calitatea de a efectua inspectiile in vederea autorizarii, supravegherii si controlului farmaciilor si drogheriilor trebuie sa aiba gradul profesional de farmacist primar sau farmacist cu o vechime de minimum 8 ani in specialitate.”

13. La articolul 11, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Orice modificare ulterioara a listei personalului de specialitate se comunica la Ministerul Sanatatii si la colegiile teritoriale, in termen de 30 de zile de la aceasta.”

14. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 12. — (1) Infiintarea unei farmacii comunitare in mediul urban se face in functie de numarul de locuitori, dovedit prin adeverinta eliberata de autoritatea administratiei publice locale, dupa cum urmeaza:
a) in municipiul Bucuresti, o farmacie la 3.000 de locuitori;
b) in orasele resedinta de judet, o farmacie la 3.500 de locuitori;
c) in celelalte orase, o farmacie la 4.000 de locuitori.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), se poate infiinta cate o farmacie comunitara in gari, aerogari si centre comerciale de mare suprafata, definite conform legii, in care se desfasoara activitati de comercializare cu amanuntul de produse si de alimentatie publica, situate intr-un singur imobil, care utilizeaza o infrastructura comuna si utilitati adecvate potrivit Ordonantei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Dovada incadrarii spatiului in aceasta prevedere se elibereaza de autoritatea administratiei publice locale in a carei raza teritoriala se afla.
(3) Ministerul Sanatatii publica pe pagina de internet proprie lista cu farmaciile comunitare autorizate, localitatile urbane unde se mai pot deschide farmacii comunitare, in conformitate cu conditiile prevazute la alin. (1), precum si cu solicitantii care au depus cereri de infiintare de farmacii, in ordinea depunerii lor, mentionandu-se data la care s-au depus aceste cereri.”

15. Articolul 13 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 13. — (1) Societatile comerciale care au infiintate farmacii comunitare pot infiinta oficine locale de distributie in localitatile din mediul rural in care nu este asigurata asistenta populatiei cu medicamente prin farmacii, inclusiv in satele arondate oraselor.
(2) Societatile comerciale care au infiintate farmacii comunitare pot infiinta in statiunile aflate pe litoral, in perioada sezonului estival, oficine locale de distributie.
(3) Mentiunea privind infiintarea oficinelor locale de distributie in mediul rural si in statiunile aflate pe litoral se inscrie pe autorizatia de functionare a farmaciei comunitare titulare, care este autorizata si functioneaza.
(4) Infiintarea, organizarea si functionarea oficinelor locale de distributie prevazute la alin. (1) si (2) se reglementeaza prin norme.
(5) In cazul in care in localitatea din mediul rural se infiinteaza o farmacie comunitara, oficina locala de distributie se desfiinteaza.”

16. La articolul 16, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Sub indrumarea si controlul unui farmacist cu drept de libera practica, in farmacia comunitara isi pot efectua stagiul profesional studentii sau alte persoane aflate in procesul de invatamant farmaceutic.”
17. La articolul 18, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Modalitatea de asigurare a asistentei farmaceutice a populatiei in timpul noptii sau in zilele nelucratoare si de sarbatori legale este stabilita de colegiile teritoriale si este obligatorie pentru toate farmaciile comunitare aflate in relatii contractuale cu casele de asigurari sociale de sanatate.”

18. Articolul 19 se abroga.

19. La articolul 20, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 20. — (1) Mutarea sediului unei farmacii comunitare se comunica Ministerului Sanatatii si colegiilor teritoriale.
(2) Inceperea activitatii la noul sediu se poate face numai daca sunt indeplinite conditiile de autorizare, pe baza raportului de inspectie favorabil intocmit de personalul de specialitate prevazut la art. 10 alin. (9) si dupa inscrierea mentiunii noului sediu pe autorizatia de functionare initiala.”

20. Articolul 21 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 21. — Mutarea sediului se poate face numai cu respectarea conditiilor prevazute la art. 12 alin. (1). Pana la data de 31 decembrie 2010 inclusiv, farmaciile comunitare infiintate in conditiile art. 12 alin. (2) se pot muta numai in aceleasi conditii.”

21. Articolul 22 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 22. — (1) Pentru motive intemeiate sau pentru motive obiective invocate de detinatorul autorizatiei prevazute la art. 10 alin. (1), Ministerul Sanatatii poate aproba intreruperea activitatii farmaciei comunitare pe o perioada de pana la 180 de zile.
(2) Farmacia comunitara isi poate suspenda activitatea in mod voluntar pentru o perioada de maximum 60 de zile calendaristice. Daca perioada de suspendare depaseste 30 de zile calendaristice, este obligatorie anuntarea Ministerului Sanatatii si a colegiilor teritoriale.”

22. La articolul 23, partea introductiva se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 23. — Farmacia comunitara isi inceteaza activitatea prin anularea autorizatiei de functionare emise de Ministerul Sanatatii in urmatoarele situatii:”.

23. La articolul 23, dupa litera e) se introduce o noua litera, litera f), cu urmatorul cuprins:
„f) decesul farmacistului-sef.”

24. Articolul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 24. — (1) Societatile comerciale care au in obiectul de activitate comercializarea cu amanuntul a medicamentelor pot infiinta drogherii.
(2) Drogheria este condusa de un farmacist-sef sau de un asistent medical de farmacie sef.
(3) Poate fi farmacist-sef sau asistent medical de farmacie sef, in conditiile alin. (2), farmacistul cu drept de libera practica, membru al Colegiului Farmacistilor din Romania, respectiv asistentul medical de farmacie cu drept de libera practica, membru al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania.
(4) Drogheria functioneaza numai in prezenta a cel putin unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist.”

25. Articolul 25 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 25. — (1) Autorizatia de functionare a drogheriei se acorda de Ministerul Sanatatii pe numele persoanei juridice si al farmacistului-sef sau al asistentului medical de farmacie sef.
(2) Pentru obtinerea autorizatiei de functionare prevazute la alin. (1), solicitantul depune urmatoarele documente:
a) cererea-tip;
b) contractul de munca sau dovada exercitarii profesiei in forma liberala, pentru o norma intreaga cu durata timpului de lucru de 8 ore, pentru farmacistul-sef al unitatii, si certificatul de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania, eliberat in conditiile legii, insotit de certificatul profesional curent, emis de Colegiul Farmacistilor din Romania;
c) contractul de munca pentru norma intreaga cu durata timpului de lucru de 8 ore si autorizatia de libera practica, emisa de Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, pentru asistentul medical de farmacie sef;
d) actul constitutiv al societatii comerciale;
e) copia certificatului de inregistrare a societatii la oficiul registrului comertului;
f) certificatul constatator emis de oficiul registrului comertului, care atesta inregistrarea ca punct de lucru a spatiului destinat drogheriei sau, dupa caz, a sediului social cu activitate, pentru care se solicita autorizarea;
g) schita si datele privind localul unitatii, conform ordinului ministrului sanatatii;
h) lista privind dotarea cu mobilier si aparatura;
i) dovada achitarii taxei prevazute la art. 44 pentru autorizare, mutare, preschimbare sau orice alta modificare in autorizatia de functionare a drogheriilor.
(3) Autorizatia de functionare prevazuta la alin. (1) se elibereaza in urma unui raport de inspectie favorabil intocmit de personalul de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii.
(4) Inspectia se efectueaza in termen de maximum 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete prevazute la alin. (2).
(5) In cazul unui raport de inspectie cu recomandari, se acorda un termen de maximum 30 de zile pentru remedierea deficientelor.
(6) Autorizatia de functionare prevazuta la alin. (1) se elibereaza in maximum 30 de zile de la efectuarea inspectiei, in cazul raportului favorabil.
(7) In cazul in care drogheria isi schimba persoana juridica pe numele careia a fost eliberata autorizatia prevazuta la alin. (1), Ministerul Sanatatii elibereaza o noua autorizatie de functionare pe numele noii persoane juridice, in termen de 30 de zile de la data solicitarii; pana la eliberarea noii autorizatii de functionare, drogheria functioneaza in baza vechii autorizatii.
(8) Activitatea drogheriei se desfasoara in conformitate cu Regulile de buna practica farmaceutica, elaborate de Ministerul Sanatatii si aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.”

