Dizidentul Vasile Paraschiv l-a numit comunist pe Basescu refuzand „Steaua Romaniei”

Vasile Paraschiv, dizident anticomunist, a refuzat, luni, Ordinul National „Steaua Romaniei” n grad de cavaler, distinctie pe care Traian Basescu i-a acordat-o in cadrul unei ceremonii de la Palatul Cotroceni.

Seful statului i-a acordat medalia pentru „inalta tiunta si morala si patriotism”, informeaza NewsIn.

„Va multumesc pentru inalta distinctie pe care ati hotarat sa mi-o acordati astazi, dar eu sunt obligat sa refuz primirea ei de la un comunist, la fel ca toti ceilalti care ne-au condus tara de la revolutie pana azi, impotriva carora am luptat din 1968 si voi continua sa lupt pe cale legala si democratica pana la ultima bataie a inimii”, a declarat Paraschiv.

Dizidentul s-a declarat impotriva decoratiilor, banilor si a functiilor, cerandu-i presedintelui sa faca dreptate poporului roman, asa cum a promis in campania electorala din 2004.

Traian Basescu i-a multumit lui paraschiv pentru prezenta de la Cotroceni si l-a invitat pe acesta la o discutie, peste cateva zile.

„Sunteti binevenit, nu asteptati invitatia mea. In al doilea rand sa stiti ca eu respect insemnele statului roman. Le respect si atunci cand le acord, nu le acord in nume personal, ci in numele statului roman.”, a replicat Traian Basescu.

Totusi, seful statului a primit o palma serioasa, din partea lui Paraschiv, care l-a identificat pe Basescu cu fostul sistem comunist.

Cadavrul unei batrane, gasit in zona falezei din Constanta

Corpul unei batrane a fost gasit luni dimineata in apa, in zona Cazinoului din Constanta.

Cadavrul a fost descoperit de doi batrani care se plimbau pe faleza si care au sunat la 112. Imediat la fata locului s-au deplasat pompierii militari care au reusit sa scoata cadavrul din apa.

Politistii au demarat o ancheta pentru a stabili daca a fost vorba de o sinucidere sau de un accident si incearca sa afle identitatea victimei, informeaza Realitatea Tv.

In urma cu o saptamana, in aceeasi zona, o alta pensionara si-a pus capat zilelor.

Restrictii de trafic in centrul Bucurestiului, in decembrie

Traficul in Bucuresti va fi restrictionat, incepand cu 1 decembrie, in mai multe zone centrale ale orasului, din cauza organizarii unei serii de evenimente dedicate sarbatorilor de iarna si Revelionului 2009 de catre Centrul de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare al Municipiului Bucuresti si ArCuB, din Primaria Capitalei.

Astfel, municipalitatea anunta ca va fi interzisa circulatia pe 1 decembrie, de la ora 15,00, pana pe 5 ianuarie 2009, la ora 7,00, pe strada Edgar Quinet, iar din 2 decembrie pana pe 6 decembrie, in zona bulevardului Unirii, intre piata Regina Maria si piata Constitutiei.

In timpul acestei zile, va fi inchisa parcarea iar in timpul noptii sunt inchise parcarea si banda I.

In perioada 6 decembrie, ora 16,00 – 4 ianuarie, ora 16,00, traficul va fi de asemenea restrictionat in zona Unirii, intre b-dul I. C. Bratianu si b-dul Libertatii, iar intre 31 decembrie, ora 21,00 – 1 ianuarie, ora 10,00, in zona b-dului Libertatii, intre calea 13 Septembrie si b-dul Natiunile Unite.

Vom avea o iarna blanda, cu multa zapada

Meteorologii au facut publica prognoza pentru lunile decembrie, ianuarie si februarie, care arata ca vom avea o iarna blanda cu multe ninsori.

