statutul profesiei de avocat

Impactul Noului Cod Civil asupra contractului de asistenta juridica

29 februarie 2012 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

LUCRAREA are ca scop furnizarea unei scurte analize juridice in legatura cu impactul prevederilor Noului Cod Civil (NCC) asupra contractului de asistenta juridica, asa cum este acesta reglementat de Legea nr. 51/1995 si asupra unor

prevederi din Statutul profesiei de avocat. Se analizeaza posibilele consecinte pe care prevederile NCC le au si eventuala nevoie de modificare a modelului contractului de asistenta juridica prevazut in Anexa I a Statutului profesiei de avocat., ori a unor reglementari cuprinse in Statutul profesiei de avocat.

Analiza

Poate fi contractul de asistenta juridica incadrat in categoria contractului de adeziune?

NCC defineste in art. 1175 contractul de adeziune ca fiind cel in care „clauzele sale esentiale sunt impuse ori sunt redactate de una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale, cealalta parte neavand decat sa le accepte ca atare”. Art. 1175 NCC este inspirat din art. 1379 din Codul Civil Québec, al carui prim alineat il preia in totalitate.

NCC consacra contractului de adeziune unele reguli speciale: stipulatiile din acesta se interpreteaza impotriva celui care le-a propus (art. 1269 alin. (2) NCC) si, de asemenea, partile nu pot modifica durata termenului de prescriptie sau cursul prescriptiei pentru actiuni care deriva din contracte de adeziune (art. 2515 alin. (5) NCC).

Pentru a stabili daca contractul de asistenta juridica este un contract de adeziune trebuie analizate cele doua componente cumulative ale definitiei legale: (i) imposibilitatea negocierii clauzelor esentiale si, respectiv, (ii) faptul ca acestea „sunt impuse ori sunt redactate de una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale”.

Imposibilitatea negocierii clauzelor esentiale

Sub primul aspect – imposibilitatea negocierii clauzelor esentiale – jurisprudenta din provincia Québec referitoare la articolul sursa a reglementarii NCC pare sa dea un sens larg notiunii de „clauze esentiale”, intelegand?o ca elementeimportante ale contractului, spre deosebire de aspectele secundare sau accesorii, care nu au un rol determinant.

Astfel, potrivit jurisprudentei mentionate, „clauzele esentiale” includ nu numai elementele esentiale ale contractului (cum ar fi pretul si scopul in contractul de vanzare), ci si alte elemente importante in acceptiunea aderentului (de exemplu garantiile asociate produsului vandut). Dispozitiile de protectie referitoare la contractul de adeziune si?ar putea pierde aplicarea practica in cazul in care „clauzelor esentiale” li s?ar da sensul strict al unor elemente caracteristice contractului la care se refera, astfel ca existenta caracterului esential al clauzelor in discutie trebuie apreciata de la caz la caz.

In cazul contractului de asistenta juridica se poate aprecia ca elementele esentiale sunt, de regula, onorariul si activitatea prestata de avocat. Alte aspecte care pot constitui clauze esentiale pot include, dupa caz, identitatea avocatului/avocatilor care vor presta serviciile, modalitatea de plata, termene pentru predarea de catre avocat a anumitor lucrari, etc. Dupa cum se poate observa din modelul contractului de asistenta juridica prevazut in Anexa I a Statutului profesiei de avocat, niciunul din aceste elemente nu este impus in substanta sa, ci este prevazuta doar obligativitatea mentionarii obiectului prestatiilor avocatiale, a onorariului, etc. in plus, prin existenta art. 5 intitulat „Alte clauze”, partile au practic posibilitatea introducerii tuturor clauzelor adaptate circumstantelor.

Clauzele care sunt impuse in integralitatea lor prin modelul contractului de asistenta juridica sunt doar cele din art. 4, „Clauze speciale”, care privesc in mare parte aspecte de buna administrare a profesiei, reglementate prin lege: caracterul executoriu al contractului, proba existentei contractului intre parti si fata de terti, dar si un pact comisoriu (de ultim grad, potrivit reglementarii anterioare). Abia in masura in care prin aprecierea la caz concret se poate stabili ca vreuna din aceste prevederi constituie clauza esentiala, trebuie stabilit daca aceasta indeplineste si cea de?a doua conditie, analizata in sectiunea de mai jos.

Apoi, in ceea ce priveste negocierea clauzelor respective, trebuie sa fie vorba de o imposibilitate reala de a negocia, iar nu de pasivitatea celeilalte parti. Sub acest aspect doctrina din Québec arata ca in cazul in care pretinsul aderent nu incearca sa negocieze, cealalta parte poate incerca sa dovedeasca faptul ca, de in realitate, exista o posibilitate de negociere si, prin urmare, contractul nu este unul de adeziune.

Impunerea clauzelor esentiale

Sub cel de?al doilea aspect, pentru existenta unui contract de adeziune clauzele esentiale trebuie sa fi fost impuse ori redactate de una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale. Sub acest aspect, prezinta interes in special aspectul daca contractele cu continut reglementat, cum este contractul de asistenta juridica, sunt contracte de adeziune, respectiv daca clauzele lor esentiale pot fi considerate ca fiind impuse de una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale.

Doctrina din Québec a retinut ca in contractele cu continut reglementat clauzele nu sunt impuse de catre una dintre parti, ci de catre legiuitor sau organul de reglementare. Cu toate ca practica judecatoreasca din Québec este impartita, unele instante considerand aceste contracte ca fiind de adeziune si altele nu, autorii arata ca de fapt contractul cu continut reglementat nu indeplineste cea de?a doua cerinta a definitiei contractului de adeziune, deoarece clauzele esentiale nu au fost impuse ori redactate de catre una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale. In plus, necesitatea de a proteja partea aflata pe o pozitie mai slaba dispare chiar prin faptul ca statul sau organul de reglementare a edictat clauzele contractului pentru a o proteja.