26. Articolul 28 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 28. — (1) Pentru motive intemeiate sau pentru motive obiective invocate de detinatorul autorizatiei prevazute la art. 25 alin. (1), Ministerul Sanatatii poate aproba intreruperea activitatii drogheriei pe o perioada de pana la 180 de zile.
(2) Drogheria isi poate suspenda activitatea in mod voluntar pentru o perioada de maximum 60 de zile calendaristice. Daca perioada de suspendare depaseste 30 de zile calendaristice, este obligatorie anuntarea Ministerului Sanatatii si a colegiilor teritoriale.”

27. La articolul 29, dupa litera e) se introduce o noua litera, litera f), cu urmatorul cuprins:
„f) faliment.”

28. Articolul 30 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 30. — Conditiile de organizare si functionare a drogheriei se stabilesc prin norme.”

29. Articolul 32 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 32. — (1) Inspectia de autorizare si inspectiile de supraveghere in farmacii comunitare, farmacii cu circuit inchis si in drogherii se exercita de Ministerul Sanatatii.
(2) Controlul privind exercitarea profesiei de farmacist se face de Colegiul Farmacistilor din Romania, prin filialele teritoriale, in conformitate cu prevederile legii.”
30. Articolul 33 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 33. — Inspectia de supraveghere in farmacii comunitare, farmacii cu circuit inchis si drogherii se face cel putin o data la 3 ani sau ori de cate ori este nevoie.”

31. Articolul 37 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 37. — Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei urmatoarele fapte:
a) angajarea de personal farmaceutic de specialitate care nu poseda drept de libera practica;
b) distributia medicamentelor fara documente care sa ateste provenienta si/sau calitatea acestora;
c) nerespectarea prevederilor privind procedura de retragere a medicamentelor de farmacii si drogherii;
d) comercializarea medicamentelor cu termen de valabilitate depasit;
e) nerespectarea Regulilor de buna practica farmaceutica, aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.”

32. Articolul 38 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 38. — In cazul in care organele de inspectie prevazute la art. 32 constata repetarea abaterilor privind organizarea, dotarea si functionarea farmaciei sau a drogheriei, pot dispune suspendarea activitatii si inchiderea unitatii pana la remedierea deficientelor constatate.”

33. Articolul 39 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 39. — Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei si inchiderea farmaciei, respectiv a drogheriei, urmatoarele fapte:
a) functionarea unei farmacii sau a unei drogherii fara autorizatie de functionare emisa de Ministerul Sanatatii;
b) detinerea sau eliberarea in drogherii a unor medicamente ale caror detinere si eliberare sunt interzise in drogherie;
c) incalcarea prevederilor art. 15 si ale art. 24 alin. (4).”

34. Articolul 40 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 40. — (1) Constatarea faptelor ce constituie contraventii si aplicarea amenzilor se fac de personalul de specialitate din Ministerul Sanatatii.
(2) Modelul procesului-verbal de contraventie este prevazut in norme.
(3) La sesizarea Colegiului Farmacistilor din Romania, Ministerul Sanatatii va efectua un control. Rezultatul controlului este transmis Colegiului Farmacistilor din Romania, potrivit legii.”

35. La articolul 42, alineatele (2) si (3) se abroga.

36. Articolul 43 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 43. — Dispozitiile art. 12 se aplica pana la data de 31 decembrie 2010 inclusiv.”

37. Articolul 44 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 44. — (1) Taxele pentru emiterea autorizatiei de functionare sunt urmatoarele:
a) pentru infiintarea de farmacii in mediul urban — 3.000 lei;
b) pentru infiintarea de farmacii in mediul rural — 150 lei;
c) pentru infiintarea unei oficine locale de distributie — 100 lei;
d) pentru infiintarea de drogherii in mediul urban — 2.000 lei;
e) pentru infiintarea de drogherii in mediul rural — 50 lei.
(2) Taxele pentru emiterea unei noi autorizatii in cazul preschimbarii sau al pierderii autorizatiei de functionare a farmaciei ori a drogheriei sunt urmatoarele:
a) pentru mediul urban — 100 lei;
b) pentru mediul rural — 50 lei.
(3) Pentru orice alta modificare inscrisa pe autorizatia de functionare a farmaciei sau drogheriei se percepe o taxa de 50 de lei.
(4) In cazul mutarii sediului farmaciei sau drogheriei, cuantumul taxelor este cel prevazut pentru infiintare.
(5) Taxele prevazute de prezenta lege se fac venit la bugetul de stat.
(6) Cuantumul taxelor prevazute de prezenta lege se poate actualiza periodic, prin hotarare a Guvernului.”

Art. II. — Cererile depuse la Ministerul Sanatatii, in vederea eliberarii autorizatiei de functionare pentru farmacii si drogherii, pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, precum si documentele ce le insotesc vor fi analizate in conformitate cu prevederile acesteia.

Art. III. — In termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentei legi, unitatile prevazute la art. 42 din Legea farmaciei nr. 266/2008, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, care detin autorizatii de functionare cu termen de valabilitate, sunt obligate sa preschimbe autorizatiile de functionare, in conditiile legii.

Art. IV. — In tot cuprinsul Legii farmaciei nr. 266/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, sintagma „Ministerul Sanatatii Publice” se inlocuieste cu sintagma „Ministerul Sanatatii”, iar sintagma „ordin al ministrului sanatatii publice” se inlocuieste cu sintagma „ordin al ministrului sanatatii”.

Art. V. — Legea farmaciei nr. 266/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

Celebra Ordonanta de Urgenta nr. 61 nu numai ca arunca în derizoriu rolul Parlamentului, dar este redactata într-un limbaj imposibil.În rapoartele de tara din ultimii ani, Comisia Europeana a atras atentia Executivului ca

recurge prea des la ordonante de urgenta. Iata ca Guvernul a mai comis un OUG, care ar putea sa ocupa un loc de frunte în viitorul raport de tara si poate chiar în cartea recordurilor: si-a arogat prerogativele de a abroga o lege chiar înainte de intrarea ei în vigoare, pe motiv ca vrea sa ajute Parlamentul, sa-i ofere instrumentele legislative de care are nevoie
 
Pâna acum, legea spunea ca un act normativ poate fi abrogat doar daca este în vigoare: „Dupa intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existentei acestuia pot interveni diferite evenimente legislative cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea”. Care “altele asemenea” este greu de ghicit. Ce interventii s-ar mai putea face asupra unei legi, în afara de cele enumerate?! Dar Guvernul da semne ca ar fi în stare sa inventeze ceva la care nici nu te puteai gândi, cum ar fi abrogarea unei legi care nici n-a intrat în vigoare.
 
Printr-o ordonanta de urgenta, Guvernul a venit cu o derogare de la imperativul abrogarii actelor numai dupa intrarea în vigoare a acestora: “Dupa adoptarea lor, în situatii temeinic justificate, actele normative pot fi completate sau, dupa caz, abrogate si înainte de data intrarii lor în vigoare”. Aceasta aberatie legislativa este motivata de Guvern printr-o alta aberatie, care tine însa de realitatile autohtone: “Exista acte normative adoptate care nu au intrat înca vigoare si care nu mai pot fi aplicate, având în vedere ca acestea nu mai corespund realitatilor societatii românesti. Aceste legi sunt amânate sine die, deoarece intrarea lor în vigoare ar produce efecte juridice nefavorabile, cu un impact negativ asupra sistemului judiciar, cât si asupra cetatenilor. Spre exemplu, este cazul Codului Penal adoptat în 2004 sau al Legii spitalelor nr. 270/2003, al caror termen de intrare în vigoare a fost amânat în mod repetat.
Însa nicio tehnica legislativa din lume n-ar mai putea ajuta la reglementarea unor asemenea realitati, cum ar fi mai multe coduri penale care stau la coada de câtiva ani. si cum s-ar putea face face un cod penal care sa tina pasul realitatile noastre: sa se schimbe gravitatea omorului, a furtului sau a tâlhariei?
 