Cele mai coborate temperaturi pot atinge -25°C in depresiunile din nordul si centrul tarii, unde va ninge mai mult decat in restul regiunilor, relateaza Jurnalul National.

In luna decembrie temperaturile maxime pot depasi 10°C in sud. Va ninge peste valorile medii in jumatatea nordica a tarii. Ninsorile pot fi asociate temporar cu intensificari ale vantului mai ales in zona montana. Se va produce polei, iar in noptile reci va fi ceata cu depunere de chiciura.

In ianuarie, temperaturile medii lunare vor depasi valorile medii climatologice in cea mai mare parte a tarii. Vor alterna intervale calde, cand temperaturile maxime vor fi mai mari de 10°C in sudul tarii, cu raciri accentuate in care temperaturile minime pot cobori sub -25°C, in depresiunile din nordul si centrul tarii. Temporar ninsorile vor fi asociate cu intensificari ale vantului mai ales in regiunile extracarpatice. Vor fi conditii de ceata cu depunere de chiciura.

Temperaturile medii din februarie vor fi apropiate de valorile normale ale acestei luni, exceptand regiunile estice unde se pot inregistra depasiri ale normelor climatologice. Cantitatile de precipitatii vor avea o tendinta spre excedent in vestul, centrul si nordul tarii, iar in rest vor fi in general normale.

Mos Nicolae vine cu a cincea editie a campaniei „Marea debarasare”

Populatia care detine echipamente electrice si electronice vechi, defecte sau pe care nu le mai foloseste le poate scoate in strada sambata, de Mos Nicolae.

Acestea vor fi ridicate in cadrul etapei din decembrie a campaniei „Marea debarasare”, a anuntat Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD).

Editia de sambata va cuprinde numeroase localitati din mediul rural din 24 de judete, Asociatia Ecotic anuntand ca va colecta deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE) din 20 dintre acestea – Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita-Nasaud, Botosani, Cluj, Dambovita, Giurgiu, Iasi, Ilfov, Hunedoara, Neamt, Satu Mare, Salaj, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vrancea.

Celelalte patru judete implicate in aceasta etapa a Marii debarasari sunt Constanta, Covasna, Harghita si Tulcea. In afara de Ecotic, in colectarea de DEEE sunt implicate firmele Recolamp si Environ.

Persoanele pot renunta la aparate de uz casnic de dimensiuni mici sau mari, precum aspiratoare, aparate de calcat, frigidere, congelatoare, masini de spalat, de gatit sau masini de cusut, sobe electrice, cuptoare cu microunde, aparate electrice de incalzit, aparate de aer conditionat, echipamente IT, aparate radio si televizoare, unelte electrice si electronice, echipamente de iluminat etc.

In cadrul celor cinci editii anterioare ale campaniei (patru in 2008 si una in 2007) au fost colectate intre 400 si 640 tone deseuri de acest fel. Potrivit normelor europene, in 2008, Romania are de colectat si valorificat 4 kilograme de deseuri electrice si electronice pe locuitor.

Lazaroiu: Posibil sa nu avem o guvernare de patru ani, ci de doi ani

Consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu spune ca este posibil ca dupa doi ani de mandat al viitorului Guvern sa fie declansate alegeri anticipate.

El argumenteaza ca in primii doi ani va functiona solidaritatea partidelor pentru depasirea crizei, urmata de relansarea competitiei.

„Posibil sa nu avem o guvernare de patru ani, ci de doi ani. Dar e greu de anticipat in acest moment”, a spus consilierul prezidential , potrivit Realitatea Tv.

„Ma gandeam pur si simplu la un aranjament politic intre partide pentru depatirea crizei. Nu e o rasturnare de putere si o relansare a competitiei. Probabil ca in vremuri de criza e nevoie de mai multa solidaritate.

Dupa ce trece criza, e nevoie de mai multa competitie”, a spus el, intrebat daca se gandeste la un Guvern cu ajutorul caruia sa fie depasita criza economica si apoi la o posibila rasturnare de putere.

