Prevederi generale
Art. 12428. – (1) In conformitate cu prevederile prezentului capitol, autoritatile competente ale statelor membre vor schimba orice informatie care poate sa le indreptateasca sa efectueze o corecta stabilire a impozitelor pe venit si pe capital si orice informatie referitoare la stabilirea impozitelor asupra primelor de asigurare la care se face referire la art. 3 paragraful 6 din Directiva 76/308/CEE a Consiliului, din 15 martie 1976, privind asistenta reciproca in materie de recuperare a creantelor legate de anumite obligatii fiscale, taxe, impozite si alte masuri, cu amendamentele ulterioare.
(2) Vor fi privite ca impozite pe venit si pe capital, indiferent de modul in care sunt stabilite, toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elemente de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe castigurile din instrainarea proprietatii mobiliare sau imobiliare, impozitul pe sumele totale ale salariilor platite de intreprinderi, precum si impozitele pe cresterea de capital.
(3) Impozitele la care se face referire la alin. (2) sunt in prezent, in mod special:
a) în Belgia:
– impozitul persoanelor fizice;
– impozitul societãtilor;
– impozitul persoanelor morale;
– impozitul nerezidentilor;
b) în Danemarca:
– indkomstskat til staten;
– selskabsskat;
– den kommunale indkomstskat;
– den amtskommunale indkomstskat;
– folkepensionsbidragene;
– somendsskatten;
– den saerlige indkomstskat;
– kirkeskat;
– formueskat til staten;
– bidrag til dagpengefonden;
c) în Germania:
– Einkommensteuer;
– Korperschaftsteuer;
– Vermogensteuer;
– Gewerbesteuer;
– Grundsteuer;
d) în Grecia:
— φδρος εισοδηματος φνσικων προσωπων
— φδρος εισοδηματος υομικωυ προσωπων
— φδρος ακιυητου περιουσιας
e) în Spania:
– impozitul pe venitul persoanelor fizice;
– impozitul pe societãti;
– impozitul extraordinar pe averea persoanelor fizice;
f) în Franta:
– impozitul pe venit;
– impozitul pe societate;
– impozitele profesionale;
– taxe fonciere sur les proprietes baties;
– taxe fonciere sur les proprietes non baties;
g) în Irlanda:
– impozitul pe venit;
– impozitul pe corporatie;
– impozitul pe câstiguri de capital;
– impozitul pe avere;
h) în Italia:
– imposta sul reddito delle persone fisiche;
– imposta sul reddito delle persone giuridiche;
– imposta locale sui redditi;
i) în Luxemburg:
– impozitul pe veniturile persoanelor fizice;
– impozitul pe veniturile colectivitãtilor;
– impozitul comercial comunal;
– impozitul pe avere;
– impozitul funciar;
j) în Olanda:
– Inkomstenbelasting;
– Vennootschapsbelosting;
– Vermogensbelasting;
k) în Austria
– Einkommensteuer
– Korperschaftsteuer;
– Grundsteuer;
– Bodenwertabgabe;
– Abgabe von land– und forstwirtschaftlichen Betrieben;
l) în Portugalia:
– contribuicao predial;
– imposto sobre a industria agricola;
– contribuicao industrial;
– imposto de capitais;
– imposto profissional;
– imposto complementar;
– imposto de mais – valias;
– imposto sobre o rendimento do petroleo;
– os adicionais devidos sobre os impostos precedentes;
m) în Finlanda:
– Valtion tuleverot – de statlin ga inkomstskatterna;
– Yhteisojen tulovero – inkomstskatten for samfund;
– Kunnallisvero – kommunalskatten;
– Kirkollisvero – kyrkoskatten;
– Kansanelakevakuutusmaksu – folkpensionsforsakrîn gspremien;
– Sairausvakuutusmaksu– sjukforsakrîn gspremien;
– Korkotulom lahdevero – kallskatten pa ranteîn komst;
– Rajoitetusti verovelvollisen lahdevero – kallskatten for begransat skattskylding;
– Valtion varallisuusvero – den statlinga formogenhetsskatten;
– Kiin teistovero – fastin ghetsskatten;
n) în Suedia:
– Den statliga inkomstskatten;
– Sjomansskatten;
– Kupongskatten;
– Den sarskilda inkomstskatten for utomlands bosatta;
– Den sarskilda inkomstskatten for utomlands bosatta artister m.fl.;
– Den statlinga fastighetsskatten;
– Den kommunala inkomstskatten;
– Formogenhetsskatten;
o) în Marea Britanie:
– impozitul pe venit;
– impozitul pe corporatii;
– impozitul pe câstigurile de capital;