Impartasind acelasi punct de vedere, consideram ca reglementarea modelului contractului de asistenta juridica are rolul de a transpune regulile prevazute de art. 121?132 din Statutul profesiei de avocat, clauzele contractului prevazute in model nefiind impuse ori redactate de avocat, pentru acesta ori ca urmare a instructiunilor sale ci servind tocmai la o buna informare si protejare a intereselor clientului.

Concluzie

Avand in vedere cele de mai sus, consideram ca reglementarea modelului de contract de asistenta juridica in Anexa I a Statutului profesiei de avocat nu atrage calificarea acestuia ca fiind un contract de adeziune. Drept urmare, prevederile contractului de asistenta nu se vor interpreta impotriva celui care le?a propus [neaplicarea art. 1269 alin. (2) NCC], iar partile vor putea modifica durata termenului de prescriptie sau cursul prescriptiei pentru actiuni care deriva din contractul de asistenta juridica [neaplicarea art. 2515 alin. (5) NCC], cu respectarea limitelor prevazute de NCC.

Existenta clauzelor neuzuale

NCC defineste clauzele standard drept „stipulatiile stabilite in prealabil de una dintre parti pentru a fi utilizate in mod general si repetat si care sunt incluse in contract fara sa fi fost negociate cu cealalta parte” [art. 1202 alin. (2)]. Anumite clauze standard nu produc efecte decat daca sunt acceptate, in mod expres, in scris, de cealalta parte – anume cele care prevad in folosul celui care le propune limitarea raspunderii, dreptul de a denunta unilateral contractul, de a suspenda executarea obligatiilor sau care prevad in detrimentul celeilalte parti decaderea din drepturi ori din beneficiul termenului, limitarea dreptului de a opune exceptii, restrangerea libertatii de a contracta cu alte persoane, reinnoirea tacita a contractului, legea aplicabila, clauze compromisorii sau prin care se deroga de la normele privitoare la competenta instantelor judecatoresti (art. 1203). Aceasta reglementare este preluata din art.1341 alin.(2) Cod Civil Italian.

Dupa cum se poate observa in modelul contractului de asistenta juridica, acesta nu include decat un tip de clauza din enumerarea de mai sus, anume cea referitoare la derogarea de la normele privitoare la competenta instantelor de drept comun. Totusi, este posibil ca fiecare forma de exercitare a profesiei sa isi particularizeze practica in ceea ce priveste incheierea contractelor de asistenta juridica si sa includa si alte tipuri de clauze care sa se inscrie in enumerarea prevazuta la art. 1203 NCC.

In ceea ce priveste existenta clauzelor neuzuale, doctrina italiana referitoare la reglementarea care a servit drept sursa pentru art. 1203 NCC a apreciat ca aprobarea scrisa nu este necesara in urmatoarele situatii:

– in cazul in care clauza neuzuala este prevazuta intr?un act normativ sau reproduce o uzanta normativa (nu una contractuala);
– in cazul in care clauza neuzuala este rezultatul unor negocieri specifice;
– in cazul in care contractul are forma unui act autentic, in acest caz fiind necesar ca notarul sa certifice faptul ca acesta este rezultatul vointei ambelor parti contractante;
– in cazul in care continutul a fost agreat intre asociatii cu pozitii opuse, ca in cazul contractului colectiv de munca;
– in cazul unor dispozitii statutare ale unei asociatii, deoarece scopul comun exclude opozitia intereselor.

Drept urmare, avand in vedere faptul ca modelul contractului de asistenta juridica este prevazut intr?un act cu putere normativa in interiorul profesiei de avocat, rezulta ca orice clauze prevazute in modelul respectiv si care se inscriu in enumerarea art. 1203 NCC, cum este cazul celei privind solutionarea litigiilor, nu necesita aprobare separata. Spre deosebire, orice clauza neuzuala introdusa in contract de forma de exercitare a profesiei de avocat va necesita aprobare expresa in scris din partea clientului.

O diferenta notabila intre reglementarea contractului de adeziune si a clauzelor neuzuale in NCC este aceea ca, in vreme ce prima conditie a contractului de adeziune este lipsa posibilitatii negocierii clauzelor esentiale („cealalta parte neavand decat sa le accepte ca atare”), clauzele standard si implicit cele neuzuale par a fi definite de lipsa efectiva a negocierii acestora („sunt incluse in contract fara sa fi fost negociate cu cealalta parte”), interpretare intarita si de opinia autorului sus?citat. Desi diferenta de tratament nu se justifica, de vreme ce clauzele esentiale de care face vorbire art. 1175 NCC ar trebui sa beneficieze de un tratament mai sever in ce priveste mecanismul de formare a contractului decat posibilele efecte negative produse de clauzele neuzuale reglementate la art. 1203 NCC, este evident ca preluarea unor reglementari din tari diferite a condus la o reglementare necorelata. Ramane insa de vazut in ce masura practica si doctrina romana vor retine diferenta semnalata mai sus.

Pactul comisoriu

Modelul de contract de asistenta juridica include, in art. 4.6, un pact comisoriu care, potrivit reglementarii anterioare, era de ultim grad. Nu mai putin insa, acesta nu mai corespunde reglementarii pactului comisoriu reglementat de NCC si nu acomodeaza existenta rezilierii unilaterale.