Mircea Geoana ar putea fi dezamagit de numarul parlamentarilor PSD

Consilierul prezidential a adaugat ca Mircea Geoana ar putea sa fie dezamagit de rezultatele alegerilor, anticipand ca PD-L ar putea obtine mai multe locuri in Parlament, desi PSD va avea un scor mai mare.

„Posibil ca domnul Geoana sa aiba o noua dezamagire. Si anume, exista posibilitatea ca PD-L sa obtina mai multi parlamentari decat PSD, chiar daca PSD ar obtine cu 0,5% mai mult decat PD-L, pe acest sistem de vot, Pe care domnul Geoana l-a votat in Parlament”, a declarat Lazaroiu.

Consilierul a afirmat ca ar trebui sa apartina unui partid politic, excluzand varianta unei persoane din afara PSD, PD-L, PNL, precizand ca va avea de castigat o coalitie alcatuita pe criterii ideologice.

Probabil domnul Lazaroiu considera ca partidele de dreapta(PD-L, PNL), lansate in aceasta cursa electorala vor trebui sa se impace, pentru ca sunt mult mai apropiate din punct de vedere ideologic.

Basescu: Oare de ce intra in Parlament oameni despre care stim lucruri rele?

Presedintele Traian Basescu a declarat, luni, la postul public de radio, ca romanii au toate motivele sa fie optimisti in ceea ce priveste viitorul Romaniei, chiar daca uneori sperantele si exigentele lor „depasesc posibilitatile de modernizare rapida” a tarii.

Seful statului a spus ca Romania are perspectiva certa de viitor, desi 2009 va fi unul dificil si din cauza crizei economice internationale.

Astfel, in opinia presedintelui, in 2009 prioritatea zero a Romaniei va fi pastrarea locurilor de munca si diminuarea efectelor crizei. Pe de alta parte, presedintele a aratat ca Romania va deveni, in viitor, o tara atractiva, moderna.

„Nu mai facem planuri doar, nu mai traim din iluzii. Traim din realitati finantate,(..) iar Romania are resursele financiare asigurate pentru a se moderniza in urmatorii ani. Tine de noi, de guvernanti, de oamenii politici, cat de rapid vom utiliza acesti bani”, a sustinut Traian Basescu.

Seful statului a aratat ca, la finalul primului exercitiu bugetar al Uniunii Europene, in 2013, Romania va fi o tara care va trece peste criza mai usor decat statele dezvoltate.

„As spune ca sunt optimist in ceea ce priveste Romania in ansamblu, chiar daca va trebui sa trecem o perioada grea in 2009 si cred ca romanii au toate motivele sa fie optimisti, chiar daca au foarte multe motive de nemultumire.

Pe de alta parte, este foarte clar ca uneori, sperantele si exigentele romanilor au luat-o inaintea posibilitatilor pe care le aveam, de modernizare rapida si poate ca votul din 30 noiembrie poate fi o realitate in care ne putem descifra”, a spus presedintele, care s-a intrebat retoric: „Daca intra in Parlament oameni despre care stim lucruri rele, va trebui sa ne intrebam: oare de ce romanii care sunt exigenti cu clasa politica in viata de zi cu zi le-au dat un nou mandat? Stiu eu?”.

Presedintele a reamintit, cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, valorile politice de la 1918, valori care, dupa 50 de ani de comunism, in care au fost desfiintate, si o perioada de tranzitie care s-a incheiat odata cu aderarea la Uniunea Europeana, trebuie rafinate, consolidate si transformate intr-un mod de viata pentru romani.

„Este clar ca citind oricare dintre aceste valori afirmate la 1 Decembrie 1918, toti realizam ca trebuie sa le rafinam, sa le consolidam, sa le facem sa devina modul nostru de viata, al romanilor, dar, mai mult decat al romanilor, al politicienilor. Este un gand pe care-l am de 1 Decembrie”, a spus seful statului luni, la postul public de radio, inainte de a lua parte la manifestarile prilejuite de Ziua Nationala a Romaniei.