Ministrul justitiei, Catalin Predoiu, si-a exersat iscusintele avocatesti pledând pentru aceasta ordonanta de urgenta: „Punem la dispozitie un mijloc de tehnica legislativa. Noi am îndreptat o lacuna de tehnica legislativ”.
Culmea, printr-un comunicat al Ministerului Justitiei suntem înstiintati ca scopul ordonantei este acela de a oferi un instrument puterii legislative, când faptul ca lucrurile stau exact pe dos e de domeniul evidentei:  „Scopul ordonantei de urgenta a fost acela de a oferi puterii legislative posibilitatea de a putea completa sau abroga legi care au fost adoptate, dar a caror intrare în vigoare a fost amânata pentru viitor”.
Daca Legislativul a ajuns sa aiba nevoie de instrumente de la Guvern pentru a putea legifera, atunci întrebarea fireasca este: de ce ne mai trebuie Parlament, cu atât mai mult unul bicameral?

Sursa: Saptamana Financiara

Art. 1. — Prezentele norme reglementeaza procedurile specifice de avizare, constatare, evaluare si lichidare a daunelor la asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor,

precum si de stabilire si plata a despagubirilor.

Art. 2. — (1) Asiguratii/beneficiarii PAD, asa cum sunt definiti
la art. 18 din Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a
locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor, sunt obligati sa instiinteze in cel mai scurt timp, fara a depasi insa termenul de 60 de zile de la data producerii riscului asigurat, asiguratorul care a eliberat PAD cu privire la producerea riscului asigurat si sa precizeze imprejurarile cu privire la acest eveniment, iar pe parcursul constatarilor referitoare la acest eveniment sa procedeze in conformitate cu instructiunile primite de la asigurator.
(2) Daca informatiile inscrise in PAD au suferit modificari in timpul valabilitatii asigurarii, asiguratii/beneficiarii PAD sunt obligati sa instiinteze in scris, in termen de 30 de zile calendaristice de la data aparitiei modificarilor, asiguratorul care a eliberat PAD cu privire la modificarile intervenite.

Art. 3. — (1) In cazul producerii unui risc asigurat prin PAD, asiguratii/beneficiarii PAD vor depune o cerere de despagubire in scris catre asiguratorul care a eliberat PAD, potrivit prezentelor norme.
(2) In cazul proprietarilor care beneficiaza de subventionarea
primei de asigurare, cererea de despagubire se adreseaza prin intermediul autoritatilor locale direct catre PAID si, prin derogare de la prevederile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 260/2008, constatarea si evaluarea prejudiciilor, respectiv lichidarea daunelor se pot face si de o societate desemnata de PAID.

Art. 4. — (1) Asiguratorul care a eliberat PAD este obligat sa desfasoare constatarea privind producerea riscului asigurat in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data primirii instiintarii despre producerea evenimentului asigurat, respectiv din momentul in care accesul direct in zona calamitata este posibil.
(2) Constatarea daunei contine minimum raportul de constatare tehnica si determinarea cauzelor si imprejurarilor
producerii riscului asigurat.

Art. 5. — (1) Asiguratorul care a eliberat PAD este obligat sa deschida dosarul de dauna, sa initieze procedura de regularizare a daunelor si sa instiinteze PAID in termen de 5 zile calendaristice despre formularea in scris a fiecarei cereri de despagubire depuse de asiguratii/beneficiarii PAD, ca urmare a constatarii de catre institutiile abilitate a starii de dezastru natural.
(2) In vederea regularizarii unei daune, dosarul de daune va contine cel putin urmatoarele documente:
— avizarea in scris a daunei de catre asiguratul/beneficiarul
PAD;
— procesul-verbal de constatare a pagubelor;
— fotografii ale elementelor de constructie avariate in evenimentul asigurat;
— documente de evaluare a pagubei si stabilire a cuantumului despagubirii;
— cererea de despagubire completata de asiguratul/ beneficiarul PAD;
— referatul intocmit de lichidatorul de daune.

Art. 6. — (1) Procesul-verbal de constatare a pagubelor se semneaza de catre partile implicate, respectiv de catre
reprezentantul asiguratorului care a eliberat PAD sau de cel al societatii desemnate de PAID sa instrumenteze dosarul de dauna si de catre asiguratul/beneficiarul PAD.
(2) Eventuale obiectii ale partilor cu privire la prejudiciile
constatate se vor mentiona in procesul-verbal sau intr-o anexa a acestuia, iar orice modificare in cuprinsul procesului-verbal trebuie efectuata cu acordul scris al persoanelor prevazute la alin. (1).
(3) Daca ulterior incheierii procesului-verbal apar si alte pagube ca urmare a riscului asigurat ce nu au putut fi constatate initial, se va intocmi un proces-verbal suplimentar de constatare a pagubelor, cu participarea acelorasi parti care au luat parte la constatarea initiala.
(4) Toate persoanele care participa la intocmirea proceselorverbale
raspund conform legii pentru inscrierea cu intentie (in
cunostinta de cauza) a datelor false sau nereale in proceseleverbale respective.

Art. 7. — Dupa efectuarea constatarii, asiguratorul care a eliberat PAD si care instrumenteaza dosarul de dauna este obligat sa elibereze asiguratului/beneficiarului PAD o copie a procesului-verbal de constatare a pagubelor, in care se vor mentiona numarul dosarului deschis, data, localitatea, judetul, adresa completa a locuintei asigurate si elementele de constructie avariate. In procesul-verbal de constatare se vor mentiona elementele de constructie constatate ca fiind avariate in urma producerii riscului asigurat, precum si lista documentelor necesare a fi depuse de catre asiguratul/ beneficiarul PAD pentru finalizarea dosarului de daune si efectuarea platii.

Art. 8. — (1) PAID va recunoaste constatarile tehnice efectuate de catre asiguratorii autorizati sa practice asigurarea obligatorie asociati in PAID, precum si pe cele efectuate de societatile desemnate de catre PAID.
(2) PAID are dreptul sa verifice constatarile tehnice efectuate
de catre asiguratorii autorizati sa practice asigurarea obligatorie asociati in PAID, precum si pe cele efectuate de societatile desemnate de catre PAID, precum si modul de evaluare si de stabilire a cuantumului despagubirii.

Art. 9. — Evaluarea despagubirilor cuvenite asiguratului beneficiarului PAD, pe care asiguratorul care a eliberat PAD este obligat sa o stabileasca, se efectueaza astfel:
a) pentru cazurile in care asiguratul/beneficiarul PAD solicita in scris intocmirea unui deviz estimativ de reparatie, in termen de 5 zile lucratoare de la solicitare;
b) pentru cazurile in care sunt necesare devize de lucrari sau proiecte de consolidare a locuintelor intocmite de firme specializate, in termen de 5 zile lucratoare de la primirea ultimului document solicitat de asigurator.

Art. 10. — Dupa definitivarea etapelor prevazute mai sus, asiguratorul care a eliberat PAD sau societatea desemnata de catre PAID sa instrumenteze dosarul de dauna este obligat:
a) sa solicite suplimentar alte documente necesare pentru plata despagubirii (acte de proprietate, eventuale documente justificative ori estimative de reparatie, dupa caz, alte costuri
privind lucrari si/sau materiale, documente de identificare ale asiguratului/beneficiarului etc.);
b) dupa primirea tuturor documentelor necesare solutionarii dosarului de dauna, sa raspunda cererii partii solicitante, formuland oferta de despagubire potrivit propriilor constatari cu privire la producerea evenimentului asigurat, acoperit prin PAD;
c) dupa finalizarea dosarului de dauna, sa transmita spre completare asiguratului/beneficiarului PAD declaratia din care sa rezulte faptul ca prin incasarea despagubirii nu va mai avea alte pretentii in legatura cu paguba respectiva de la PAID si de la asiguratorul care a eliberat PAD;
d) sa comunice asiguratului/beneficiarului PAD motivele pentru care nu a aprobat, in totalitate sau partial, pretentiile de despagubire, atunci cand este cazul.