– impozitul pe venitul petrolier;
– impozitul pe îmbunãtãtiri funciare;
p) în Republica Cehã:
– dane priijmu;
– dan z nemovitosti;
– dan dedicka, dan darovaci a dan z prevodu nemovitosti;
– dan z pridane hodnoty;
– spotrebni dane;
q) în Estonia:
– Tulumaks;
– Sotsiaalmaks;
– Maamaks;
r) în Cipru:
– φδρος εισοδηματος;
– ‘Εκτακτη Εισφορα;
– για την ′Αμυνα της Δημοκρατιας;
– φδρος Κεφαλαιουχικων Κερδων;
– φδρος Ακινητης Ιδιοκτησιας;
s) în Letonia:
– iedzivotaju ienakuma nodoklis;
– nekustama ipasuka nodoklis;
– uznemumu ienakuma nodoklis;
s) în Lituania:
– gyventoju pajamu mokestis;
– pelno mokestis;
– imoniu ir organizaciju nekilnojamojo turto mokestis;
– zemes mokestis;
– mokestis uz valstybinius gamtos isteklius;
– mokestis uz aplinkos tersima;
– naftos ir duju istekliu mokestis;
– paveldimo turto mokestis;
t) în Ungaria:
– szemelyi jovedelemando;
– tarsazagi ado;
– osztalekado;
– altalanos forgalmi ado;
– jovedeki ado;
– epitmenyado;
– telekado;
t) în Malta:
– Taxxa fuq l-income;
u) în Polonia:
– podatek dochodowy od osob prawnych;
– podatek dochodowy od osob fizycznych;
– podatek od czynnosci cywilnopranych;
v) în Slovenia:
– dohodnina;
– davki obcanov;
– davek od dobicka pravnih oseb;
– posebni davek na bilacno vsoto bank in hranilnic;
w) în Slovacia:
– dan z prijmov fyzickych osob;
– dan z prijmov pravnickych osob;
– dan z dedicstva;
– dan z darovania;
– dan z prevodu a prechodu nehnutel’nosti;
– dan z nehnutel’nosti;
– dan z predanej hodnoty;
– spotrebne dane.
(4) Prevederile alin. (1) se aplicã, de asemenea, asupra oricãror impozite identice sau similare stabilite ulterior, în plus, sau în locul impozitelor prevãzute la alin. (3). Autoritãtile competente ale statelor membre se vor informa reciproc asupra datei de intrare în vigoare a unor asemenea impozite.
(5) Sintagma autoritate competentã înseamnã:
a) în Belgia:
– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;
b) în Danemarca:
– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;
c) în Germania:
– ministrul federal de finante sau un reprezentant autorizat;
d) în Grecia:
– Το Υπουργειο Οικονομικων sau un reprezentant autorizat;
e) în Spania:
– ministrul economiei si finantelor sau un reprezentant autorizat;
f) în Franta:
– ministrul economiei sau un reprezentant autorizat;
g) în Irlanda:
– comisionarii de venituri sau reprezentantii lor autorizati;
h) în Italia:
– seful departamentului de politicã fiscalã sau reprezentantul sãu autorizat;
i) în Luxemburg:
– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;
j) în Olanda:
– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;
k) în Austria:
– ministrul federal de finante sau un reprezentant autorizat;
l) în Portugalia:
– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;
m) în Finlanda:
– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;
n) în Suedia
– seful departamentului de finante sau reprezentantul sãu autorizat;
o) în Marea Britanie:
– comisionarii de la vamã si accize sau un reprezentant autorizat pentru informatiile solicitate, referitoare la taxe asupra primelor de asigurare si accize;
– comisionarii de la Inland Revenue sau reprezentantii lor autorizati;
p) în Republica Cehã:
– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;
q) în Estonia:
– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;
r) în Cipru:
– Υπουργειο Οικονομικων sau un reprezentant autorizat;
s) în Letonia:
– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;
s) în Lituania:
– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;
t) în Ungaria:
– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;
t) în Malta:
– ministrul responsabil de departamentul fiscal sau un reprezentant autorizat;
u) în Polonia:
– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;
v) în Slovenia:
– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;
w) în Slovacia:
– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;
x) în România:
– ministrul finantelor publice sau un reprezentant autorizat.