Calendarul lui Basescu pentru formarea noului guvern

Negocierile pentru formarea noului guvern vor incepe pe data de 6 decembrie, conform calendarului bazat pe prevederile Constitutiei, prezentat, vineri, de presedintele Traian Basescu la Palatul Cotroceni.

Tot pe 6 decembrie, cand seful statului asteapta de la BEC rezultatele oficiale ale alegerilor de duminica, va emite decretul de convocare a noului Parlament. El a estimat ca noul parlament se va putea intruni, cel mai devreme, pe 13 decembrie, atunci cand expira mandatul de patru ani al celui actual.

Sau, pe 15 decembrie, avand in vedere ca 13 cade intr-o sambata. Traian Basescu a apreciat ca Parlamentul va deveni functional abia in jurul datei de 18-20 decembrie.

In opinia sa, Legislativul are nevoie de cinci zile pentru organizare ca sa poata lua in discutie componenta si programul noului cabinet.

Intre timp, la Palatul Cotroceni continua consultarile sefului statului cu liderii partidelor politice pentru noul guvern.

Conform „constrangerilor constitutionale” prezentate de presedinte, noul prim-ministru este obligat sa prezinte cabinetul si programul in fata Parlamentului „la maximum zece zile de la desemnare”, cel mai tarziu pe 30 decembrie.

Chiar daca BEC va intarzia validarea alegerilor, ca urmare a contestatiilor, seful statului a avertizat ca va convoca Parlamentul „in maximum 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor”, adica cel mai tarziu, data de 20 decembrie. Daca va fi asa, abia incepand cu 20 decembrie vor curge si celelalte termene constitutionale.

BEC: Alianta PSD+PC ramane pe primul loc

Alianta PSD+PC ramane pe primul loc dupa ce au fost centralizate datele de la 99,62% dintre sectiile de vot.

Astfel, potrivit datelor comunicate la ora 18:00 de Biroul Electoral Central (BEC), la Camera Deputatilor PSD+PC a obtinut 33,09% din numarul total de voturi, urmata de PD-L cu 32,34%, PNL 18,57%, iar UDMR 6,18%. Celelalte partide nu au atins pragul de 5%.

La Senat PSD+PC conduce din nou cu 34,12% din totalul voturilor, PD-L 33,57%, PNL 18,75%, iar UDMR 6,41%. Din nou niciun alt partid nu a depasit pragul electoral de 5%.

Reprezentantul BEC a precizat ca nu se va mai face nicio alta comunicare in cursul zilei de luni, urmatoarele rezultate urmand sa fie anuntate marti, la ora 10:00. Tot in sedinta de marti vor fi discutate si cele noua contestatii depuse de reprezentantii PNL, PNG-CD si PSD+PC.

PD-L a castigat in Bucuresti

Biroul Electoral Municipal a anuntat, luni, la ora 18:00, rezultatele finale dupa numararea voturilor centralizate de la toate sectiile de votare din Capitala.

Astfel, PD-L a obtinut 37,55% din voturi pentru Camera Deputatilor si 38,37% pentru Senat, in timp ce PSD+PC a adunat 33,42% si respectiv 34,82%, iar PNL are 15,84% la Camera Deputatilor si 15,52% la Senat.

PD-L si PNL, pe primele locuri in votul diasporei

PD-L a obtinut, in strainatate, 46,88% de voturi pentru Senat si 46,60% din voturile pentru Camera Deputatilor, aflandu-se astfel pe primul loc in optiunile electorale ale diasporei, dupa centralizarea voturilor din 206 sectii de votare din cele 221 organizate in strainatate.