Art. 11. — (1) PAID deconteaza asiguratorilor pentru activitatea de constatare si evaluare a prejudiciilor rezultate in urma producerii riscurilor asigurate obligatoriu echivalentul in lei al sumei de 100 euro, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data incheierii contractului de asigurare obligatorie a locuintei pentru fiecare dosar de dauna instrumentat.
(2) Pentru fiecare dintre dosarele de daune respinse ca urmare a avizarii unor riscuri care nu sunt cuprinse in PAD si
pentru care nu se desfasoara si nu se finalizeaza constatarea tehnica privind producerea riscului asigurat, PAID deconteaza suma de 25 euro.
(3) Orice expertiza tehnica (de exemplu: privind structura de rezistenta a locuintei, privind cauza alunecarii de teren etc.)
considerata necesara de catre asiguratorul care a eliberat PAD se va efectua numai cu acordul PAID, care deconteaza si costul acestei expertize.
CAPITOLUL II
Stabilirea despagubirilor

Art. 12. — Dreptul la despagubire se stabileste pe baza actelor emise de institutiile abilitate sa constate, potrivit legii, starea de dezastru natural (cutremure de pamant, alunecari de teren sau inundatii, ca fenomene naturale) prin care sa declare si sa delimiteze zonele calamitate pentru orice eveniment cuprins in riscurile asigurate.

Art. 13. — La stabilirea despagubirii, in cazul avarierii sau distrugerii bunurilor asigurate, se iau in consideratie pretentiile formulate de asiguratii/beneficiarii PAD, despagubirea stabilita de asiguratorul care a eliberat PAD si eventuale obiectii formulate de asiguratii/beneficiarii PAD, fara a se depasi limitele de despagubire stabilite prin PAD.

Art. 14. — Repartizarea la asiguratii/beneficiarii coproprietari a sumelor cuvenite cu titlu de despagubire in cazul producerii riscului asigurat se va face in functie de cota de proprietate detinuta de fiecare coproprietar.

Art. 15. — (1) Despagubirile acordate de PAID pentru daunele acoperite prin PAD nu pot depasi valoarea sumei asigurate obligatoriu, cuantumul efectiv al daunei si nici valoarea reala a locuintei la momentul producerii dezastrului natural.
(2) Cuantumul daunei la locuinte este egal cu costul reparatiilor partilor componente pentru acelea care se mai pot repara ori cu costul de inlocuire a elementelor care nu se mai pot repara, inclusiv cheltuielile pentru materiale, stabilite la preturile medii de pe piata locala.
(3) Costul reparatiilor efectuate la locuinte se stabileste pe baza documentelor eliberate de unitatile de specialitate sau in baza devizului intocmit de asigurator, in cazul lucrarilor in regie proprie. In cazul in care reparatiile locuintei se efectueaza in regie proprie, tariful orei de manopera nu va contine TVA si se va tine seama de preturile practicate pe piata locala, pentru materialele si manopera necesare efectuarii reparatiilor.
(4) Prin unitati de specialitate se intelege persoanele juridice
legal autorizate, care au in obiectul lor de activitate comercializarea de materiale de constructii si/sau executarea de lucrari de constructii.
(5) Costul reparatiilor cladirilor cu destinatie de locuinta se stabileste prin aplicarea preturilor unitare pe articole de deviz
pentru lucrari de reparatii la constructii si instalatiile aferente;
metodologia si dispozitiile legale in vigoare care se aplica la
intocmirea devizelor in vederea stabilirii costului reparatiilor sunt cele valabile la data producerii evenimentului asigurat.

Art. 16. — In cazul in care asiguratii/beneficiarii PAD prezinta documentatii tehnice, respectiv devize de reparatii sau alte evaluari, acestea pot fi luate in considerare la stabilirea despagubirii, dupa verificarea prealabila facuta de societatea care instrumenteaza dosarul de dauna.

CAPITOLUL III
Plata despagubirilor

Art. 17. — Dupa acceptarea despagubirii stabilite, asiguratul/beneficiarul PAD va preciza modalitatea de plata: in numerar, ordin de plata sau in contul bancar al unitatii de specialitate care a efectuat reparatia.

Art. 18. — PAID va plati asiguratului/beneficiarului PAD numai contravaloarea costurilor de reparatii/inlocuire referitoare la prejudiciile cauzate de producerea riscului asigurat, in limita sumei totale asigurate prin PAD.

Art. 19. — (1) In cazul in care PAD s-a incheiat pentru o suma asigurata inferioara valorii locuintei, respectiv locuinta este de tip A si suma asigurata trecuta in PAD este de 10.000 euro, iar prima de asigurare platita este de 10 euro, despagubirea cuvenita se plateste doar pana la nivelul sumei asigurate obligatoriu prevazute de art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 260/2008, pentru locuinta de tip B.
(2) In cazul in care PAD s-a incheiat pentru o suma asigurata superioara valorii locuintei, respectiv locuinta este de tip B si suma asigurata trecuta in PAD este de 20.000 euro, iar prima de asigurare platita este de 20 euro, despagubirea cuvenita se plateste doar pana la nivelul sumei asigurate obligatoriu prevazuta de art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 260/2008, pentru locuinta de tip B, urmand ca diferenta de prima sa se restituie.

Art. 20. — Despagubirea se plateste de catre PAID, in baza unui centralizator transmis de asiguratorul care a efectuat constatarea si evaluarea prejudiciilor. Centralizatorul se transmite in maximum 5 zile lucratoare de la data la care asiguratorul sus-mentionat a primit din partea asiguratului toate documentele solicitate, inclusiv acordul privind oferta de despagubire transmisa si declaratia prevazute la art. 10.

Art. 21. — PAID va face plata despagubirilor catre asiguratul/beneficiarul PAD, pe baza centralizatorului primit de la asiguratorul care a eliberat PAD, in termen de 5 zile lucratoare de la primirea acestuia.

Art. 22. — (1) In cazurile in care despagubirile se stabilesc prin hotarare judecatoreasca, PAID va acorda despagubiri in
baza hotararii judecatoresti executorii.
(2) Plata despagubirilor stabilite prin hotarare judecatoreasca executorie se face pe baza centralizatorului transmis de asiguratorul care a eliberat PAD.
(3) Centralizatorul se va transmite catre PAID in maximum 5 zile lucratoare de la data depunerii de catre asiguratul/ beneficiarul PAD a cererii insotite de hotararea judecatoreasca executorie.
(4) In cazul in care partile nu se inteleg asupra cuantumului
despagubirii, suma care nu face obiectul litigiului va fi platita de catre PAID inainte ca acesta sa se fi solutionat prin negociere directa sau de catre instanta judecatoreasca.

Art. 23. — PAID va face plata despagubirilor stabilite prin hotararea judecatoreasca executorie catre asiguratul/ beneficiarul PAD pe baza centralizatorului primit de la asiguratorul care a eliberat PAD, in termen de 5 zile lucratoare.

Art. 24. — Daca societatea din domeniul asigurarilor care instrumenteaza dosarul de daune sau PAID nu isi indeplinesc obligatiile in termenele prevazute la art. 20, respectiv 21 sau si le indeplinesc defectuos, inclusiv daca diminueaza nejustificat despagubirea, in conformitate cu prevederile art. 19 alin. (5) din Legea 260/2008, aceasta sau PAID, dupa caz, vor plati asiguratului/beneficiarului PAD o penalizare de 0,1% aplicata sumei cuvenite care nu a fost platita, pentru fiecare zi de intarziere, fara insa a se depasi suma asigurata prin PAD.