Astfel, potrivit art. 1552 NCC, rezilierea contractului poate avea loc prin notificarea scrisa a debitorului in trei situatii:
atunci cand partile au convenit astfel, cand debitorul se afla
de drept in intarziere ori cand acesta nu a executat obligatia
in termenul fixat prin punerea in intarziere.
? Spre deosebire de rezilierea unilaterala, pactul comisoriu (art.
1553 NCC) produce efecte doar daca prevede, in mod expres,
obligatiile a caror neexecutare atrage rezolutiunea sau
rezilierea de drept a contractului. Rezilierea in temeiul unui
pact comisoriu este subordonata unei singure formalitati:
punerea in intarziere a debitorului care, daca nu s?a convenit
ca opereaza prin simplul fapt al neexecutarii, nu produce
efecte decat daca indica in mod expres conditiile in care
pactul comisoriu opereaza.
? Deosebirea fundamentala intre rezilierea unilaterala si pactul
comisoriu in reglementarea NCC este aceea ca numai
rezilierea unilaterala mai presupune notificare din partea
creditorului in sensul operarii rezilierii, in vreme ce pactul
comisoriu produce efecte automat (de drept), acesta fiind si
motivul pentru care se impune enumerarea clara a obligatiilor
care ii sunt subsumate.
? Avand in vedere cele de mai sus, consideram ca se impune
modificarea art. 4.6 din modelul contractului de asistenta
juridica, facandu?se referire la rezilierea unilaterala in loc de
pactul comisoriu, sau oferindu?se optiunea intre cele doua.
Aceasta pentru ca este preferabil ca forma de exercitare a
profesiei sa aiba posibilitatea de a alege daca intelege sa
rezilieze contractul sau nu (in special in conditiile financiare
din ultimii ani in care intarzierea platilor a fost si este des
intalnita), circumstanta incompatibila cu reglementarea
modului de operare a pactului comisoriu in NCC.
? Folosirea contractului de asisten?a juridica pentru efecuarea
de opera?iuni fiduciare.
? in situatia in care avocatul ar avea calitatea de fiduciar
potrivit art. 776 alin. (3) NCC, contractul de fiducie incheiat de
avocat cu clientul nu se poate mula pe modelul de contract
de asistenta juridica reglementat in Statutul profesiei atat din
considerente ce tin de prevederile obligatorii ale contractului
de fiducie (art. 779 NCC) – care depasesc considerabil
activitatile fiduciare reglementate in legislatia profesiei de
avocat –, cat si datorita cerintei formei autentice (art. 774
NCC). in acest caz fie partile vor incheia atat un contract de
asistenta cat si un contract autentic de fiducie, fie va fi
necesara reglementarea unui model nou de contract de
asistenta juridica avand ca obiect specific operatiunile
fiduciare.Alte chestiuni
? Reglementarea termenului de prescriptie
? Potrivit art. 2520 alin. (1) pct. 6, dreptul la actiune al
avocatilor impotriva clientilor, pentru plata onorariilor si
cheltuielilor, se prescrie in termen de un an, calculat din ziua
ramanerii definitive a hotararii sau din aceea a impacarii
partilor ori a revocarii mandatului; in cazul afacerilor
neterminate, termenul de prescriptie este de 3 ani de la data
ultimei prestatii efectuate. Pe langa faptul ca introduce un
termen de prescriptie nefiresc de scurt pentru onorariile
avocatiale, comparativ cu termenul general de prescriptie de
3 ani, prevederea citata este nesincronizata cu restul
dispozitiilor legale in materie, dar si extrem de confuza din
perspectiva stabilirii momentului de la care curge termenul
de prescriptie.
? in primul rand, contractul de asistenta juridica este titlu
executoriu (art.31 alin.(3) din Legea nr.51/1995 privind
organizarea si functionarea profesiei de avocat, in forma
actuala). Prin urmare, prescriptia platii sumelor datorate in
virtutea contractului de asistenta juridica trebuie considerata
de lege lata ca fiind o institutie procedural civila, supusa
art.405 si urm. C.proc.civ., respectiv 696 si urm. din Codul de
procedura civila adoptat prin Legea nr.134/2010 („C.proc.civ.
2010” ? neintrat inca in vigoare). Mentionam ca art.700 din
C.proc.civ.2010 trimite, in completare, la dispozitiile NCC din
materia prescriptiei extinctive.
? Pe de alta parte, momentul inceperii curgerii termenului de
prescriptie este stabilit in mod arbitrar, prin raportarea la
elemente care nu au neaparat cu legatura cu scadenta
propriu?zisa a obligatiilor de plata catre avocat. Alteori,
reglementarea este si incompleta: se face referire, de
exemplu, la „revocarea mandatului”, cu ignorarea motivelor
de incetare a contractului de mandat, altele decat revocarea,
care sunt prevazute de art.2030 NCC. Mai mult, in cazul in
care vorbim despre activitati de consultanta juridica,
momentul de inceput al termenului de prescriptie nici macar
nu poate fi stabilit cu precizie.
? Avand in vedere faptul ca (a) NCC recunoaste partilor
posibilitatea de a deroga de la termenele legale de
prescriptie, (b) prevederile din Codul de procedura civila 2010
care vor intra in vigoare in curand se completeaza cu cele din
NCC si (c) contractul de asistenta juridica nu poate fi calificat
ca un contract de adeziune, se va putea avea in vedere, odata
cu intrarea in vigoare a Codului de procedura civila 2010,
posibilitatea includerii unor clauze in contractul de asistenta
juridica care sa reglementeze in mod mai precis si echitabil
problema prescriptiei – prin aplicarea eventuala a termenului
general de prescriptie si prin stabilirea unui moment mai bine
determinat pentru inceputul curgerii termenului.
? Denuntarea contractului de asistenta juridica
? Fata de dispozitiile art.1276 – 1277 NCC, care reglementeaza
denuntarea unilaterala a contractului, se impune modificarea
terminologica a art.152 din Statutul profesiei de avocat, care refera la „renuntarea unilaterala” la contractul de asistenta
juridica.
? Patrimoniul de afectatiune
? Desi nu este legata in mod direct de contractul de asistenta
juridica, se cuvine semnalata si noua reglementare din
materia patrimoniului de afectatiune, chestiune anterior
antamata numai la nivel de legislatie secundara – a se vedea
art.171 si urm. din Statutul profesiei de avocat. Textele din
NCC care intereseaza din acest punct de vedere sunt art.31?
33 si 2324 alin.(3) si (4).
? Patrimoniul profesional al avocatului se constituie prin actul
incheiat de titular, iar bunurile care fac obiectul acestei
diviziuni a patrimoniului vor putea fi urmarite numai de
creditorii ale caror creante s?au nascut in legatura cu profesia
respectiva (incluzand aici statul si organele fiscale). Acesti
creditori nu vor putea urmari celelalte bunuri ale debitorului.
Totusi, aceste dispozitii se vor aplica numai in cazul in care
avocatul isi opereaza diviziunea patrimoniului dupa intrarea
in vigoare a NCC – art.151 alin.(1) din Legea nr.71/2011
privind punerea in aplicare a NCC. in consecinta, avocatii care
au operat deja diviziunea patrimoniala inaintea datei de 1
octombrie 2011, ar putea ajunge, in situatia unei interpretari
per a contrario a dispozitiilor tranzitorii citate mai sus, sa aiba
o situatie juridica mai putin favorabila decat avocatii care
efectueaza diviziunea patrimoniului dupa aceasta data.
? Datorita interesului practic deosebit al acestor noi
reglementari – in special cele ale art.2324 alin.(4) care privesc
drepturile creditorilor ?, consideram ca este nimerit ca
reglementarile secundare din domeniul profesiei de avocat sa
clarifice aspectele legate de implementarea lor practica,
respectiv crearea unui cadru specific prin care avocatii,
indiferent de data intrarii in profesiei sau a schimbarii formei
de exercitare a acesteia, sa poata emite in mod eficient din
punct de vedere juridic acte de constituire a unui patrimoniu
profesional in conditiile prevazute de reglementarile din NCC
si legea de punere in aplicare a acestuia.
av. dr. Gheorghe Florea
Presedinte U.N.B.R.