Partidul Democrat-Liberal a obtinut la Senat 9.781 dintre voturile romanilor din strainatate, adica 46,88%. A fost urmat de PNL cu 4.873 dintre voturi (23,35%) si de alianta PSD-PC cu 2.752 (13,19%). PRM a primit 6,48% dintre voturi (1.353), UDMR 5,66% (1.182 ) si PNG 3,23% (674).

Pentru Camera Deputatilor romanii din strainatate au ales in mare parte tot cu PD-L, pentru care au votat 9.759 de romani (46,6%). PNL a obtinut 20,45% din voturi (4.283) , alianta PSD-PC 14,82 % (3.105), UDMR 4,46% (972), PRM 4,44% (931) si PNG 3,08% (647).

In total, in strainatate, au votat 24.000 de romani, care vor fi reprezentanti de patru deputati si doi senatori.

Vanzatorii, obligati sa repare in 15 zile produsele aflate in garantie

Vanzatorii care nu vor asigura repararea sau inlocuirea produselor defecte, aflate in garantie, in termen de 15 zile de la solicitarea consumatorilor, vor fi sanctionati cu amenzi cuprinse intre 5.000 de lei si 25.000 de lei , conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2008

OUG nr. 174/2008 modifica, printre altele,   Legea nr. 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora, si introduce un termen maxim, de 15 zile, in care vanzatorii vor fi obligati sa repare sau sa inlocuiasca produsele defecte aflate in garantie.

In prezent, legea nr. 449/2003 stabileste ca „orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp, stabilita de comun acord intre vanzator si consumator.”

Astfel, conform OUG nr. 174/2008 „orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp, stabilita de comun acord, in scris, intre vanzator si consumator, si fara niciun inconvenient semnificativ pentru consumator, luandu-se in considerare natura produselor si scopul pentru care acesta a solicitat produsele. Perioada stabilita de timp  nu  poate depasi 15 zile calendaristice de la data la care cumparatorul a adus la constinta vanzatorului lipsa de conformitate  a produsului.

Nerespectarea acestei obligatii va fi sanctionata cu amenda cuprinsa intre 5.000 de lei si 25.000 de lei.

OUG nr. 174/2008 mai prevede ca garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare ale produsului, termenul de garantie, durata medie de utilizare, modalitatile de asigurare a garantiei – intretinere,reparare, inlocuire si termenul de realizare a acestora, inclusiv denumirea si adresa vanzatorului si ale unitatii specializate de service.

Consumatorii pot pretinde remedierea sau inlocuirea, si dupa expirarea garantiei

Legea nr. 449/2003 prevede ca raspunderea vanzatorului, in cazul lipsei conformitatii produselor, este angajata daca aceasta apare intr-un termen de 2 ani, calculat de la livrarea produsului.

OUG nr. 174/2008  stabileste ca dupa expirarea acestui termen, consumatorii pot pretinde remedierea sau inlocuirea produselor care nu pot fi folosite in scopul pentru care au fost realizate ca urmare a unor vicii ascunse aparute in cadrul duratei medii de utilizare, in conditiile legii.

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Mai multe drepturi in contractele cu bancile si agentiile imobiliare, pentru consumatori

Prin Ordonanta de urgenta nr. 174/2008 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind protectia consumatorilor, Guvernul a adus o serie de noi reglementari in privinta contractelor incheiate de banci si agentii imobiliare, cu clientii acestora.

Comisioane fixe si proiect de contract, in cazul creditelor

OUG nr. 174/2008 prevede ca, in faza precontractuala, la solicitarea unei oferte de credit, bancile vor fi obligate prezinte un grafic de rambursare sau orice alt document care sa mentioneze costurile totale ce vor fi suportate de consumator si un exemplar al proiectului contractului de credit.

Mai mult, in contractul de credit vor fi mentionate dobanzile, precum si toate comisioanele, taxele, tarifele, spezele bancare sau orice alte costuri aferente acordarii si derularii contractului.