Art. 25. — (1) Suma asigurata obligatoriu se reduce cu cuantumul fiecarei despagubiri platite, polita de asigurare continuand pentru suma asigurata ramasa. Pentru riscurile prevazute la art. 6 din Legea nr. 260/2008, sumele platite de catre PAID asiguratului/beneficiarului PAD se constituie in baza principiului asigurarii de prim risc.
(2) In toate cazurile despagubirile se platesc in lei, in conformitate cu prevederile art. 5 alin. 1 din Legea 260/2008.

Art. 26. — In situatia efectuarii platii de catre PAID direct in contul indicat in declaratia de acceptare a despagubirii de catre asigurat, acesta se considera a fi integral despagubit, daca in termen de 30 de zile de la data incasarii sumei in contul sau bancar nu a notificat societatii care a instrumentat dosarul de dauna eventuale obiectii referitoare la cuantumul despagubirii.

CAPITOLUL IV
Dispozitii finale

Art. 27. — Dreptul asiguratilor la despagubiri, ce izvorasc din
asigurarea incheiata potrivit prevederilor Legii nr. 260/2008, se stinge in termen de 2 ani de la producerea riscului asigurat.

Noile condiţii impuse prin proiectul de lege pentru organizarea de jocuri de noroc va reduce drastic numărul cazinourilor şi al sălilor de jocuri. De alfel, chiar în motivaţia pentru elaborarea acestui act normativ se specifică:

„limitarea numărului de licenţe se va face în mod natural, pe criterii pur economice având ca urmare o concentrare a activităţii prin reducerea numărului de săli de joc“.

Pe lângă majorarea de patru ori a taxelor de autorizare şi de funcţionare, pentru prima dată se introduc şi restricţii privind amplasarea sălilor de joc în oraşe. Astfel, acestea nu-şi vor mai putea desfăşura activitatea în spaţii „situate în zone cu circulaţie intensă (în pasaje pietonale sau staţii ale mijloacelor de transport în comun)“.

Cu toate că formularea este ambiguă, un număr destul de mare de afaceri de acest tip ar trebui să fie defiinţate pe baza acestor criterii. Şi asta mai ales dacă ţinem cont de numeroase cazinouri aflate în proximitatea noilor spaţii interzise.

Clienţii cazinourilor s-au înjumătăţit

În plus, în baruri şi în cluburi maşinile de joc trebuie să fie amplasate în spaţii complet separate faţă de cele unde se desfăşoară activitatea de bază. În aceste condiţii, Guvernul estimează o diminuare cu aproximativ 30% a sălilor de jocuri de noroc, însă reprezentanţii companiilor de profil susţin că noile reglementări vor provoca o scădere mult mai drastică

adevarul

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.19/2008, prin care s-a introdus posibilitatea ca Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) sa cesioneze creantele fiscale pe care le administreaza, a fost aprobata cu modificari de Parlament.

Parlamentul a modificat procedura cesiunii creantelor fiscale, introdusa prin OUG nr. 19/2008, astfel incat, potrivit legii de aprobare, ANAF „poate cesiona creantele fiscale principale si accesorii pe care le are in administrare, datorate de contribuabili, astfel cum acestea sunt individualizate prin titluri de creanta si confirmate prin certificate de atestare fiscala.”

Cesiunea creantelor –  prin licitatie, selectie de oferte sau incredintare directa

Conform legii de aprobare, cesiunea creantelor fiscale se va putea face prin licitatie, selectie de oferte sau incredintare directa, dupa caz.

Procedura de cesiune a creantelor fiscale se va demara la initiativa ANAF sau a unitatilor sale subordonate si incepe prin transmiterea spre publicare a unui anunt de intentie. Cu toate acestea, publicarea anuntului de intentie nu creeaza ANAF obligatia de a efectua respectiva cesiune de creante.

ANAF, obligata sa notifice debitorul

Intentia de cesionare a creantei fiscale se va notifica debitorului fiscal. Incepand cu data eliberarii certificatului de atestare fiscala, orice plata efectuata de debitor sau in numele sau se considera a fi efectuata in contul obligatiilor fiscale curente sau viitoare. In cazul in care nu se realizeaza procedura cesiunii creantelor fiscale, organul fiscal va proceda la stingerea creantelor fiscale cu sumele achitate.

De asemenea, legea de aprobare a stabilit ca ANAF sa poata cesiona creantele fiscale principale si accesorii pe care le administreaza, ale debitorilor, la un pret care nu va putea fi mai mic decat valoarea creantelor fiscale principale, parcurgand urmatoarele etape:
a) se publica anuntul de participare la cesionarea creantelor fiscale prin licitatie publica cu strigare, la un pret ce nu va putea fi mai mic decat valoarea creantelor fiscale astfel cum acestea sunt individualizate prin titlurile de creanta si confirmate prin certificate de atestare fiscala;
b) in situatia in care exista un singur ofertant pentru care oferta a fost declarata calificata, Agentia Nationala de Administrare Fiscala poate sa treaca la incredintarea directa, cu conditia ca pretul din oferta sa nu fie mai mic decat valoarea totala a creantelor fiscale.
In situatia in care exista mai multe oferte declarate calificate este declarata castigatoare oferta cea mai avantajoasa;
c) in cazul in care nu exista nicio oferta, licitatia in vederea cesiunii creantelor fiscale se va organiza la un alt termen, pentru care se va publica un nou anunt in care pretul nu va putea fi mai mic decat valoarea creantelor fiscale principale plus 75% din valoarea creantelor fiscale accesorii;
d) in cazul in care nu exista nicio oferta, licitatia in vederea cesiunii creantelor fiscale se va organiza la un alt termen, pentru care se va publica un nou anunt in care pretul nu va putea fi mai mic decat valoarea creantelor fiscale principale la care se adauga 50% din valoarea creantelor fiscale accesorii;
e) in cazul in care in cadrul etapei prevazute la lit.c) sau lit.d) exista un singur ofertant, ANAF poate sa treaca la incredintarea directa, cu conditia ca pretul din oferta sa nu fie mai mic decat valoarea creantelor fiscale inscrisa in anunt. Daca exista mai multe oferte calificate, este declarata castigatoare oferta cea mai avantajoasa;
f) daca nu se obtine pretul inscris in anunt, cesiunea creantelor fiscale va fi facuta la cel mai mare pret oferit, daca acesta depaseste valoarea creantelor fiscale principale.

Printre modificarile aduse Codului de procedura fiscala se numara si cea referitoare la declararea inactivitatii contribuabililor. Astfel, potrivit OUG nr. 46/2009 contribuabilii persoane juridice sau orice alte entitati fara

personalitate juridica vor fi declarati inactivi, daca indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:
a) nu isi indeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligatie declarativa prevazuta de lege;
b) se sustrag de la efectuarea inspectiei fiscale, prin declararea unor date de identificare a sediului social care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
c) organele fiscale au constatat ca nu functioneaza la sediul social sau la domiciliul fiscal declarat.

Acestora le vor fi aplicabile prevederile art. 11 alin. (11) si (12) din Codul fiscal, care stabilesc ca „autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie efectuata de un contribuabil declarat inactiv prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala”. „De asemenea, nu sunt luate in considerare de autoritatile fiscale tranzactiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Procedura de declarare a contribuabililor inactivi va fi stabilita prin ordin. Lista contribuabililor declarati inactivi se publica pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice — portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si va fi adusa la cunostinta publica in conformitate cu cerintele prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala”, conform acelorasi prevederi.

Potrivit OUG nr. 46/2009, prin exceptie, nu vor fi declarati inactivi contribuabilii aflati in stare de insolventa sau contribuabilii pentru care s-a pronuntat sau a fost adoptata o hotarare de dizolvare.

Certificatele de atestare fiscala in noua forma, eliberate de organele fiscale aflate in subordinea ANAF pentru contribuabilii care depun documentatia in vederea accesarii fondurilor externe nerambursabile, prezinta imaginea

corecta a situatiei fiscale a contribuabilului, evidentiindu-se distinct suma obligatiilor de plata, suma creantelor si valoarea neta a diferentei acestora.