Statutul profesiei de avocat a fost modificat

21 februarie 2011 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (UNBR) a adoptat Hotararea nr. 1 din 19 februarie 2011 prin care au fost aduse modificari si completari Statutului profesiei de avocat.

UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA
CONSILIUL UNIUNII

HOTARAREA NR. 01/2011
privind modificarea si completarea Statutului profesiei de avocat
19 februarie 2011

Avand in vedere Hotararea nr. 8 a Congresului avocatilor, Mamaia, 17 – 18 iunie 2010, privind mandatarea Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (in continuare U.N.B.R.) ca in perioada dintre Congresele avocatilor sa indeplineasca atributia prevazuta la art. 64 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile ulterioare, urmand ca deciziile Consiliului U.N.B.R. sa fie ratificate la Congresul imediat urmator;

Tinand cont de imprejurarea ca art. III din Legea nr. 270/28.12.2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 prevede ca dispozitiile referitoare la societatile profesionale cu raspundere limitata intra in vigoare dupa intrarea in vigoare a modificarilor Statutului profesiei de avocat,

CONSILIUL U.N.B.R.

HOTARASTE:

Art. I. – Statutul profesiei de avocat, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 45/13 ianuarie 2005, astfel cum a fost modificat si completat prin Hotararile Congresului avocatilor nr. 10/2007, nr. 06/2008 si Hotararea Consiliului U.N.B.R. nr. 449 din 21 februarie 2009, ratificata prin Hotararea Congresului avocatilor nr. 07 din 03 iulie 2009, se modifica si se completeaza astfel:

1. Dispozitiile cuprinse in Subsectiunea 5 din Capitolul III “Activitatea profesionala a avocatului “, Sectiunea a IV-a “Formele de exercitare a profesiei”, astfel cum au fost adoptate prin Hotararea nr. 449 din 21 februarie 2009 se mentin si vor avea urmatorul continut:

“Subsectiunea 5. Societatea profesionala cu raspundere limitata

Art. 188. (1) Societatea profesionala cu raspundere limitata este constituita din doi sau mai multi avocati definitivi, aflati in exercitiul profesiei, are personalitate juridica si un patrimoniu propriu de afectatiune destinat exercitarii profesiei de avocat.

(1¹) In sensul prevederilor prezentului statut, patrimoniul propriu de afectatiune este alcatuit din bunurile corporale, in numerar sau in natura, si cele incorporale, reprezentand capitalul social, precum si din cele dobandite de societate, cu orice titlu, pe durata functionarii sale. Aportul in industrie constand in activitatea profesionala a avocatului asociat este luat in considerare numai in raporturile dintre asociati.

(1²) Obligatiile si raspunderea societatii profesionale cu raspundere limitata sunt garantate cu patrimoniul de afectatiune. Avocatii asociati care isi exercita profesia in cadrul societatii profesionale cu raspundere limitata raspund personal in limita aportului social al fiecaruia.

(2) Societatea profesionala cu raspundere limitata va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat in conditiile art. 3 din Lege.

(3) Activitatea profesionala se realizeaza de catre avocatii asociati, avocati colaboratori si avocati salarizati in interiorul profesiei.

Art. 189. (1) Societatea profesionala cu raspundere limitata se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate profesionala de avocati cu raspundere limitata (exemplu: „ION IONESCU – Societate profesionala de avocati cu raspundere limitata” sau „IONESCU, POPESCU – Societate profesionala de avocati cu raspundere limitata”).

(2) Dispozitiile alineatelor (2)-(4) ale art. 180 se aplica in mod corespunzator.

Art. 190. (1) Actul constitutiv si statutul societatii profesionale cu raspundere limitata sunt incheiate in forma scrisa, cu respectarea anexelor nr. XIV si XV la prezentul statut. Actul constitutiv se incheie in forma autentica daca printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla si teren.