Schimb la cerere
Art. 12429. – (1) Autoritatea competenta dintr-un stat membru poate cere autoritatii competente a altui stat membru sa transmita informatia la care s-a facut referire la art. 12428 alin. (1), intr-un caz special. Autoritatea competenta a statului solicitat nu va da curs cererii de schimb de informatii daca este evident ca autoritatea competenta a statului care face cererea nu a epuizat propriile sale surse obisnuite de obtinere a informatiilor, surse pe care le-ar fi putut utiliza, conform circumstantelor, pentru a obtine informatiile cerute fara a provoca riscul de periclitare a realizarii cautarii dupa rezultat.
(2) Pentru scopul transmiterii informatiei la care s-a facut referire la art. 12428 alin. (1), autoritatea competenta a statului membru solicitat va asigura conditiile pentru conducerea oricaror anchete necesare in vederea obtinerii acestor informatii.
(3) In scopul obtinerii informatiei cerute, autoritatea competenta careia i se solicita aceasta informatie sau autoritatea administrativa la care se recurge va proceda ca si cum ar actiona pe cont propriu sau, la cererea celeilalte autoritati, in contul propriului stat membru.
Schimbul automat de informatii
Art. 12430. – Pentru categoriile de cazuri pe care autoritatile competente le vor determina conform procedurii de consultare prevazute la art. 12438, autoritatile competente ale statelor membre vor schimba in mod regulat informatiile la care se face referire la art. 12428 alin. (1), fara o cerere anterioara.
Schimbul spontan de informatii
Art. 12431. – (1) Autoritatea competenta a unui stat membru poate transmite autoritatii competente a oricarui alt stat membru vizat, fara o cerere anterioara, informatiile la care se face referire la art. 12428 alin. (1), pe care le cunoaste din urmatoarele circumstante:
a) autoritatea competenta a unui stat contractant s-a bazat pe presupunerea ca ar putea fi o pierdere a impozitului intr-un alt stat membru;
b) o persoana supusa impozitarii obtine o reducere a impozitului sau o scutire de impozit in alt stat membru, care ar putea genera o crestere a impozitului sau a obligatiei de impozitare in alt stat membru;
c) afacerea tratata intre o persoana supusa impozitarii intr-un stat membru si o persoana supusa impozitarii intr-un alt stat membru este dirijata prin una sau mai multe tari, astfel incat sa rezulte o diminuare a impozitului in unul sau in celalalt stat membru sau in ambele state;
d) autoritatea competenta a unui stat membru s-a bazat pe presupunerea ca diminuarea impozitului poate rezulta din transferurile artificiale de profituri in cadrul grupurilor de intreprinderi;
e) informatia transmisa la unul din statele membre de catre autoritatea competenta a celuilalt stat este in masura sa dea informatiile care pot fi relevante in stabilirea obligatiei pentru impunere in ultimul dintre state.
(2) Autoritatile competente ale statelor membre pot, conform procedurii de consultare prevazute la art. 12438, sa extinda schimbul de informatii prevazut la alin. (1) la alte cazuri decat cele specificate in articolul mentionat.
(3) Autoritatile competente ale statelor membre pot sa-si transmita una alteia informatiile la care se face referire la art. 12428 alin. 1, despre care au cunostinta, in orice alt caz, fara o cerere anterioara.
Limita de timp pentru transmiterea informatiei
Art. 12432. – Autoritatea competenta a unui stat membru caruia, conform dispozitiilor prezentului capitol, i se solicita sa furnizeze informatii le va transmite cat mai repede posibil. Daca intampina obstacole in furnizarea informatiilor sau daca refuza sa le furnizeze, va informa autoritatea care solicita informatia despre acest lucru, indicand natura obstacolelor sau a motivelor refuzului sau.