Actul normativ mai stabileste ca bancile nu vor putea majora comisioanele si, totodata, nu vor putea introduce altele noi, pe perioada derularii contractului de credit, fara a prejudicia, insa, prevederile privind modificarea dobanzii.

In contract se va mentiona tipul de dobanda, variabila si/sau fixa, iar daca dobanda este fixa numai pentru o anumita perioada, aceasta va fi precizata cu exactitate.

In cazul contractelor de credit cu dobanda variabila, formula dupa care se calculeaza variatia dobanziiva trebui indicata in mod expres in contract, cu precizarea periodicitatii si/sau a conditiilor in care survine modificarea ratei dobanzii, atat in sensul majorarii, cat si in cel al reducerii acesteia.

Mai mult, bancile nu vor putea sa modifice clauzele contractuale fara incheierea unui act aditional, acceptat de client. Aceasta prevedere va da clientului dreptul la rezilierea contractului, in cazul in care nu este de acord cu modificarile propuse de banca.

Nerespectarea acestor prevederi va fi sanctionata de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC), cu amenzi cuprinse intre 5.000 si 50.000 lei.

Obligatii stricte, pentru agentiile imobiliare

Potrivit OUG nr. 174/2008, agentii imobiliari vor avea obligatia de a prezenta consumatorilor, inca din faza precontractuala, in scris, corect, complet si precis, informatii referitoare la:
a) preturile practicate in piata pentru tipul de imobil ce urmeaza a face obiectul intermedierii imobiliare, conform informatiilor existente in baza de date a agentiei imobiliare;
b) deficiente si alte inconveniente cunoscute de agentia imobiliara sau pe care in mod rezonabil putea sa le cunoasca, incluzand surse de zgomot, umezeala, poluare, miros, pericol de inundatii sau surpari, organizarea in apropiere a unor manifestari populare periodice, istoricul terenului sau al cladirii, posibile dezavantaje ale vecinatatilor;
c) nivelul comisionului practicat de agentia imobiliara;
d) situatia juridica a imobilului;
e) nivelul estimativ al costurilor ce urmeaza sa fie suportate de consumator, pentru obtinerea documentelor si intocmirea actelor necesare incheierii contractului.

De asemenea, agentiile imobiliare nu vor mai avea voie sa perceapa penalitati pentru neefectuarea tranzactiei, din culpa consumatorului, in cuantum mai mare decat valoarea comisionului pe care acesta il datora agentiei in cazul efectuarii tranzactiei.

Nerespectarea acestor prevederi va fi sanctionata de ANPC cu amenzi cuprinse intre 3.000 si 30.000 lei.
 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Legea Avocaturii. Cea mai importanta modificare din istorie

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008 a fost publicata Orodnanta de urgenta nr. 159/2008 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

