sibiu

La aproape o luna de la schimbarea lui Gheorghe Iancu de la presedinția instituției cu Valer Dorneanu, Avocatul Poporului reia seria de audiențe gratuite

de

Biroul Teritorial Alba Iulia al Institutiei Avocatul Poporului acorda audiente la sediul Prefecturii Sibiu, din strada Andrei Saguna nr. 10, maine,16 august, incepand cu ora 10:00. Pentru a intra in contact cu experții de la Alba-Iulia nu se fac inscrieri prealabile, cetatenii fiind invitati la discutii in ordinea sosirii la sediul de pe strada Andrei Saguna 10.

Intalnirile similare desfasurate in lunile trecute s-au bucurat de un mare succes, la Sibiu sosind pentru a-si exprima problemele in justiție cetațeni si din județele invecinate. In medie, peste o suta de audiențe au loc la o astfel de intalnire.

Avocatul Poporului este o institutie creata in bazaLegii 35/1997 si, in prezent, este condusa de prof. univ. dr. Valer Dorneanu, cu rang de ministru.

Conform structurii organizatorice, exista patru domenii de activitate, fiecare domeniu fiind coordonat de un adjunct al avocatului poporului, cu rang de secretar de stat. Aceste domenii sunt: 1. Drepturile omului si egalitatea de sanse intre barbati si femei, culte religioase si minoritati nationale; 2. Drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap; 3. armata, justitie, politie, penitenciare; 4. proprietate, munca, protectie sociala, impozite si taxe.

Cine este Klaus Johannis va anunta Casa de avocatura Coltuc

de

De acum zece ani,  Klaus Johannis nu a bătut deloc pasul pe loc. A fost ales de trei ori primar al Sibiului, a schimbat faţa oraşului, o recunosc şi criticii, şi a început să lucreze la un mit: cel al gospodarului, al tehnocratului meticulos,

 

 

portret întruchipat pentru o vreme şi de Theodor Stolojan şi Mugur Isărescu.

În vârstă de 50 de ani, Johannis a şocat pe toată lumea în 2000 când, reprezentând Forumul Democrat al Germanilor din România, a câştigat Primăria Sibiului. Asta în condiţiile în care în oraş nu mai locuiau mai mult de 3.000 de saşi. Proporţiile triumfului au surprins chiar şi FDGR-ul, care a pierdut un loc de consilier local în favoarea celorlalte partide, pentru că nu-şi pusese pe listă atât de mulţi oameni.

Fără simpatii politice manifeste faţă de partidele de la Bucureşti, Johannis a ştiut în primul său mandat să guverneze local cu PSD. A făcut-o timp de patru ani fără incidente, iar în vara lui 2004 a câştigat din primul tur de această dată un nou mandat, cu unul din cele mai mari scoruri din ţară. FDGR-ul condus de el a obţinut majoritatea în Consiliul Local, a preluat şefia Consiliului Judeţean Sibiu, şi a câştigat şi alte câteva primării cheie în judeţ: la Mediaş şi Cisnădie. În toamnă, Johannis a făcut o mişcare politică surprinzătoare: a întors armele la timp. Şi-a declarat public susţinerea pentru candidatul Alianţei D.A. la preşedinţie, Traian Băsescu. Iar gestul său se prea poate să fi contat, pentru că Băsescu a obţinut la Sibiu, unul din cele mai mari scoruri.

De numele lui Klaus Johannis se leagă probabil cel mai important proiect cultural al ultimei jumătăţi de secol din România: Sibiu 2007 Capitală Culturală a Europei. În câţiva ani, beneficiind de sprijinul financiar al Guvernului, oraşul s-a reclădit din temelii. Şi nu e o figură de stil. Timp de un an, Sibiul a fost scenă şi gazdă pentru sute de manifestări artistice, pentru festivaluri de film, teatru, concerte, pentru sute de mii de turişti veniţi din toate colţurile lumii. În aceste condiţii, Johannis nu avea cum să piardă un al treilea mandat, obţinând iarăşi o majoritate covârşitoare la alegerile din vara anului trecut: 88% din voturi. Ferit de criticile presei locale, numele său a fost vehiculat într-un scandal în justiţie legat de retrocedarea unor imobile către familia sa în centrul oraşului.

Klaus Johannis a fost anunţat de presă de-a lungul timpului ca posibil ambasador în Germania, candidat la preşedinţia României, chiar purtând o discuţie cu premierul de atunci Călin Popescu Tăriceanu în acest sens, şi pentru postul de premier.

Extrem de sigur pe el, politicos, dar glacial, zgârcit în declaraţii, tipic german, Klaus Johannis a întruchipat de-a lungul timpului prototipul ardeleanului care pare să privească cu scepticism spre ceea ce se întâmplă în „politica de la Bucureşti”. O lăsa să se înţeleagă şi într-un interviu acordat în primăvara acestui an ziarului Cotidianul. Întrebat în aprilie când a fost ultima oară la Bucureşti, edilul Sibiului a răspuns sec: „În toamna anului trecut”. Refuza pe acelaşi ton să spună ce i-a plăcut în Capitală şi ce i-a displăcut, rezumându-se la a spune că Bucureştiul „e un oraş complicat”.  Recunoştea că nu are niciun prieten, amic sau partener în Capitală.

