De ce are sanse proiectul
PUNCT DE VEDERE
Referitor la propunerea legislativa intitulata “Lege pentru amnistierea unor infractiuni”, initiata de catre Coltuc Marius Vicentiu.
I. Principalele reglementari
Aceasta propunere legislativa are ca obiect de reglementare amnistierea infractiunilor pentru care Codul penal sau legile speciale prevad o pedeapsa privativa de libertate de pana la 3 ani inclusiv sau amenda.
Potrivit Expunerii motivelor, solutiile legislative propuse sunt necesare “pentru diminuarea supraaglomerarii unitatilor sistemului penitenciar si a implicatiilor acesteia, in vederea realiarii programelor de reabilitare a comportamentelor detinutilor si pregatirea lor pentru integrare, precum si pentru crearea posibilitatilor de aplicare stricta a regimurilor diferentiate in raport cu natura infractiunilor, situatia juridica, durata pedepselor, conduita si varsta condamnatilor, starea de sanatate si altele.”
II. Observatii
1. Stabilirea criteriilor de determinare a pedepselor care se amnistiaza sau a altor sanctiuni care se inlatura, precum si a infractiunilor pentru savarsirea carora nu se aplica actul de clementa intra in competenta exclusiva a legiuitorului.
Ca atare, din ratiuni de politica penala, statul poate sa considere ca nu trebuie iertati de pedeapsa anumiti infractori, indiferent de ccuantumul sau durata pedepsei pronuntate, daca sunt vinovati de savarsirea unor anumite categorii de infractiuni. Cu atat mai diligent trebuie sa fie legiuitorul in observarea constiintei juridice a cetatenilor atunci cand este vorba despre acte normative de clementa.
Premisele unei legiferari eficiente le constituie cunoasterea realitatii si evaluarea ei, ce se realizeaza indeosebi prin investigatii interdisciplinare, studii economice, de psihologie judiciara si sociologie, privind perspectivele de reintegrare a beneficiarilor actelor de clementa, mai ales a celor eliberati din locurile de executare a pedepsei. Pe calea unui sondaj de opinie, se impune consultarea opiniei publice cu privire la oportunitatea amnistierii.
Modalitatile de apreciere, sistemul de valori si mijloacele utilizate sunt diverse si dependente de o pluralitate de factori, iar evaluarea are loc si in raport cu exigentele doctrinei politice. Intotdeauna politica fortelor sociale determina atat continutul, cat si formele reglementarilor juridice, ideologia politica gasindu-si astazi expresia in drept.
Solutiile legislative in acest domeniu trebuie sa raspunda unei duble cerinte:
– sa corespunda criteriilor de utilizare sociala, deci sa fie eficiente;
– sa aiba in vedere comandamentele dreptatii si echitatii, prin urmare sa fie juste.
Dupa investigarea si evaluarea realitatilor urmeaza etapa selectarii celor mai bune solutii normative. Din variantele posibile, trebuie alese cele care corespund cel mai bine idealurilor de justitie, securitate judiciara, echitate si progres social. Procesul de creatie a actului de clementa trebuie subordonat principiilor riguroase ale statului de drept, printre care trebuie invocat, in primul rand, cel al egalitatii tuturor in fata legii si numai interesele superioare ale societatii pot justifica abaterea momentana de la aceste reguli.
Instrumentul de prezentare si motivare a unui asemenea act normativ cuprinde descrierea situatiei de fapt, analiza judecatilor de valoare, discutia efectelor posibile, costul social al masurilor legislative, oportunitatea, consecintele pentru ordinea de drept, natura masurilor de resocializare dupa aplicarea actului de clementa si controlul respectarii acestora.
2. In ceea ce priveste prioritatile de politica penala ale statului, acestea trebuie sa urmareasca solutionarea principalelor probleme ale justitiei penale si realitatilor sociale, nu doar a unui element singular, precum numarul detinutilor aflati in penitenciare.
In acest context, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie arata ca datele statistice ale sistemului judiciar, studiile sociologice si monitorizarile internationale indica faptul ca principala problema a statului roman este dimensiuna fenomenului infractional si numarul relativ restrans al persoanelor sanctionate pentru infractiuni grave, cum sunt cele de coruptie.
3. Nu trebuie omis nici faptul ca actul de clementa colectiva are un caracter extraordinar si nu trebuie repetat la anumite intervale de timp, intrucat ar putea crea ideea unei impunitati legale pentru anumite categorii de infractiuni sanctionate cu pedepse pana la 5-6 ani inclusiv, ceea ce ar putea conduce la o incurajare a fenomenului infractional.
4. Este adevarat ca, in prezent, mediul penitenciar se confrunta cu fenomenul suprapopularii, reducerea acestui fenomen reprezentand o preocupare permanenta a Ministerului Justitiei.
