organizare

Calendarul lui Basescu pentru formarea noului guvern

de

Negocierile pentru formarea noului guvern vor incepe pe data de 6 decembrie, conform calendarului bazat pe prevederile Constitutiei, prezentat, vineri, de presedintele Traian Basescu la Palatul Cotroceni.

Tot pe 6 decembrie, cand seful statului asteapta de la BEC rezultatele oficiale ale alegerilor de duminica, va emite decretul de convocare a noului Parlament. El a estimat ca noul parlament se va putea intruni, cel mai devreme, pe 13 decembrie, atunci cand expira mandatul de patru ani al celui actual.

Sau, pe 15 decembrie, avand in vedere ca 13 cade intr-o sambata. Traian Basescu a apreciat ca Parlamentul va deveni functional abia in jurul datei de 18-20 decembrie.

In opinia sa, Legislativul are nevoie de cinci zile pentru organizare ca sa poata lua in discutie componenta si programul noului cabinet.

Intre timp, la Palatul Cotroceni continua consultarile sefului statului cu liderii partidelor politice pentru noul guvern.

Conform „constrangerilor constitutionale” prezentate de presedinte, noul prim-ministru este obligat sa prezinte cabinetul si programul in fata Parlamentului „la maximum zece zile de la desemnare”, cel mai tarziu pe 30 decembrie.

Chiar daca BEC va intarzia validarea alegerilor, ca urmare a contestatiilor, seful statului a avertizat ca va convoca Parlamentul „in maximum 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor”, adica cel mai tarziu, data de 20 decembrie. Daca va fi asa, abia incepand cu 20 decembrie vor curge si celelalte termene constitutionale.

Ordinul MMFES nr. 613/2008 privind accesul solicitantilor de azil pe piata fortei de munca din Romania

de
Ordinul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse nr. 613/2008 privind accesul solicitantilor de azil pe piata fortei de munca din Romania a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 718 din 22.10.2008

Nr. 392/613

Ministerul Internelor si Reformei Administrative
Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse

In temeiul art. 17 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 80 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul in Romania, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.251/2006, al art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, aprobata cu modificari prin Legea nr. 15/2008, si al art. 14 din Hotararea Guvernului nr. 381/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, cu modificarile si completarile ulterioare,

ministrul internelor si reformei administrative si ministrul muncii, familiei si egalitatii de sanse emit urmatorul ordin:

Art. 1. – (1) Prevederile prezentului ordin se aplica solicitantilor de azil care se afla in procedura de determinare a unei forme de protectie dupa expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil.
(2) Solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la alin. (1) pot fi incadrati in munca pe teritoriul Romaniei fara autorizatie de munca.
(3) Pentru incadrarea in munca pe teritoriul Romaniei solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la alin. (1) trebuie sa prezinte documentele prevazute de legislatia in vigoare pentru angajarea in postul sau functia respectiva, cu exceptia documentelor de identitate, precum si:
a) adeverinta din care sa reiasa ca a trecut o perioada de un an de la data depunerii cererii de azil, iar solicitantul de azil se afla inca in procedura de determinare a unei forme de protectie;
b) document temporar de identitate valabil, care are inscris codul numeric personal si cu care solicitantul de azil aflat in situatia prevazuta la alin. (1) face dovada identitatii.
(4) Adeverinta prevazuta la alin. (3) lit. a) se elibereaza de Oficiul Roman pentru Imigrari, la cerere, gratuit, in termen de 5 zile lucratoare de la data depunerii cererii.
Art. 2. – Solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) au acces la sistemul asigurarilor pentru somaj si pot beneficia de masurile de prevenire a somajului in conditiile stabilite de legislatia in vigoare pentru cetatenii romani.
Art. 3 – (1) In vederea acordarii de sprijin pentru ocuparea unui loc de munca, solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) pot beneficia gratuit, la cerere, de serviciile de mediere si serviciile de informare si consiliere profesionala acordate, potrivit prevederilor legale, de agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.
(2) Inregistrarea ca persoane in cautarea unui loc de munca in evidenta Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca a solicitantilor de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) se face la agentia locala pentru ocuparea fortei de munca ori la punctul de lucru al agentiei locale pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza este stabilita resedinta in Romania, potrivit documentului temporar de identitate.
(3) Pentru inregistrarea ca persoane in cautarea unui loc de munca in evidenta Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, precum si pentru a beneficia de serviciile prevazute la alin. (1) solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) trebuie sa prezinte documentele prevazute de legislatia in vigoare, precum si documentele prevazute la art. 1 alin. (3) lit. a) si b).
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), actele de studii si de calificare, certificatul de nastere si de casatorie se depun numai in situatia in care aceste documente sunt recunoscute pe teritoriul Romaniei, potrivit prevederilor legale, si pot fi prezentate de solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1).
(5) Masurile prevazute la alin. (1) se pot acorda solicitantilor de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) in conditiile stabilite de legislatia in vigoare pentru cetatenii romani si numai pe perioada in care se afla in procedura de determinare a unei forme de protectie dupa expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil, dovedita prin documentele prevazute la art. 1 alin. (3) lit. a) si b).
Art. 4. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CAMEREI DEPUTAŢILOR

de

Camera Deputaţilor este organizată în conformitate cu propriul Regulament. Structurile interne ale Camerei sunt constituite din: Biroul permanent, grupurile parlamentare şi comisiile parlamentare

Biroul permanent este compus din: preşedinte, patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, care este, totodată, şi preşedintele Biroului permanent, se alege prin vot secret la începutul legislaturii, pe întreaga durată a mandatului Camerei, iar ceilalţi membri ai Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni parlamentare.

Grupurile Parlamentare se constituie prin asocierea deputaţilor care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale. Un grup parlamentar trebuie sa aibă cel puţin zece deputaţi. Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei Deputaţilor. În Camera Deputaţilor s-au organizat urmatoarele grupuri parlamentare:

  • Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (P.S.D.)
  • Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (P.N.L.)
  • Grupul parlamentar al Partidului Democrat (P.D.)
  • Grupul parlamentar Partidul România Mare (P.R.M.)
  • Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (U.D.M.R.)
  • Grupul parlamentar al Partidului Conservator (P.C.)
  • Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

În Camera Deputaţilor s-au constituit următoarele comisii permanente:

  • Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare;
  • Comisia pentru buget, finanţe şi bănci;
  • Comisia pentru industrie şi servicii;
  • Comisia pentru agricultură, sivicultură, industrie alimentară şi servicii specifice;
  • Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor nationale;
  • Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;
  • Comisia pentru muncă şi protecţie socială;
  • Comisia pentru sănătate şi familie,
  • Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport;
  • Comisia pentru cultura, arte şi mijloace de informare în masa;
  • Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;
  • Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
  • Comisia pentru politică externă;
  • Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţie şi pentru petiţii.
  • Comisia pentru regulament
  • Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
  • Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

În afara comisiilor permanente pot fi înfiinţate comisii de anchetă şi alte comisii speciale.

Comisiile parlamentare sunt alcătuite, pe cât posibil, pe baza configuraţiei politice a fiecărei Camere, aşa cum aceasta rezultă din spectrul grupurilor parlamentare. În principal, comisiile permanente elaborează rapoarte şi avize privind documentele ce urmeaza a fi puse în dezbaterea Camerei şi exercită controlul parlamentar.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!