O alta prevedere a actului normativ completeaza certificatul de atestare fiscala cu o noua sectiune care contine informatii pentru verificarea eligibilitatii persoanelor juridice pentru accesarea fondurilor externe nerambursabile, respectiv valoarea neta a diferentei dintre obligatii si creante, precum si obligatiile de plata in ultimele 12 luni.

De asemenea, prin adoptarea acestei ordonante s-a creat posibilitatea legala ca institutiile care gestioneaza si aproba fondurile externe nerambursabile sa solicite direct certificatul de atestare fiscala organelor fiscale subordonate ANAF.

Fiscul nu va mai calcula majorari de intarziere, pentru firmele in dizolvare

O alta masura a actului normativ este renuntarea administratiei fiscale la calculul de majorari de intarziere stabilite in sarcina contribuabililor intrati in dizolvare, incepand cu data hotararii de dizolvare.  

Actul normativ adoptat de Guvern cuprinde prevederi pentru repunerea in termen a inlesnirilor la plata acordate in anii precedenti societatilor comerciale, inlesniri care si-au pierdut valabilitatea, ca urmare a efectelor crizei economice.  

Garda Financiara are dreptul sa legitimeze persoanele suspecte de evaziune fiscala

In acelasi timp, actul normativ cuprinde si masuri pentru diminuarea evaziunii fiscale in acest scop aducandu-se modificari si completari Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 91/2003 privind reorganizarea Garzii Financiare, urmarindu-se in principal realizarea evaluarii de catre Garda Financiara la solicitarea procurorilor a prejudiciului bugetar cauzat de faptele ce pot constitui infractiuni, prin procese verbale care pot reprezenta mijloace de proba.

anaf

Recursul in interesul legii, inaintat ICCJ saptamana aceasta, vizeaza pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 31 alin.(1) lit .c) si d) din Legea nr.188/1999

privind Statutul functionarilor publici.

Procurorul general, Laura Codruta Kövesi, a solicitat admiterea recursului in interesul legii, sustinand ca actiunile formulate de functionarii publici pentru acordarea si cuantificarea drepturilor salariale constand in suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare nu sunt intemeiate.

Practica neunitara a instantelor de judecata

Potrivit recursului in interesul legii, in practica instantelor de judecata s-a constatat ca nu exista  un punct de vedere unitar in legatura cu interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.31 alin.1 lit. c) si d) din Legea nr.188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata, referitor la posibilitatea acordarii si cuantificarii drepturilor banesti reprezentand suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare.
 
I. Astfel, unele instante de judecata au respins actiunile reclamantilor, functionari publici prin care solicitau obligarea angajatorilor la plata sumelor de bani reprezentand suplimentul postului si suplimentul treptei de salarizare in cuantum de 25 % fiecare, din salariul de baza, incepand cu data de 1 ianuarie 2004.

In motivarea acestor solutii, s-au retinut urmatoarele considerente:
I.a) Conform dispozitiilor art. 31 alin.(1) din Legea nr. 188/1999 privind Statului functionarilor publici, republicata, pentru activitatea desfasurata, functionarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de baza, sporul de vechime in munca, suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare.

Art.31 alin.(3) din acelasi act normativ statueaza in mod expres ca salarizarea functionarilor publici se face in conformitate cu prevederile legii privind stabilirea  sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici.

Intrucat nu a fost adoptata o lege de salarizare a functionarilor publici, anual, prin Ordonante ale Guvernului, au fost reglementate drepturile salariale si alte drepturi ale acestei categorii profesionale.

Astfel, pentru anul 2005, a fost adoptata Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.92/2004, pentru anul 2006, Ordonanta de  Guvern nr. 2/2006, iar pentru anul 2007, Ordonanta de  Guvern nr. 6/2007.

In cadrul acestor acte normative au fost enumerate sporurile, premiile, primele si alte drepturi de natura salariala ce se acorda functionarilor publici, precum si cuantumul acestora, prin stabilirea unui procent  din salariul de baza.

Procentul celor doua suplimente salariale nu a fost stabilit nici prin Legea nr. 188/1999 si nici prin actele normative subsecvente, astfel incat orice cuantificare a acestor drepturi este arbitrara.

Pentru a fi posibila cuantificarea suplimentului postului si a suplimentului  corespunzator treptei de salarizare, ca parti componente ale salariului functionarilor publici, este necesara existenta unor dispozitii date in aplicarea (executarea) art.31 alin.1 lit. c) si d) din Legea nr. 188/1999 republicata, atributie ce revine, fie legiuitorului, prin promovarea unui act normativ cu forta juridica de lege, fie Guvernului, prin adoptarea unei hotarari, date in executarea prevederilor cuprinse in Legea nr. 188/1999.
In conditiile in care modalitatea de calculare a suplimentului postului si a suplimentului  corespunzator treptei de salarizare, nu este reglementata printr-un act infralegislativ, acordarea acestor drepturi presupune, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani care nu este certa, fiind si imposibil de calculat, iar pe de alta parte, eventuala cuantificare de catre instanta, in raport cu diverse criterii, reprezinta o nesocotire a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 820 din 3 iulie 2008, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008.

Or, instantele de judecata nu au  competenta de a se substitui legiuitorului ori executivului in privinta acordarii efective a unui drept prevazut de lege.

S-a aratat si ca dreptul la cele doua suplimente salariale nu poate fi apreciat ca fiind un „bun”, in sensul art. 1 din Protocolul nr.1, aditional la Conventia pentru Apararea drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, intrucat, in absenta prevederilor legale referitoare la modul de stabilire a cuantumului dreptului de creanta pe care cele doua suplimente salariale il presupun, „bunul”, nu este definit si deci nu poate naste, in privinta reclamantilor, nici o speranta legitima de a-l obtine.

De asemenea, este lipsita de eficienta solutia de a se dispune plata  celor doua suplimente salariale in mod generic, deoarece, fata de lipsa  unor criterii minime de cuantificare, in conditiile in care autoritatea publica parata persista intr-o atitudine de pasivitate, hotararile pronuntate ar fi imposibil de executat.

In recursul in interesul legii se arata ca acest punct de vedere este „in litera si spiritul legii”. 

 I.b).Alte instante de judecata, respingand actiunile reclamantilor, au retinut ca suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare sunt componente ale salariilor de baza cuvenite functionarilor publici si isi gasesc corespondent in categoriile, clasele, gradele profesionale si treptele de salarizare.

Astfel, s-a aratat ca in perioada 2004-2008, salarizarea functionarilor publici a fost reglementata  succesiv, prin mai multe acte normative, respectiv: Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 92/2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 76/2005, Ordonanta de  Guvern nr. 2/2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 417/2006, Ordonanta de  Guvern nr. 6/2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 232/2007 si Ordonanta de  Guvern nr. 9/2008, mentionandu-se expres ca salariul de baza se stabileste in functie de categorie si clasa, care reflecta nivelul studiilor necesare exercitarii functiei publice si, dupa caz, de gradul profesional al functiei publice, precum si in raport cu nivelul la care se presteaza activitatea, respectiv la nivel central sau local, potrivit anexelor la actele  normative susmentionate.

Interpretand in mod sistematic aceste acte normative, instantele au constatat ca pe calea ordonantelor de guvern s-au prevazut masuri de reglementare a drepturilor salariale si altor drepturi  ale functionarilor publici, iar aceste reglementari au un caracter special, fata de legea generala, potrivit principiului specialia generalibus derogant.

Asadar, prin mentionarea in componenta salariului functionarilor publici, a suplimentului postului si suplimentului corespunzator treptei de salarizare, legiuitorul nu a intentionat crearea unor sporuri ce se acorda distinct de salariul de baza (ca de exemplu: sporul pentru conditii vatamatoare, sporul de confidentialitate, etc.), ci acestea sunt componente ale salariului de baza, gasindu-si corespondent in categoriile, clasele, gradele profesionale si treptele de salarizare ale gradelor profesionale, iar simpla necorelare a termenilor folositi nu este de natura sa confere functionarilor publici noi drepturi salariale.