Colaborarea dintre oficialii statului vizat
Art. 12433. – Pentru scopul aplicarii prevederilor precedente, autoritatea competenta a statului membru care furnizeaza informatia si autoritatea competenta a statului membru pentru care se furnizeaza informatia pot cadea de acord, conform procedurii de consultare prevazute la art. 12438, sa autorizeze prezenta in primul stat membru a oficialilor administratiei fiscale din celalalt stat membru. Amanuntele pentru aplicarea acestei prevederi vor fi determinate conform aceleiasi proceduri.
Prevederi privind secretul
Art. 12434. – (1) Toate informatiile facute cunoscute unui stat membru, conform prezentului capitol, vor fi pastrate secrete in acel stat in acelasi mod ca si informatia primita conform legislatiei interne. In orice caz, asemenea informatii:
a) pot fi facute cunoscute numai persoanelor direct implicate in stabilirea impozitului sau in controlul administrativ al acestei stabiliri a impozitului;
b) pot fi facute cunoscute numai in legatura cu procedurile judecatoresti sau procedurile administrative care implica sanctiuni luate in vederea sau in legatura cu stabilirea sau revizuirea bazei de impozitare si numai persoanelor care sunt direct implicate in asemenea proceduri; astfel de informatii pot fi totusi dezvaluite in timpul audierilor publice sau al proceselor de judecata, daca autoritatea competenta a statului membru care a furnizat informatia nu ridica nici o obiectie la momentul cand acest stat furnizeaza prima data informatia;
c) vor fi folosite, in orice circumstanta, numai pentru scopuri fiscale sau in legatura cu procedurile judecatoresti sau administrative care implica sanctiuni intreprinse cu privire la sau in legatura cu stabilirea sau revizuirea bazei fiscale.
In plus, informatiile pot fi folosite la stabilirea altor obligatii fiscale, taxe si impozite prevazute la art. 2 din Directiva nr. 76/308/CEE a Consiliului.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu vor obliga un stat membru a carui legislatie sau practica administrativa instituie, pentru scopuri fiscale, prevederi legislative cu puteri mai restranse decat cele cuprinse in acest alineat sa furnizeze informatii, daca statul vizat nu actioneaza in sensul respectarii acelor prevederi legislative cu puteri mai restranse.
(3) Indiferent de prevederile alin. (1), autoritatile competente ale statului membru care furnizeaza informatia pot permite sa fie folosita aceasta informatie pentru alte scopuri, in statul care cere informatia, daca, potrivit legislatiei din statul care da informatia, aceasta poate fi folosita in statul care da informatia, in conditii similare, pentru scopuri similare.
(4) Cand o autoritate competenta a unui stat contractant considera ca informatia care s-a primit de la autoritatea competenta a unui alt stat membru este posibil sa fie folositoare autoritatii competente a unui stat tert, ea poate transmite informatia ultimei autoritati competente mentionate, cu acordul autoritatii competente care a furnizat informatia.
Limitari la schimbul de informatii
Art. 12435. – (1) Prezentul capitol nu va impune nici o obligatie statului membru caruia i se cere informatia de a face cercetari sau de a furniza informatii, daca in acest stat ar fi contrara propriei sale legislatii sau practicii sale administrative realizarea unor astfel de cercetari sau colectarea informatiilor solicitate.
(2) Furnizarea informatiei poate fi refuzata cand ar conduce la dezvaluirea unui secret comercial, industrial sau profesional sau a unui procedeu comercial ori a unei informatii a carei dezvaluire ar fi contrara politicii publice.
(3) Autoritatea competenta a unui stat membru poate refuza sa furnizeze informatiile cand statul membru vizat este in imposibilitate de a furniza informatii similare, pentru motive practice sau legale.
Notificarea
Art. 12436. – (1) La cererea autoritatii competente a unui stat membru, autoritatea competenta a celuilalt stat membru va notifica, in conformitate cu prevederile legale care reglementeaza notificarea unor instrumente similare in statul membru solicitat, destinatarul tuturor instrumentelor si deciziilor care sunt emise de autoritatile administrative ale statului membru solicitant si care privesc aplicarea pe teritoriul sau a legislatiei privind impozitele acoperite de prezentul capitol.