(2) Statutul societatii profesionale cu raspundere limitata va cuprinde:

a) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii si domiciliul asociatilor;

b) data dobandirii calitatii de avocat si data definitivarii in profesie a avocatilor asociati;

c) denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;

d) capitalul social, integral varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in industrie, in bani sau in natura ori de clientela, valoarea aporturilor in industrie, in natura sau in clientela precum si modul evaluarii lor; aportul in numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului in lei al sumei 3.000 de EURO;

e) numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau, respectiv participarea la beneficii si pierderi a fiecarui asociat;

f) asociatii coordonatori care reprezinta si administreaza societatea impreuna cu puterile ce li s-au conferit; daca sunt mai multi administratori si ei formeaza un consiliu de coordonare, se vor preciza regulile de organizare si functionare ale acestui organism;

g) reguli privind transmiterea partilor sociale si conditiile de retragere a asociatilor;

h) durata societatii;

i) modul de transformare, reorganizare, dizolvare si lichidare, inclusiv cu privire la situatia clientelei.

(3) Actul constitutiv si statutul societatii profesionale cu raspundere limitata, incheiate in conditiile Legii si prezentului statut, sunt guvernate de legea civila.

(4) Orice modificare a actului constitutiv si/sau statutului societatii profesionale cu raspundere limitata se poate face numai in scris, cu respectarea legii si a prezentului statut.

Art. 191. (1) Societatea profesionala cu raspundere limitata dobandeste personalitate juridica la data inregistrarii ei la barou, in baza deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul sau principal.

(2) Dovada personalitatii juridice in raporturile cu tertii se va face in baza unui certificat de inregistrare, intocmit conform anexei nr. XVI la prezentul statut.

(3) Baroul va tine „Registrul de evidenta al societatilor profesionale cu raspundere limitata” care are caracter public. Modelul acestuia este specificat in anexa nr. XXX la prezentul statut.

Art. 192. Pot avea calitatea de asociati doi sau mai multi avocati definitivi si aflati in exercitiul profesiei, indiferent daca detin sau nu ori daca apartin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei, inscrisi in acelasi barou sau in barouri diferite. In acest caz societatea isi va stabili sediul principal in circumscriptia unuia dintre barourile de apartenenta al unuia dintre asociatii fondatori. Actul constitutiv al unei asemenea societati se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul principal al societatii. Actul constitutiv se va transmite, exclusiv in scop de informare si catre toate barourile unde sunt inscrisi asociati ai societatii profesionale cu raspundere limitata, altii decat acela sau aceia care sunt inscrisi in Tabloul avocatilor baroului de la sediul principal al societatii.

Art. 193. (1) Capitalul social al societatii profesionale cu raspundere limitata reprezentand echivalentul in lei al minimum 10.000 EURO se va varsa la momentul constituirii societatii. Consiliul baroului unde va fi inregistrata societatea este obligat sa verifice varsarea integrala a capitalului social si, daca este cazul, a evaluarii aporturilor in industrie, in natura sau in clientela.

(2) Nu va putea fi inregistrata de catre nici un barou o societate profesionala cu raspundere limitata decat in conditiile varsarii integrale a capitalului social.

(3) Clientela apartine societatii profesionale cu raspundere limitata si nu avocatilor care au calitatea de asociati.

(4) In cazul transmiterii partilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societati profesionale cu raspundere limitata, toate bunurile impreuna cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aportate la capitalul societatii de catre respectivul asociat raman proprietatea societatii, daca prin lege, actul constitutiv sau statutul societatii nu se prevede altfel.

(5) Prevederile art. 181 alin. (2), (3) si (4) se aplica in mod corespunzator.

Art. 194. (1) Societatea profesionala cu raspundere limitata este condusa de adunarea generala a asociatilor. Activitatea executiva este condusa de unul sau mai multi avocati coordonatori alesi de majoritatea avocatilor asociati.

(2) Adunarea generala se convoaca de catre oricare dintre asociati prin orice mijloace care sa poata proba realizarea convocarii.

(3) Adunarea generala se va intruni la sediul principal al societatii sau cu acordul unanim al asociatilor in orice alt loc.

…

Art. 196. (1) Competentele si puterile asociatului coordonator sau, dupa caz, asociatilor coordonatori vor fi stabilite prin actul constitutiv si statutul societatii.

(2) Mandatul asociatului coordonator sau, dupa caz, al asociatilor coordonatori este de 2 ani, daca in statutul societatii nu se prevede o durata mai mare.

Art. 197. Asociatii societatii profesionale cu raspundere limitata pot hotari numirea unor cenzori sau a unui auditor.

Art. 198. (1) Asociatul care intentioneaza sa transmita partile sociale pe care le detine intr-o societate profesionala cu raspundere limitata este obligat sa notifice aceasta intentie cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, catre toti ceilalti asociati indicand persoana sau persoanele catre care doreste sa transmita respectivele parti sociale si pretul.

(2) Transmiterea catre terti poate fi efectuata oricand cu acordul unanim, exprimat in scris, al celorlalti asociati, sau daca in termenul prevazut la alin. (1) nici un asociat nu si-a exercitat dreptul de preemtiune.

(3) Dreptul de preemptiune la dobandirea partilor sociale ale societatii cu privire la care exista intentia de instrainare apartine asociatilor ramasi in societate. Acesta urmeaza sa fie exercitat proportional cu cota de capital detinuta de fiecare dintre asociatii ramasi si care intentioneaza sa dobandeasca respectivele parti sociale.

Art. 199. (1) Asociatul se poate retrage oricand din societate, cu conditia de a notifica, in scris, celorlalti asociati si baroului din care face parte intentia de retragere, cu cel putin 3 luni inainte.

(2) La implinirea termenului prevazut in notificare consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operand modificarile corespunzatoare in evidentele sale.

(3) In caz de retragere, desocotirea dintre asociati se face in mod amiabil, tinandu-se seama de prevederile din statutul societatii. In caz de neintelegere sunt aplicabile dispozitiile privind arbitrajul din prezentul statut.

Art.199¹. Daca, din orice motive, in societate ramane un singur asociat, acesta nu poate detine aceasta calitate mai mult de 3 luni. In situatia in care societatea nu este transformata in cabinet individual, aceasta se dizolva de drept.”