Aceasta concluzie a fost desprinsa de instantele de judecata si din interpretarea literala a dispozitiilor art. 4 si art. 5 din Ordonanta de  Guvern nr. 6/2007  in care se arata ca salariul de baza se stabileste  in raport de gradul profesional al functiei publice, iar pentru gradul profesional al functiei publice de executie se stabilesc trei trepte de salarizare, precum si a dispozitiilor art. 33 din acelasi act normativ in care se mentioneaza ca avansarea in treapta de salarizare imediat superioara se face prin transformarea posturilor ocupate de cei care indeplinesc conditiile de avansare.

In raport de aceste dispozitii legale, s-a stabilit ca majorarea salariului se poate obtine doar prin avansarea intr-o treapta de salarizare superioara, iar nu prin acordarea unui spor reprezentand suplimentul corespunzator treptei de salarizare.
Pe de alta parte, prin „suplimentul postului”, se intelege diferentierea salariala  intre functionarii publici, in raport  de functia publica detinuta, de conducere sau de executie, in conditiile in care, potrivit dispozitiilor legale, functionarii publici care ocupa o functie publica  de conducere beneficiaza de salariul de baza prevazut pentru functia de executie detinuta anterior, la care se adauga indemnizatia de conducere.

Potrivit actului normativ emis de Guvern, „cererea de executare silita, insotita de titlul executoriu, se depune la executorul judecatoresc, daca legea nu prevede altfel. Acesta, de indata, va solicita instantei de executare

 incuviintarea executarii silite, inaintandu-i in copie cererea de executare si titlul respectiv. Asupra cererii de incuviintare, presedintele instantei de executare se pronunta prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor. Incheierea de incuviintare a cererii de executare silita nu este supusa niciunei cai de atac.”

Incheierea prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite va putea fi atacata cu recurs numai de catre creditor, in termen de 5 zile de la comunicare.

Dupa incuviintarea cererii, la instanta de executare se va alcatui un dosar privind executarea, la care executorul judecatoresc va fi obligat sa depuna cate un exemplar al fiecarui act de executare, in termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia.

„In tot cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat sa aiba rol activ, staruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute in titlul executoriu, cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate”, mai stabileste OUG nr. 42/2009.

„Daca socoteste ca este in interesul executarii, executorul judecatoresc il va putea invita pe debitor pentru a-i cere, in scris, in conditiile legii, lamuriri in legatura cu veniturile si bunurile sale asupra carora se poate efectua executarea, cu aratarea locului unde se afla acestea, precum si pentru a-l determina sa execute de bunavoie obligatia sa, aratandu-i consecintele la care s-ar expune in cazul executarii silite”, conform prevederilor OUG nr. 42/2009.

Potrivit expunerii de motive, OUG nr. 42/2009 a fost adoptata ca urmare a Deciziei nr. 458 din 31 martie 2009, prin care Curtea Constitutionala a constatat, pe de o parte, neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 3731 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006, iar pe de alta parte, ca reglementarea anterioara cuprinsa la art. 3731 din acelasi cod, care instituia controlul judecatoresc al inceperii executarii silite, a constituit o garantie adecvata si eficienta a dreptului la un proces echitabil al tuturor partilor implicate in procedura de executare silita.

Potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 458/2009, prin inlaturarea controlului judecatoresc asupra inceperii executarii silite, s-a conferit executorului judecatoresc competenta de a decide cu privire la legalitatea si temeinicia cererii de executare silita, activitate ce constituia atributul instantei de judecata.

Contestatia se refera la patru elemente, primul amintit fiind subfinantarea cronica a sistemului judiciar: “nu mai sunt bani de citatii de cateva saptamani, ca de

cateva luni nu s-au mai platit utilitatile, iar la unele instante si parchete judecatorii si procurorii fac cheta pentru a cumpara consumabile, respectiv hartie si pixuri. Aceasta subfinantare poate bloca in orice moment sistemul judiciar, aspect care va afecta siguranta nationala a statului roman”, se arata intr-un comunicat al CSM, citat de hotnews.ro.Afectarea grava a independentei justitiei prin subfinantarea cronica a sistemului judiciar, in conditiile prorogarii, amanarii repetate prin ordonante de urgenta adoptate de Guvern a termenului de predare – preluare a bugetului instantelor judecatoresti de la Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti spre Inalta Curte de Casatie si Justitie. Afectarea grava a independentei justitiei prin nesolicitarea avizului conform Consiliului Superior al Magistraturii asupra actelor normative de adoptare si respectiv rectificarea bugetului de stat. Omisiunea Guvernului de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii – avizul consultativ – asupra proiectului de acte normative care privesc activitatea autoritatii judecatoresti. In perioada 2005-2009 au fost adoptate 77 de acte normative care vizeaza activitatea autoritatii judecatoresti fara avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Al patrulea element de conflict se refera la desfasurarea unei activitati de control de catre Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti la unele instante judecatoresti vizand aspecte care tin de activitatea Consiliului Superior al Magistraturii.

Sursa: Ziua

Aceasta restrictie nu face altceva decat sa implementeze prevederile Legii 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si

completarile ulterioare. Totusi, tinand cont de reticenta bine-cunoscuta a birourilor de carte funciara in oferirea de informatii privind inregistrarile din cartea funciara, este posibil ca aceasta noua reglementare sa fie folosita pentru a refuza accesul la informatii de baza, cum ar fi chiar numele sau denumirea proprietarului inscris. In acest sens, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara ar trebui sa monitorizeze indeaproape implementarea acestor modificari.

Notarea unor informatii suplimentare in cartea funciara
Se precizeaza acum, in mod expres, ca se pot nota in cartea funciara informatii suplimentare, cum ar fi de exemplu: (i) plangerea sau actiunea penala in legatura cu o infractiune care a stat la baza inscrierilor din cartea funciara; (ii) interdictia de inchiriere, dezmembrare, comasare, construire, demolare, restructurare si amenajare; (iv) revocarea procurii date in vederea incheierii unui act translativ de proprietate avand ca obiect un imobil; (v) respingerea cererii de inscriere in cartea funciara.

Respingerea cererii de inscriere
Conform uneia dintre modificarile semnificative ale actualei reglementari, registratorul din cadrul biroului de carte funciara va putea respinge cererea de inscriere a actului juridic numai daca acesta nu indeplineste cerintele de forma prevazute de lege, ceea ce poate atrage nulitatea absoluta expresa a acestui act juridic. Astfel, daca un contract avand ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren nu este incheiat in forma autentica, registratorul de carte funciara ar trebui sa nu accepte inscrierea acestuia in cartea funciara. Totusi, registratorul de carte funciara, de exemplu, nu ar fi indreptatit sa evalueze valabilitatea exprimarii consimtamantului unei parti contractante la incheierea actului juridic. Desi reforma este binevenita, Ordinul 133 aduce o nota de ambiguitate prin referirea la posibilitatea registratorului din cadrul biroului de carte funciara de a respinge cererea de inscriere a actului juridic din cauza neindeplinirii “unor conditii speciale prevazute de reglementarile in vigoare“. 

Alipirea loturilor de teren grevate
Modificarile aduse Ordinului 633 permit, de asemenea, in mod explicit, alipirea unor terenuri grevate.

Pana de curand, existau discutii referitoare chiar la legalitatea unei astfel de masuri, deoarece formularea initiala a Ordinului 633 prevedea ca solicitarile pentru alipirea loturilor de teren vor fi luate in considerare de biroul de carte funciara numai daca loturile de teren nu sunt grevate. Totusi, conform principiilor generale de drept roman, un ordin (a carui autoritate este inferioara fata de o lege) nu poate modifica o lege prin adaugarea de prevederi la aceasta; astfel, era discutabil daca Ordinul 633 putea implementa o interdictie de alipire a loturilor de teren grevate, atata timp cat Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7 din 1996 nu prevedea o astfel de interdictie. In plus, conform principiului simetriei, din moment ce Legea 7 permite, in mod expres, dezmembrarea unui lot de teren grevat, rezultand mai multe loturi grevate cu aceleasi sarcini, alipirea unor loturi de teren grevate ar trebui sa fie permisa, chiar daca nu este prevazuta in mod expres prin lege. Astfel, existau practici neunitare intre diversele birouri de carte funciara cu privire la interpretarea si aplicarea acestor dispozitii legale.