 

realitatea

Act adminstrativ cu caracter normativ emis în vederea executării unei legi. Abrogarea legii. Consecinţe asupra dreptului la acţiune.

de

În dosarul nr.4739/2005 aflat pe rolul Tribunalului Sibiu – Secţia comercială şi de contencios administrativ, reclamantul LM a invocat în temeiul art.4 din Legea nr. 554/2004 excepţia de nelegalitate a  dispoziţiilor art.32, 33 alin. (1) şi (3), art.37  şi art. 40 din H.G. nr. 867/2003.

În motivarea excepţiei de nelegalitate, s-a susţinut că  prevederile contestate contravin dispoziţiilor art.42 alin. (1) şi (2)  din Legea nr.318/2003 privind energia  electrică, întrucât  impun fără temei legal obţinerea prealabilă de către beneficiar prin intermediul furnizorului monopolist a unui aviz tehnic  de  racordare, ceea ce reprezintă o adăugare la lege, în sensul  că  se substituie  noţiunea  de  contract  de  furnizare a energiei electrice  cu aceea de  contract de  racordare.

Reclamantul a mai arătat că prin obligaţia impusă beneficiarului de a  plăti tarifele  de racordare, stabilit  într-o manieră  exclusivă şi fără negociere, este  anulată aplicarea prevederilor art.42  din Legea nr.318/2003 în privinţa accesului esenţial la o utilitate absolută necesară şi astfel, în interiorul unui monopol, se  oferă  pârghii discreţionare de  speculare  economică în sens negativ  a intereselor private  în favoarea  distribuitorului monopolist.

Curtea de Apel Alba Iulia a respins excepţia de nelegalitate ca inadmisibilă prin sentinţa civilă nr.119 din 07 iulie  2006, dar  această hotărâre  a  fost casată, ca urmare  a  admiterii de către Înalta  Curte de Casaţie şi Justiţie -Secţia de contencios administrativ şi fiscal a recursului declarat  de  reclamant. Instanţa  de recurs  a  dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, reţinând că, potrivit art.4 alin. (1) din Legea nr.554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.

În fond după casare, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia comercială şi de contencios administrativ a  admis excepţia de nelegalitate invocată de reclamant şi a constatat nelegalitatea prevederilor art.32, art.33 alin. (1) şi (3), art.37 şi art.40 din H.G. nr. 867/2003.

Instanţa de fond a respins excepţia lipsei de obiect invocată de  pârâtul Guvernul României, cu motivarea  că, după abrogarea Legii nr.318/2003 prin Legea nr.13/2007, nu a  fost  abrogată H.G. nr. 867/2003.

Pe  fondul cauzei, s-a  constatat nelegalitatea prevederilor contestate  de reclamant, reţinându-se că au fost  încălcate dispoziţiile Legii nr.318/2003, care nu condiţionează obţinerea prealabilă de către  beneficiar  a unui aviz tehnic  de racordare.

Astfel, s-a  avut în vedere  că prin art.37 alin. (1) din H.G. nr.867/2003 se impun beneficiarului cheltuielile  legate de  modificarea  sau devierea  reţelelor publice  existente, iar pe de altă parte, prin art.40 din acelaşi act  normativ, se  impune  beneficiarului valoarea lucrărilor contractate de  operatorul de reţea cu terţe societăţi – agreate de operatorul de reţea, valoare care  se  include  în tariful de  racordare  şi deci toate  costurile racordării sunt impuse beneficiarului prin simpla voinţă a  angajaţilor  operatorului de reţea.

Împotriva acestei  sentinţe pârâţii societatea comercială Filiala de Distribuţie a Energiei Electrice – Electrica Distribuţie Transilvania Sud – Sucursala S şi Guvernul României, susţinând că în mod greşit a  fost  admisă excepţia de nelegalitate a prevederilor art.32, 33 alin. (1) şi (3), art.37 şi art.40 din H.G. nr. 867/2003, pentru  aprobarea Regulamentului privind racordarea  utilizatorilor la reţelele  electrice  de interes public.

Recurenţii au arătat că hotărârea contestată a fost  elaborată în baza Legii nr.318/2003 a energiei electrice şi a art.2 lit.a), art.9 lit.a), art.13 alin. (1) şi art.19 din O.U.G. nr.63/1998 privind energia electrică şi termică, potrivit cărora deţinătorii reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice au obligaţia să racordeze la  reţelele lor, în condiţiile legii, orice solicitant, persoană fizică sau juridică. În acest sens, s-a precizat  că Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a  elaborat Regulamentul privind racordarea  utilizatorilor la astfel de reţele electrice de interes  public, cu scopul de a se asigura accesul nediscriminatoriu al utilizatorilor la aceste reţele şi a stabilit tarifele de racordare.