2. Anexele nr. XIV, XV, XVI si XXX la Statutul profesiei de avocat se modifica in mod corespunzator si vor avea urmatorul continut:

„Anexa nr. XIV

CONTRACT pentru constituirea unei societati profesionale de avocati cu raspundere limitata

Intre:

1. Dl. ………………………………….. avocat definitiv inscris in tabloul avocatilor;

2. Dl. ………………………………….. avocat definitiv inscris in tabloul avocatilor;

3. Dl. ………………………………….. avocat definitiv inscris in tabloul avocatilor,

au convenit constituirea unei societati profesionale cu raspundere limitata, supusa reglementarilor prevazute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si in conformitate cu Statutul profesiei de avocat.

Art. 1. Denumirea societatii

Societatea profesionala cu raspundere limitata poarta denumirea de …………………………………………………………………………. si are sediul in ………………………………………………………… –

Art. 2. Societatea se constituie pe o durata de ……………………………………..

Art. 3. Conditiile de asociere sunt prevazute in statutul societatii profesionale cu raspundere limitata, incheiat potrivit Statutului profesiei si care face parte integranta din prezentul contract.

Localitatea …………………. Data ……………………………..

Semnatura,

Anexa nr. XV

SOCIETATE PROFESIONALA CU RASPUNDERE LIMITATA

– STATUT –

Subsemnatii:

– …………………….. domiciliat in ……………………………………. , cod numeric personal …………………., nascut in …………….., la data de ……………., inscris in tabloul avocatilor in data de ……… si avocat definitiv din data de …………..;

au convenit, dupa cum urmeaza, Statutul societatii profesionale cu raspundere limitata …………………………………. infiintata conform art. 51 din Legea nr. 51/1995 si prevederilor corespunzatoare din Statutul profesiei de avocat.

Titlul I. Forma, obiect, scop, denumirea (forma profesionala), sediu, durata

Art. 1. Forma

Prezenta Societate este infiintata ca o societate profesionala cu raspundere limitata si este compusa din subsemnatii avocati inscrisi pe tabloul Baroului………………………… ca avocati definitivi:

– …………………………………………………………………….. – asociat;

– …………………………………………………………………….. – asociat.

Art. 2. Obiect

Societatea are ca obiect exercitarea in comun a profesiei de avocat conform Legii nr. 51/1995 si Statutului profesiei de avocat.

Art. 3. Scop profesional

3.1. Fiecare asociat raspunde personal in limita aportului sau social.

3.2. Societatea este denumita ……………………………. – Societate profesionala de avocati cu raspundere limitata (S.P.R.L.).

Art. 4. Sediul

Sediul principal al Societatii este situat in ………………………………………………….

Societatea isi poate deschide birouri de lucru in circumscriptia Baroului………….. sau sedii secundare in circumscriptia altor barouri din tara si strainatate.

Art. 5. Durata

Societatea se constituie pentru o durata de ………………… ani din momentul inscrierii sale pe tabloul Baroului ……………………………. .

Titlul II. Capitalul social

Art. 6. Compunerea capitalului social

6.1. Capitalul social este compus dupa cum urmeaza:

Dl. …………………………………………………. :

– aport in industrie/numerar/natura/ clientela: ……….. lei(……………) lei;

Dl. …………………………………………………. :

– aport in industrie/numerar/natura/ clientela: ……….. lei(……………) lei;

Dl. …………………………………………………. :

– aport in industrie/numerar/natura/ clientela: ………… lei(……………) lei.

6.2. Aporturile in natura ale asociatilor sunt constituite din urmatoarele bunuri:

– …………………, evaluat de catre asociati/conform raportului de expertiza nr. ………. din data de ………………… la valoarea de …………………….lei;

– …………………, evaluat de catre asociati/conform raportului de expertiza nr. ………. din data de ………………… la valoarea de …………………….lei.

6.3. Aporturile in industrie/ clientela ale asociatilor constau in:

– ………………, evaluat de catre asociati la valoarea de ………………… lei;

Art. 7. Repartizare

Capitalul social este divizat in ………… parti sociale a cate ………. lei fiecare, integral subscrise si varsate de catre asociati, potrivit aporturilor mentionate la art. 6, astfel:

– ……………………………………….. – …………………………. parti sociale;

– ……………………………………….. – …………………………. parti sociale.

Titlul III. Adunarea generala

Art. 8. Adunarile generale

8.1. Adunarea generala reprezinta totalitatea asociatilor. Hotararile adunarii generale sunt obligatorii pentru toti asociatii.

8.2. Fiecare parte sociala subscrisa si varsata da dreptul la un vot.

8.3. Asociatii nu pot fi reprezentati in adunarea generala decat de alti asociati.

8.4. Adunarile generale se convoaca de oricare dintre asociati prin orice mijloace care sa poata proba realizarea convocarii cu minimum 5 zile inainte de data tinerii lor.

8.5. Adunarea generala se va intruni la sediul principal al societatii sau cu acordul unanim al asociatilor in orice alt loc.

8.6. Hotararile adunarilor generale se iau prin votul asociatilor reprezentand majoritatea partilor sociale, cu exceptia situatiilor in care Statutul profesiei de avocat prevede alt cvorum.

8.7. Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociatilor.

Art. 9. Atributiile Adunarii generale

Principalele atributii ale Adunarii Generale sunt:

a) aprobarea bilantului anual;

b) repartizarea rezultatelor financiare (beneficiul);

c) marirea sau reducerea capitalului social;

d) fuziunea;

e) schimbarea denumirii societatii;

f) schimbarea sediului principal, infiintarea de birouri de lucru sau sedii secundare;

g) crearea sau anularea partilor de industrie;

h) primirea de noi asociati;

i) excluderea asociatului/asociatilor;

j) alegerea avocatului coordonator sau, dupa caz, a avocatilor coordonatori, ai societatii;

k) desemnarea lichidatorului/lichidatorilor;

l) orice modificare a statutului societatii.