Totusi, scopul noii modificari nu este in intregime clar. Este stabilita o exceptie de la regula ca titularii sarcinilor trebuie sa-si dea acordul cu privire la operatiunea de alipire, respectiv in situatia in care „imobilul provine dintr-o dezmembrare“. 

Corectarea diferentelor dintre suprafata din cartea funciara si cea din masuratori
Ordinul 134 stabileste noi proceduri pentru rectificarea neconcordantelor existente intre suprafata unui teren (i) inscrisa in cartea funciara sau, in cazul imobilelor neinscrise, mentionata in actele de proprietate si cea (ii) rezultata din masuratori.

Pentru toate terenurile situate in intravilan si pentru anumite terenuri din extravilan, proprietarul trebuie sa inregistreze la biroul de carte funciara o documentatie cadastrala „de actualizare“ care precizeaza suprafata din masuratori, impreuna fie cu o declaratie pe proprie raspundere sau cu un proces-verbal de vecinatate, fie cu ambele, dupa caz. Suprafata din masuratorile cadastrale va fi considerata a reprezenta suprafata reala a terenului.

Pentru terenurile situate in extravilan, retrocedate in baza Legilor Fondului Funciar (i.e. Legea 18/1991, Legea 1/2000 si Legea 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare), prevederile sunt mai complicate. Analiza depinde de urmatoarele aspecte:
(i) suprafata rezultata din masuratorile parcelei respective insumata cu suprafetele celorlalte parcele din aceeasi tarla depaseste suprafata din toate titlurile de proprietate pentru toate parcelele din tarlaua respectiva;
(ii) exista imobile in aceeasi tarla care au fost inscrise in cartea funciara;
(iii) exista loturi de teren care se suprapun aparent, conform planurilor de amplasament si delimitare din documentatia cadastrala. 

Criteriul (i)
In ceea ce priveste criteriul (i) de mai sus, daca suprafata totala masurata a parcelelor se dovedeste a fi mai mica decat suprafata din titlurile de proprietate ale parcelelor care compun tarlaua, atunci suprafata fiecarei parcele va fi diminuata direct proportional cu suprafata ei raportata la suprafata totala a parcelelor care alcatuiesc tarlaua respectiva. In timp ce acest efect este obligatoriu, pentru a se putea opera inscrierea in cartea funciara, fiecare proprietar trebuie sa mai depuna o declaratie prin care isi exprima consimtamantul cu privire la identificarea limitelor de proprietate si este de acord cu suprafata rezultata din masuratorile imobilului. Ordinul 134 nu prevede nimic in legatura cu masurile disponibile in cazul in care un proprietar refuza sa coopereze si sa depuna o astfel de declaratie.

Ordinul 134 prevede, in mod explicit, care sunt efectele in cazul in care suprafata totala rezultata din masuratori este mai mare decat suprafata rezultand din titlurile de proprietate: surplusul de teren va fi trecut ca rezerva a comisiei locale de fond funciar.

Criteriul (ii)
In ceea ce priveste criteriul (ii), Ordinul 134 sugereaza – nu insa intr-o maniera clara – ca parcelele de teren deja inscrise in cartea funciara nu vor fi afectate de rezultatele masuratorilor intregii tarlale.

Criteriul (iii)
Suprapunerea unor planuri de amplasament si delimitare ale unor imobile inscrise in cartea funciara este remediata de catre biroul de carte funciara numai daca suprapunerea este „virtuala (i.e. generata de erori de masurare si prelucrare a datelor), iar nu in cazul in care suprapunerea este efectiva pe teren. In cazul unei suprapuneri reale, conform mentiunii exprese din cuprinsul acestuia, Ordinul 134 nu se aplica, iar proprietarii parcelelor respective vor trebui sa solutioneze diferendul in fata instantelor judecatoresti.

Parlamentul a aprobat cu modificari Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 39/2008. Unul dintre amendamentele asupra reglementarilor referitoare la cambie prevede ca aceasta trebuie sa contina „numele aceluia care trebuie sa

plateasca (tras), respectiv numele si prenumele, in clar, a persoanei fizice, respectiv denumirea persoanei juridice ori a entitatii care se obliga”.

De asemenea, potrivit legii de aprobare a OUG nr. 39/2008, in cazul in care numele trasului depaseste spatiul alocat pe titlu, se vor inscrie pe cambie primele caractere din numele si prenumele, respectiv din denumirea trasului, in limita spatiului special alocat, fara ca prin aceasta sa se atraga nulitatea cambiei.

In plus, codul trasului, respectiv un numar unic de identificare prevazut in documentele de identificare sau de inregistrare ale trasului, va deveni un element obligatoriu al cambiei.

Celelalte elemente pe care trebuie sa le contina cambia, prevazute in prezent de legea nr. 58/1934 sunt: „denumirea de cambie trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu”, „ordinul neconditionat de a plati o suma determinata”, „aratarea scadentei”, „aratarea locului unde plata trebue facuta”, „numele acelui caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta”, „aratarea datei si a locului emiterii” , „semnatura celui care emite cambia (tragator)”.

Conform legii nr. 58/1934, orice semnatura cambiala trebuie sa cuprinda: „a) in clar, numele si prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entitatii care se obliga; b) semnatura olografa a persoanei fizice, respectiv a reprezentantilor legali sau a imputernicitilor persoanelor juridice care se obliga ori a reprezentantilor sau a imputernicitilor altor categorii de entitati care utilizeaza astfel de instrumente”.

Legea de aprobare a OUG nr. 39/2008 stabileste ca, prin exceptie, „prin semnatura trasului se intelege semnatura olografa a persoanei fizice avand calitatea de tras, sau, dupa caz, a reprezentantului legal sau a imputernicitului trasului, persoana fizica, persoana juridica ori entitate care accepta la plata cambii.”

Modificari privind biletul la ordin

La fel ca si in cazul cambiei, legea de aprobare a OUG nr. 39/2008 introduce noi elemente si in privinta biletului la ordin. Astfel, numele emitentului si codul emitentului, respectiv un numar unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de inregistrare ale emitentului, vor deveni elemente obligatorii ale biletului la ordin.

In cazul in care numele emitentului va depasi spatiul alocat pe titlu, se vor inscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele si prenumele, respectiv din denumirea emitentului, in limita spatiului special alocat, fara ca prin aceasta sa se atraga nulitatea biletului la ordin.

Legea de aprobare OUG nr. 39/2008 mai stabileste ca semnatura emitentului va reprezenta exclusiv semnatura olografa a persoanei fizice avand calitatea de emitent, sau, dupa caz, a reprezentantului legal sau a imputernicitului emitentului, persoana fizica, persoana juridica ori entitate care utilizeaza astfel de instrumente.

Celelalte elemente obligatorii ale biletului la ordin, prevazute de legea nr. 58/1934, sunt: „denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu”, „promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata”, „aratarea scadentei”, „aratarea locului unde plata trebuie facuta”, „numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta” si „aratarea datei si a locului emiterii”.

Principalele reglementari ale OUG nr. 39/2008

Printre prevederile introduse de OUG nr. 39/2008 se numara si reglementarea trunchierii, adica prezentarea electronica la plata a cambiei si biletului la ordin.

Totodata, a fost definit mai clar cuprinsul semnaturilor deoarece sintagma „numele si prenumele sau firma celui care se obliga” era prea generala si nu corespundea cerintelor institutiilor de credit care proceseaza aceste instrumente. Aceasta modificare consfinteste ceea ce a fost agreat de utilizatorii de instrumente de debit de-a lungul timpului, fiind precizata cerinta privind „semnatura olografa a persoanei”.