In reglementarea sistemului pedepselor, in noul Cod penal, principala preocupare a fost aceea de a crea un mecanism care, prin flexibilitate sa permita, pe de o parte, alegerea si aplicarea celor mai adecvate masuri, pentru a putea asigura, in acest fel, atat o constrangere proportionala in raport cu gravitatea infractiunii savarsite si periculozitatea infractorului cat si o modalitate eficienta de recuperare sociala a infractorului, si, pe de alta parte, sa raspunda necesitatii reducerii fenomenului suprapopularii penitenciarelor.
Noul Cod penal si noul Cod de procedura penala contin o serie de mijloace specifice, alternative detentiei.
Astfel, in noul Cod penal, pedeapsa amenzii cunoaste o noua reglementare dar si o sfera de aplicare semnificativ largita fata de Codul penal pentru care amenda poate fi aplicata ca pedeapsa unica, dar mai cu seama ca pedeapsa alternativa la pedeapsa inchisorii.
Ca mijloace de individualizare judiciara a sanctiunilor au fost introduse institutii noi precum renuntarea la aplicarea pedepsei.
Renuntarea la aplicarea pedepsei consta in dreptul recunoscut instantei de judecata de a renunta definitiv la stabilirea si aplicarea unei pedepse pentru o persoana gasita vinovata de comiterea unei infractiuni, pentru indreptarea careia, tinand seama de infractiunea savarsita, de persoana infractorului si de conduita avuta de acesta anterior si ulterior comiterii faptei, este suficienta aplicarea unui avertisment, deoarece stabilirea, aplicarea sau executarea unei pedepse ar risca sa produca mai mult rau dcat sa ajute la recuperarea inculpatului.
Pentru a corela aceasta dispozitie cu principiul oportunitatii prevazut in noul Cod de procedura penala, s-a prevazut ca renuntarea nu poate opera in cazul in care pedeapsa legala pentru fapta comisa este inchisoarea de 5 ani sau mai mare.
Amanarea aplicarii pedepsei consta in stabilirea unei pedepse pentru o persoana gasita vinovata de savarsirea unei infractiuni si amanarea temporara a aplicarii acesteia, atunci cand pedeapsa pedeapsa concret stabilita este amenda sau inchisoarea de cel mult 2 ani, iar instanta apreciaza, tinand seama de persoana infractorului si de conduita avuta de acesta anterior si ulterior comiterii infractiuniii, ca in raport cu situatia personala a inculpatului, aplicarea imediata a unei pedepse nu este necesara, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioada fixa de 2 ani.
In noul Cod de procedura penala este reglementat arestul la domiciliu, ca o masura preventiva privativa de libertate, alternativa la arestul preventiv. Masura va consta in obligatia impusa inculpatului pe o perioada determinata de a nu parasi imobilul in care locuieste in care locuieste, fara permisiunea organului judiciar care a dispus masura sau in fata caruia se afla cauza si de a se supune unor restrictii stabilite de acesta.
5. Conform art. 119 alin. (1) din Codul penal, daca intervine dupa condamnare, amnistia inlatura executarea pedepsei pronuntate, precum si celelalte consecinte ale condamnarii.
Prin prezenta initiativa legislativa se propune amnistierea infractiunilor pentru care Codul penal sau legile speciale prevad o pedeapsa privativa de libertate de pana la 3 ani (art.1). Astfel, in ipoteza unei persoane aflate in executarea unei pedepse de pana la 3 ani inchisoare vor fi incidente atat dispozitiile art. 1, cat si cele ale art. 2 din propunerea legislativa, aspect ce ridica probleme de interpretare si aplicare a initiativei legistative.
6. Aratam ca amnistia poate avea efecte doar asupra pedepselor, asa cum este prevazuta in art. 53 din Codul penal, nu si asupra sanctiunilor cu caracter administrativ, aplicate in situatiile in care faptele nu prezinta pericolul social al unei infractiuni.
Proiect legislativ pentru amnistierea unor infractiuni
Amnistia este un act care se refera la raspunderea penala si care poate scoate un condamnat de sub aceasta raspundere in totalitate. Mai exact, acesta este absolvit atat de executarea pedepsei la care a fost condamnat de catre judecatori, dar si de consecintele sentintei, care pot continua chiar si dupa executarea pedepsei.
Amnistia poate fi solutie pentru degrevarea sistemului penitenciar, dar o decizie in acest sens trebuie sa aiba un suport popular important. Din aceast motiv, am initiat demersu pentru strangerea de semnaturi de sustinere a proiectului legislativ.
Suntem în momentul de faţă la un deficit de multe mii de locuri. Suntem cu un sistem penitenciar în care nu s-a investit de foarte mult timp, suntem la limita oricăror norme în ceea ce priveşte spaţiile din sistemul penitenciar.
Forma proiectului
LEGE
pentru amnistierea unor infractiuni
Art. 1 – Se amnistiaza infractiunile pe care Codul Penal sau legile speciale prevad o pedeapsa privativa de libertate pana la 3 ani inclusiv sau amenda.
