Procese contra Credit Europe 2018,opinie avocat Coltuc

Procese contra Credit Europe 2018

 

Procese contra Credit Europe 2018
Procese contra Credit Europe 2018

ÎCCJ a emis motivaţia deciziei la începutul acestui an, după cum ne-a spus Gheorghe Piperea, precizând: „Decizia instanţei este foarte importantă, întrucât stabileşte un lucru extrem de relevant în procesele de protecţie a consumatorilor, acela potrivit căruiare calitatea de consumator se prezumă, indiferent de meseria şi de notrorietatea clientului respectiv. Avocaţii băncii au susţinut că, dacă eşti specialist într-un domeniu, atunci eşti şi educat şi nu ai nevoie de protecţia consumatorilor. Au mai spus că Victor Piţurcă a cumpărat un teren pentru a face o afacere imobiliară, dar această supoziţie nu a fost luată în seamă de către instanţă. Contractul pentru împrumutul de nevoi personale a fost încheiat pentru construirea unei case şi nu a fost ridicată vreo afacere pe acea suprafaţă. ÎCCJ spune că, atâta vreme cât nu se demonstrează că debitorul a vrut să facă o speculaţie imobiliară, se păstrează calitatea de consumator oricât de educat şi de om de afaceri ar fi el şi oricât de educat este el.

Evidenţiez că instanţa mai arată că un contract de credit care este comutativ prin natura sa nu poate fi pervertit într-un contract aleatoriu, prin voinţa unilitareală, discreţionară, a uneia dintre părţi. Această afirmaţie a ÎCCJ este esenţială în procesele privind îngheţarea cursului”.

Motivarea instanţei subliniază: „Aprecierile făcute de recurenta pârâtă cu privire la notorietatea debitorului şi la scopul real al împrumutului nu sunt suficiente pentru a răsturna prezumţia de consumator a debitorului astfel cum aceasta rezultă din tipul de credit acordat. Instanţa de apel a analizat calitatea de consumator a debitorului nu prin prisma notorietăţii acestuia, ci prin prisma dovezilor existente la dosar, iar faptul că recurenta pârâtă nu a înţeles să producă probe apte să-şi susţină aprecierile nu înseamnă că instanţa nu a stăruit în aflarea adevărului şi nu a manifestat un rol activ pe tot parcursul derulării procesului civil, deoarece instanţa nu se poate substitui părţilor”.

Conform motivării, nu au relevanţă pentru stabilirea calităţii de consumator circumstanţele acordării creditului – nici faptul că împrumutatul a beneficiat de consiliere specifică în Sucursala VIP a băncii şi nici suma acordată, atât timp cât destinaţia împrumutului rezultă în mod expres din contract, iar probele administrate nu au dovedit contrariul.

Referitor la clauza ce priveşte comisionul de administrare, Instanţa precizează: „În speţă, astfel cum a reţinut şi instanţa de apel, ceea ce face ca prevederea referitoare la comisionul de administrare să fie ambiguă este omisiunea totală a descrierii prestaţiei la care se obligă banca şi pentru care percepe acest comision, precum şi omisiunea de a preciza motivul pentru care comisionul se calculează la soldul iniţial al creditului, deşi acest sold este în permanentă descreştere.

Explicaţiile oferite de recurentă în cursul litigiului nu sunt de natură a înlătura caracterul abuziv al acestei clauze, ci reprezintă o dovadă că această clauză este abuzivă întrucât sunt necesare lămuriri din partea băncii după semnarea contractului şi la care consumatorul nu a avut acces decât cu ocazia litigiului”.

La momentul încheierii contractului, consumatorul nu a avut posibilitatea să prefigureze condiţiile în care nivelul costurilor urma să fie modificat, în lipsa stipulării unor criterii obiective, publice şi verificabile, mai apreciază ÎCCJ, în motivarea deciziei, completând: „Clauza nu este, astfel, conformă cu necesitatea stabilirii unor repere clare, neechivoce în determinarea obligaţiilor de plată a consumatorului, afectând echilibrul contractual în mod semnificativ, contrar bunei-credinţe. (…)

Indiferent de argumentele invocate de recurentă, lipsa negocierii contractului vizează în concret faptul că elementele principale ale contractului nu au fost relevate consumatorului la data încheierii contractului astfel încât acesta să poată cunoaşte întinderea obligaţiilor sale. (…)

Oricum, astfel cum s-a arătat, profesionistul este obligat să facă dovada negocierii în condiţiile în care a prevăzut în contract clauze neclare. Dacă contractul ar fi fost clar sub aspectul obligaţiilor părţilor, atunci nu s-ar mai fi pus probleme de probaţiune, iar claritatea clauzei ar fi reprezentat dovada concretă a negocierii.

Prin urmare, aspectul dificultăţii probării negocierii susţinut de recurentă reprezintă o dovadă în plus a caracterului abuziv al clauzelor contractuale şi totodată al lipsei de diligenţă a profesionistului în privinţa stipulării unor clauze clare”.

Instanţa a mai declarat abuzivă şi clauza de dobândă revizuibilă, ceea ce înseamnă că aceasta este evacuată din contract, susţine avocatul Gheorghe Piperea. Potrivit domniei sale, faptul că instanţa nu a fost de acord să dispună o dobândă egală cu o marjă fixă a băncii plus Euribor, tot ceea ce plăteşte acum clientul în contravaloarea dobânzii este nedatorat: „Această situaţie ne-a invitat pe noi la un alt proces, pe care urmează să îl deschidem şi în cadrul căruia vom solicita să se restituie clientului banii plătiţi sub formă de dobândă nedatorată, plus penalităţi aferente. În acest caz, valoarea pe care banca va trebui să o înapoieze clientului va fi de circa trei ori mai mare decât suma privind comisioanele”.

Comisionul de administrare pe care Victor Piţurcă îl achita, lunar, avea o valoare de circa 1.300 de euro, la o rată de 14.500 de euro, din care dobânda avea o pondere de 10%.