(2) Cererile pentru notificare vor indica subiectul instrumentului sau deciziei care urmeaza a fi notificat si vor specifica numele si adresa destinatarului, impreuna cu orice alte informatii prin care se poate facilita identificarea destinatarului.
(3) Autoritatea solicitata va informa imediat autoritatea solicitanta asupra raspunsului sau la cererea pentru notificare si, in mod special, va comunica data de notificare a deciziei sau a instrumentului la destinatar.
Verificari simultane
Art. 12437. – (1) Cand situatia fiscala a uneia sau a mai multor persoane supuse impunerii este in interesul comun sau complementar a doua sau mai multe state membre, aceste state pot conveni sa desfasoare verificari simultane pe teritoriile lor, astfel incat sa poata schimba informatiile astfel obtinute ori de cate ori un astfel de schimb de informatii este mai eficient decat efectuarea de verificari numai de catre unul dintre statele membre.
(2) Autoritatea competenta din fiecare stat membru va identifica in mod arbitrar persoanele supuse impozitarii, pe care intentioneaza sa le propuna pentru o verificare simultana. Aceasta autoritate competenta va comunica autoritatilor competente responsabile din celelalte state membre vizate cazurile care, din punctul sau de vedere, ar fi subiectul unei verificari simultane. Aceasta autoritate competenta va comunica motivele sale in ceea ce priveste alegerea cazurilor, cat mai mult posibil, prin comunicarea informatiilor care au condus la luarea deciziei pentru o verificare simultana. Autoritatea competenta va specifica perioada de timp in care se vor derula operatiunile de control.
(3) Autoritatea competenta din fiecare stat membru vizat va decide daca doreste sa ia parte la operatiuni de verificari simultane. La primirea unei propuneri pentru o verificare simultana, autoritatea competenta va confirma acordul sau va comunica refuzul sau, motivat, celeilalte autoritati.
(4) Fiecare autoritate competenta din statele membre vizate va numi un reprezentant, care va avea responsabilitatea supravegherii si coordonarii activitatii de control.
Consultari
Art. 12438. – (1) Pentru scopurile implementarii prezentului capitol, consultarile vor fi tinute, daca este necesar, in cadrul unui comitet care va avea loc intre:
a) autoritatile competente ale statelor membre vizate, la cererea fiecaruia dintre ele, cu privire la problemele bilaterale;
b) autoritatile competente ale tuturor statelor membre si Comisie, la cererea uneia dintre aceste autoritati sau a Comisiei, in masura in care problema ridicata nu este numai in interes bilateral.
(2) Autoritatile competente ale statelor membre pot comunica in mod direct intre ele. Autoritatile competente ale statelor membre pot, prin asistenta reciproca, sa permita autoritatilor desemnate de acestea sa comunice direct intre ele in cazurile speciale sau in alte categorii de cazuri.
(3) Cand autoritatile competente incheie acorduri care vizeaza probleme bilaterale, acoperite de prezentul articol, altele decat cele cu privire la cazurile individuale, acestea vor informa cat mai repede posibil Comisia asupra acestui fapt. La randul sau, Comisia va notifica autoritatile competente ale statelor membre.
Schimb de experienta
Art. 12439. – Statele membre vor monitoriza in mod constant, impreuna cu Comisia, procedura de cooperare prevazuta in prezentul capitol si vor face schimb de experienta, in special in domeniul preturilor de transfer din cadrul grupurilor de intreprinderi, in scopul imbunatatirii unei asemenea cooperari si, atunci cand este cazul, pentru redactarea unor reglementari in domeniile vizate.
Aplicabilitatea unor prevederi largite referitoare la asistenta
Art. 12440. – Prevederile anterioare nu vor impiedica indeplinirea oricaror obligatii mai extinse referitoare la schimbul de informatii care pot decurge din alte acte juridice.
Data aplicarii
Art. 12441. – Prevederile prezentului capitol, care transpun prevederile Directivei nr. 77/799/CEE privind asistenta reciproca intre autoritatile competente din statele membre in domeniul taxarii directe si impunerii primelor de asigurare, cu amendamentele ulterioare, se aplica incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.