Art. 2 – Nu beneficiaza de prevederile art. 1 cei care au savarsit urmatoarele infractiuni:
A. Infractiuni reglementate de Codul Penal:
1) infractiunile contra sigurantei statului, prevazute de art. 155 – 173;
2) infractiunile de omor, prevazute in art. 174 – 176;
3) vatamarea corporala grava, prevazuta in art. 182;
4) lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte, prevazute in art 183;
5) lipsirea de libertate in mod ilegal, prevazuta in art. 189
6) violul, prevazut in art. 197
7) actul sexual cu un minor, prevazut in art. 198 alin. 2-4;
8) perversiunea sexuala, prevazuta in art. 201 alin. 2-5;
9) incestul, prevazut in art. 203;
10) talharia, prevazuta in art. 211;
11) inselaciunea, prevazuta in art. art. 215 alin. 2-5;
12) delapidarea, prevazuta in art. 215¹ alin. 2;
13) ultrajul, prevazut in art. 239 alin 2 si 3;
14) tortura, prevazuta in art. 267¹;
15) represiunea nedreapta, prevazuta in art. 268;
16) evadarea, prevazuta in art. 269;
17) inlesnirea evadarii, prevazuta in art 270;
18) parasirea postului si prezenta la serviciu in stare de ebrietate, prevazute in art. 275 alin.3;
19) nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, prevazuta in art. 279¹;
20) falsificarea de monede sau de alte valori, prevazuta in art. 282;
21) falsificarea de monede sau alte valori, prevazuta in art. 282;
22) detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori, prevazuta in art. 285;
23) nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduri, prevazuta in art. 302² alin. 2;
24) traficul de stupefiante, prevazut in art. 312;
25) falsificarea de alimente sau alte produse, prevazuta in art. 314;
26) punerea in primejdie a unei persoane in neputinta de a se ingriji, prevazuta in art. 314;
27) Relele tratamente aplicate minorului, prevazute in art. 306;
28) proxenetismul, prevazut in art. 329.
B. Infractiuni reglementate de legi speciale:
1) infractiunile prevazute in art. 19-21 din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei;
2) infractiunile prevazute in art. 11 – 16 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare;
3) Anexa la 255/2013
Expunerea motivelor
Pentru infaptuirea unei politici penale corecte, propunerea legislativa privind amnistierea unor infractiuni si reducerea unor pedepse ofera posibilitatea persoanelor condamnate, care au savarsit infractiuni ce nu prezinta un pericol social ridicat si cei care in timpul executarii pedepsei au dat dovezi temeinice de indreptare, sa beneficieze de clementa legiuitorului in sensul amnistierii si gratierii pedepselor aplicate de instantele de judecata.
In prezent, in unitatile din sistemul penitenciar este depasita capacitatea legala de cazare, in medie cu peste 40%, ceea ce contravine normelor europene in domeniu.
O politica penala bazata pe respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept trebuie sa urmareasca ca sistemul penitenciar sa aplice si sa respecte drepturile omului si sa aiba ca tel final reintegrarea in societate a persoanelor condamnate, a detinutilor.
Sistemul de executare al pedepselor privative de libertate trebuie administrat intr-un spirit de respect al umanismului si justitiei, de respect al demnitatii si al celorlalte drepturi cetatenesti, corespunzatoare statutului lor special, drepturi prevazute in legislatia interna in concordanta cu standardele si principiile cuprinse in Declaratia Universala a Drepturilor Omului acceptate pe plan international. Printre drepturile prevazute pentru detinuti este si cel de a li se asigura, in locurile de detinere, a unui spatiu de 4 m², prcum si acela de a beneficia de servicii si asistenta medicala.
Ori in Romania, penitenciarele se confrunta cu un numar tot mai mare de condamnati, cazati in spatiile care nu asigura norma, cubajul de aer, numarul instalatiilor sanitare, fapt ce poate determina, in conditiile unei supraaglomerari, conflicte intre detinuti sau raspandirea unor boli.
Pentru ameliorarea acestei situatii si in acord cu principiile unei politici penale umanitare, o masura posibila ar fi amnistierea infractiunilor ce nu constituie un pericol social deosebit.
Pentru diminuarea supraaglomerarii unitatilor sistemului penitenciar si a implicatiior acesteia, in vedeea realizarii programelor de reabilitare a comportamentului detinutilor si pregatirea lor pentru integrare, precum si pentru crearea posibilitatilor de aplicare stricta a regimurilor diferentiate in raport cu natura infractiunilor, situatia juridica, durata pedepselor, conduita si varsta condamnatilor, starea de sanatate si altele, se justifica punerea in libertate a acelor detinuti care au fost condamnati pentru fapte cu pericol social relativ redus.
Mentionam ca, potrivit propunerii legislative, masura gratierii nu poate fi aplicabila persoanelor aflate in stare de recidiva si nici acelor persoane care au comis infractiuni deosebit de grav si periculoase, prevazute expres in cuprinsul proiectului.
Fata de cele prezentate de mai sus, am elaborat propunerea legislativa pentru amnistierea unor infractiuni pe care o supunem Parlamentului spre dezbatere si adoptare, in regim de urgenta, in conformitate cu prevederile art. 76 alin. (3) din Constitutie.