Recurenţii au învederat că obligaţia parcurgerii procedurii prealabile a racordării a  fost instituită prin art.35 din H.G. nr.1007/2004, care a prevăzut că nu se poate încheia contractul de  furnizare  în lipsa avizului tehnic  de racordare, astfel  încât este  greşită concluzia  instanţei de  fond că este posibilă încheierea directă a contractului de  furnizare.

În recursul declarat de pârâtul Guvernul României a fost criticată şi soluţia dată excepţiei privind lipsa  de  obiect, cu motivarea că instanţa  de  fond  a interpretat  eronat prevederile art.4 alin. (3) din Legea nr.24/2000, considerând că H.G. nr.867/2003, continuă să producă efecte  juridice  şi după abrogarea  legii în baza căreia  a fost adoptată şi anume, după abrogarea Legii nr.318/2003 a energiei electrice.

Recursurile sunt întemeiate.

Instanţa de fond a respins  în mod  greşit excepţia lipsei de obiect invocată de Guvernul României, considerând fără temei legal că actul administrativ contestat în cauză continuă să-şi producă efectele şi după abrogarea actului normativ de nivel superior  în baza căruia  a fost  emis.

Conform normelor de  tehnică legislativă cuprinse  în art.4 alin. (3) din Legea  nr.24/2000, actele normative  date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se  emit  în limitele şi potrivit  normelor care le ordonă.

Raportat la aceste prevederi legale, se  constată că H.G. nr.867/2003, ca act administrativ subsecvent  Legii nr.318/2003 a energiei electrice, nu mai poate produce  efecte după abrogarea legii în temeiul căreia a fost  emisă. Legea nr.318/2003 a fost abrogată expres prin Legea nr.13/2007, care de altfel a prevăzut un termen de 6 luni pentru elaborarea  normelor de aplicare.

Criticile formulate de recurenţi pe fondul cauzei sunt de asemenea  întemeiate, constatându-se că a  fost greşit  admisă excepţia  de nelegalitate invocată de  intimatul-reclamant cu privire la dispoziţiile art.32, art.33 alin. (1) şi (3), art.37 şi art.40 din H.G nr. 867/2003.

Instanţa  de  fond a  reţinut eronat  că prin acest act administrativ  au fost  instituite  obligaţia  obţinerii  contra cost a avizului tehnic de racordare şi procedura prealabilă a racordării.

Din nota  de  fundamentare a hotărârii contestate  rezultă că o asemenea  reglementare a fost prevăzută  prin H.G. nr.2/1992 privind  realizarea lucrărilor de alimentare cu energie  electrică a  noilor  consumatori.

Adoptarea H.G. nr. 867/2003 s-a impus pentru corelarea  Regulamentului privind  racordarea utilizatorilor la reţelele electrice  de  interes public cu legislaţia în vigoare privind autorizarea construcţiilor şi cea referitoare la proprietatea  publică, astfel încât apare ca nefondată susţinerea  intimatului-reclamant că nu exista obligaţia racordării la reţelele electrice anterior adoptării acestui act normativ.

De asemenea, se reţine că, potrivit art.35 şi art.82  lit. c) din H.G. nr.1007/2004, contractul de furnizare nu se poate încheia în lipsa  avizului tehnic de racordare şi contractul de  furnizare se încheie în condiţiile stabilite prin avizul tehnic de racordare, care constituie partea integrantă a contractului de furnizare a  energiei electrice.

În consecinţă, este eronată  concluzia instanţei de fond privind lipsa unui temei legal pentru reglementarea contestată de intimatul-reclamant pe calea excepţiei de nelegalitate.

Recursurile au fost admise.

Pensiunile din Marginimea Sibiului, ocupate in proportie de 50% pentru Revelion

de
Pensiunile din Marginimea Sibiului sunt ocupate in proportie de 50% pentru perioada sarbatorilor de iarna, insa proprietarii se asteapta ca de Revelion gradul de ocupare sa ajunga la 100%, a declarat presedintele filialei Sibiu a ANTREC, Dorin Beu.
Potrivit reprezentantului Asociatiei Nationale pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural, locurile care mai exista libere vor fi ocupate in perioada imediat urmatoare, astfel ca de Revelion gradul de ocupare va ajunge la 100%. „De Craciun gradul de ocupare va fi mai mic, pentru ca oamenii sunt obisnuiti ca aceasta sarbatoare sa o petreaca in familie, dar de Revelion, cu siguranta toate locurile vor fi ocupate, asa cum s-a intamplat si in anii trecuti”, a spus Beu, citat de NewsIn.

Un sejur de Revelion de patru-cinci zile, in Marginimea Sibiului, cu demipensiune si masa festiva in noaptea de Anul Nou costa aproximativ 1000 de lei de persoasa, sumele ajungand si la 360 de euro de persoana, pentru pensiunile care ofera servicii All Inclusive.

ANTREC sustine ca piata turismul rural, in Romania va creste cu 10% in 2009.