Art. 10. Procedura adunarii generale si procesele-verbale

10.1. Adunarile generale sunt prezidate de unul dintre avocatii coordonatori sau de asociatul desemnat de catre acestia.

10.2. Procesul-verbal va fi intocmit de secretarul adunarii, desemnat dintre asociati si va cuprinde: data, locul, prezenta, ordinea de zi, rezumatul dezbaterilor, hotararile luate, voturile exprimate pentru fiecare hotarare. Procesulverbal va fi semnat de asociatii prezenti.

10.3. Lucrarile adunarii generale se consemneaza intr-un registru numerotat si parafat de coordonatorul/coordonatorii Societatii.

Titlul IV. Coordonarea activitatii

Art. 11. Coordonarea

11.1. Societatea este coordonata de unul sau mai multi avocati coordonatori. Ei sunt numiti prin hotararea asociatilor ce detin impreuna mai mult de 1/2 din capitalul social.

11.2. Mandatul avocatului coordonator este de doi ani.

11.3. Calitatea de avocat coordonator inceteaza prin revocare, deces, demisie, retragere voluntara din Societate sau pentru motive temeinice, cu aprobarea Adunarii asociatilor.

Art. 12. Desemnarea avocatului coordonator

Dl. (d-na) …………………………………………………. este desemnat(a) incepand cu data de …………………………….. avocatul coordonator al societatii.

Art. 13. Drepturi si obligatiile avocatului coordonator

13.1. Avocatul coordonator, sau, dupa caz, avocatii coordonatori reprezinta Societatea in raporturile cu tertii.

13.2. Actele de instrainare cu privire la drepturile si bunurile Societatii se incheie numai cu autorizarea prealabila a asociatilor conform art. 8. Asociatii pot fixa un plafon maximal al valorii bunurilor care pot fi instrainate de catre avocatul coordonator fara a fi necesara autorizarea prealabila si fara ca aceasta valoare sa poata depasi 10% din valoarea capitalului social.

13.3. Raporturile dintre avocatul coordonator si ceilalti avocati ai societatii nu implica nici o subordonare in plan profesional.

Art. 14. Remunerare

Avocatul coordonator poate fi remunerat potrivit hotararii adunarii generale.

Titlul V. Conturile si informarea asociatilor cu privire la rezultatele obtinute de Societate

Art.15. Exercitiul financiar

Exercitiul financiar incepe de la 01 ianuarie si se sfarseste la 31 decembrie al fiecarui an cu exceptia primului an, cand incepe la data infiintarii si dureaza pana la 31 decembrie.

Art.16. Conturile si informarea asociatilor

16.1. Operatiunile in conturile bancare ale Societatii sunt efectuate de catre avocatul coordonator, sau, dupa caz, avocatii coordonatori, precum si de catre alte persoane desemnate prin hotararea adunarii generale. La incheierea exercitiului financiar, avocatul coordonator intocmeste bilantul, contul de profit si pierderi si raportul de activitate.

16.2. Asociatii pot lua cunostinta de bilant, de anexele acestuia, si pot consulta orice registru si document contabil al Societatii.

16.3. Societatea poate angaja cenzori si auditori pentru a verifica evidentele contabile ale Societatii si a intocmi raportul asupra gestiunii.

Art. 17. Rezultatele financiare

Adunarea generala ordinara aproba conturile, exercitiul financiar, bilantul si hotaraste cu privire la utilizarea rezultatelor financiare.

Art. 18. Repartizarea beneficiilor

18.1. Beneficiul net al societatii va fi stabilit dupa scaderea din totalul veniturilor a cheltuielilor deductibile si a sumei datorate de societate cu titlu de impozit pe profit.

18.2. Dupa deducerea tuturor celorlalte obligatii si contributii care pot greva profitul net al societatii, repartizarea rezultatelor financiare ramase, se va face astfel:

– cota alocata detinatorilor partilor sociale ………………………………………………..;

– cota alocata detinatorilor partilor de industrie …………………………………………;

– alte alocari (fond de premiere, provizioane de risc, fond de rezerva, fond de investitii, etc.) ………………………………………………………..-

Titlul VI. Cesiunea si transmiterea partilor sociale

Art. 19. Cesiunea partilor sociale

19.1. Cesiunea de parti sociale poate fi facuta numai catre avocati definitivi cu drept de exercitare a profesiei, in conditiile Legii si Statutului.

19.2. Cesiunea intre asociati este libera.

19.3. Partile sociale pot fi cesionate numai cu acordul unanim si exprimat in scris al asociatilor.

19.4. Oricare asociat isi poate exercita dreptul de preemptiune in termen de 30 de zile de la primirea notificarii ofertei de cesiune. In caz de concurs intre asociati, la pret egal, este preferat asociatul care doreste sa achizitioneze numarul total de parti sociale ofertate, sau, in lipsa, dupa caz, asociatii vor achizitiona partile sociale proportional cu cotele detinute la capitalul social.

Art. 20. Notificarea cesiunii

20.1. Asociatul care intentioneaza sa cedeze partile sociale este obligat sa notifice intentia sa cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, catre toti asociatii.

20.2. In cazul de neexercitare a dreptului de preemptiune, cesiunea poate fi facuta catre avocat/avocati neasociat/neasociati, fara ca ceilalti asociati sa se poata opune, dispozitiile art. 19 alin. (2) nefiind aplicabile.

20.3. Oferta notificata este irevocabila pe toata durata ei de valabilitate.

Art. 21. Retragerea asociatilor

21.1. Asociatul se poate retrage oricand din societate cu conditia de a notifica, in scris, celorlalti asociati si baroului din care face parte intentia de retragere cu cel putin 3 luni inainte.

21.2. In caz de neintelegere cu privire la desocotirea consecutiva a retragerii se aplica corespunzator urmatoarele prevederi ale prezentului statut:……………………………………………………..…………………………………………………..………

……………………………………………..……………………………………………………….……

Art. 22. Incetarea calitatii de asociat

22.1. Asociatul care din orice motiv pierde dreptul de exercitare a profesiei de avocat, asociatul exclus din societate, asociatul care s-a retras din societate sau asociatul pus sub interdictie are la dispozitie un termen de 3 luni pentru cesionarea partilor sociale, in conditiile prevazute in prezentul titlu.

22.2 In cazul in care, la expirarea acestui termen cesiunea nu a avut loc, partile sociale se vor anula iar statutul se va modifica corespunzator.

Art. 23. Decesul asociatului

23.1. (1) La data decesului unui asociat, partile sociale detinute de acesta se anuleaza.

23.2. Partile semnatare convin ca desocotirea dintre asociati si succesorii asociatului decedat se va face potrivit urmatoarelor reguli: ………………………………………………………..

23.3. In termen de maxim 3 luni de la data anularii partilor sociale, asociatii vor proceda dupa cum urmeaza:

a) reducerea corespunzatoare a capitalului social;

b) emiterea de noi parti sociale in vederea reconstituirii capitalului social la valoarea existenta la momentul decesului;

c) incetarea formei de exercitare a profesiei.

Art. 24. Alte dispozitii

Cesionarii sunt obligati sa depuna la barou un exemplar original al actului de cesiune. (Se pot introduce clauze specifice privind retragerea fortata, retragerea voluntara etc.)

Titlul VII. Exercitarea profesiei

Art. 25. Activitatea si raspunderea profesionala

25.1. Asociatii, avocatii colaboratori si avocatii salarizati in interiorul profesiei exercita profesia de avocat in numele societatii.

25.2. Fiecare avocat raspunde pentru actele profesionale pe care le indeplineste.

25.3. Societatea va incheia contracte de asigurare profesionala, in nume propriu si pentru fiecare avocat care isi exercita profesia in cadrul acesteia.

Art. 26. Suspendarea asociatilor

…………………………………………………………..

Art. 27. Intervenirea cazurilor de incapacitate de exercitare a profesiei

…………………………………………………………..

Titlul VIII. Dizolvarea si lichidarea

Art. 28. Dizolvarea

Societatea se dizolva in urmatoarele situatii:

a) prin hotararea luata in unanimitate de asociati;

b) prin hotarare judecatoreasca;

c) prin radierea din profesie a tuturor asociatilor;

d) prin decesul simultan al tuturor asociatilor;

e) prin dobandirea tuturor partilor sociale de catre un singur asociat si pastrarea lor de catre acesta o perioada mai mare de 3 luni;

f) la cererea simultana de retragere din Societate formulata de toti asociatii.

Art. 29. Lichidarea

29.1. Societatea intra in lichidare din momentul dizolvarii sale. In toate actele sale se va mentiona „in lichidare”.

29.2. Asociatii vor desemna un lichidator cu votul cerut pentru numirea avocatului coordonator. In caz contrar acesta va fi numit de catre decan.

29.3. Asociatii vor fi convocati pentru a decide cu privire la rezultatele obtinute de lichidatori, a repartizarii activului net si pentru a constata incheierea lichidarii.

29.4. In situatiile in care in societate ramane un singur asociat pentru o perioada mai mare de trei luni, societatea intra in lichidare, cu exceptia cazului in care asociatul ramas decide reorganizarea acesteia.

Titlul IX. Conditia suspensiva si publicitate

Art. 30. Conditia suspensiva

30.1. Societatea este constituita intre asociati de la data semnarii statutului, sub conditia suspensiva a inscrierii sale in tabloul baroului.

30.2. Dupa inscrierea Societatii, avocatul coordonator sau, dupa caz, unul dintre avocatii coordonatori va convoca o adunare generala extraordinara pentru a se constata indeplinirea tuturor conditiilor cerute pentru inceperea activitatii.

Art. 31. Publicitate

In termen de 15 zile de la semnarea statutului, acesta va fi prezentat decanului.

Art. 32. Dobandirea personalitatii juridice

Societatea dobandeste personalitate juridica la data inregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul baroului in a carei raza teritoriala se afla sediul ei principal.

Semnaturi:

Av. ……………………………….

Anexa nr. XVI

UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA

Baroul ……………………………………………….

CERTIFICAT Nr. ………………………………….

de inregistrare a societatii profesionale cu raspundere limitata

1. Denumirea ………………………………………………..…………………………… „S.P.R.L.”

2. Sediul ………………………………………………..…………………………………………………….-

3. Durata de functionare ……………………………………………………..-

4. Data dobandirii personalitatii juridice (data de inregistrarea la barou a deciziei Consiliului Baroului ……………………………………………………..-

5. Semnatura si stampila ……………………………………………………..-

Semnatura decanului

L.S.

Anexa nr. XXX

UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA

Baroul ………………………………..

REGISTRUL DE EVIDENTA AL SOCIETATILOR PROFESIONALE CU RASPUNDERE LIMITATA

Nr. crt.

Denumirea societatilor profesionale cu raspundere limitata

Sediul principal: Adresa, tel./Fax, email, website

Sediul secundar: Adresa, tel./Fax, email, website

Birou de lucru: Adresa, tel./Fax, email, website

Numele si prenumele asociatilor

Baroul in care asociatul este inscris

Numele, prenumele avocatilor care o compun / modalitatea in care acestia isi exercita profesia (asociat, colaborator, salarizat in interiorul profesiei)

Data inregistrarii in registru

Numarul si data eliberarii certificatului de inregistrare

Modificari ale actului constitutiv

*Alte mentiuni

Se vor inregistra mentiuni privind notificarile cesiunilor, transformarea sau reorganizarea societatii, decesul asociatilor, situatia inscrierii in tablou etc.”

Art. II. Prezenta Hotarare intra in vigoare de la data adoptarii, conform art. 64 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile ulterioare si va fi adusa la cunostinta avocatilor prin publicarea ei pe site-ul www.unbr.ro si prin grija barourilor.

P R E S E D I N T E ,

Av. dr. Gheorghe FLOREA