1. Imputernicirea avocatiala este act autentic
Sunt acte autentice actele intocmite de avocat pentru tinerea evidentelor profesionale cerute de lege, precum si pentru legitimarea fata de terti a calitatii de reprezentant. Caracterul de act autentic al imputernicirii avocatiale va contribui atat la facilitarea activitatii avocatilor si la cresterea respectului pentru profesia de avocat, cat si la responsabilizarea acestora.
2. Avocatura se va practica pe baza de licenta temporara – 3 ani
Se instituie licenta pentru practicarea profesiei. Astfel, inscrierea avocatilor in tablou se va face pe baza licentei de exercitiu al profesiei, confirmata din 3 in 3 ani pe baza dovedirii frecventarii formelor de pregatire profesionala continua organizate de barouri si U.N.B.R. In mod corespunzator, va fi suspendat din profesie avocatul care nu reuseste sa faca dovada ca a frecventat formele de pregatire profesionala continua, in perioada celor trei ani anterior actualizarii licentei. Ratiunea noii reglementari este preocuparea pentru mentinerea profesionalismului corpului de avocati.
3. Problema avocaturii ilegale a fost transata
Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare la de 6 luni la 3 ani:
– folosirea fara drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea Nationala a Barourilor din Romania”, „U.N.B.R.”, „Uniunea Avocatilor din Romania” sau denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de catre orice persoana fizica sau juridica, indiferent de obiectul activitatii desfasurate de aceasta
– folosirea insemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat in alte conditii decat cele prevazute de Legea nr. 51/1995.
Astfel, problema barourilor paralele nu mai exista.  
4. Societatea profesionala cu raspundere limitata – reloaded
Avocatii asociati ai societatii profesionale cu raspundere limitata pot face parte si din alte forme de organizare a profesiei.
Societatea profesionala cu raspundere limitata (din a carei denumire a fost scos cuvantul „civila”, cu toate ca a ramas tot o societate civila) nu va mai fi suspusa impozitului pe profit, ci impozitului pe venit, care se va plati de fiecare asociat in parte, pentru propriul venit.
Modificarea va contribui la coagularea avocatilor in forme asociative de organizare a profesiei.
5. Primirea in profesie se va face numai cu examen
Primirea in profesia de avocat se va face numai pe baza unui examen la nivel national organizat de UNBR.
Nu mai exista nici un fel de exceptie de la regula intrarii in avocatura prin examen. 
6. Examenul de definitivat se va organiza la nivel national
UNBR va organiza nu numai examenul de primire, ci si examenul de definitivare in profesie, trecand astfel sub autoritatea sa dobandirea calitatii de avocat definitiv.

Modificari privind scutirile de TVA

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 795 din 27 noiembrie 2008, a fost publicat Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 3424 din 20 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea unor norme si instructiuni aprobate prin ordine ale ministrului finantelor publice

Potrivit modificarilor aduse Normelor de aplicare a scutirilor de taxa pe valoare adaugata pentru traficul international de bunuri, prevazute de art. 144 alin. (1) din Codul fiscal, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2218/2006, toate operatiunile efectuate asupra bunurilor aflate in regim de antrepozit TVA sunt scutite definitiv de la plata taxei, cu exceptia operatiunilor efectuate catre ultimul cumparator care beneficiaza numai de scutire provizorie. 

Tot in acest context, se arata ca impozitarea cu TVA, fara a afecta o posibila scutire, se poate efectua numai pentru operatiunile anterioare, care erau provizoriu scutite de taxa. In masura in care la scoaterea bunurilor din regim fara existenta unei tranzactii comerciale nu se pot determina aceste operatiuni, regularizarea se face prin impozitarea cu TVA a bunurilor scoase din regimul de antrepozit de TVA, desi scoaterea bunurilor din regim fara existenta unei tranzactii comerciale nu constituie in sine o operatiune in sfera TVA. 

Modificari au suferit si Normele privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata si a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, prevazuta la art. 142 alin. (1) lit. d) si art. 199 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2220/2006, dintre care mentionam ridicarea pragului valoric de scutire de TVA si de accize la import a bunurilor continute in bagajul personal al calatorilor din tarile terte, daca acestea nu au caracter comercial, la 300 euro pe persoana, respectiv 430 euro pentru calatorii care folosesc transportul aerian sau maritim. 

De asemenea, noua reglementare oferita de Instructiunile de aplicare a scutirii de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la art. 143 alin. (1) lit. a)-i), art. 143 alin. (2) si art. 144^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2222/2006 stabileste ca sunt scutite de TVA livrarile de bunuri expediate sau transportate din afara Comunitatii de catre cumparatorul care nu este stabilit in Romania sau de alta persoana in contul sau. In acest caz, scutirea de TVA se justifica de furnizorul care realizeaza livrarea cu factura sau declaratia vamala de export si cu documente din care sa rezulte ca transportul este realizat de client sau in numele sau, cum sunt: documentul de transport, comanda de cumparare, de vanzare sau documentele de asigurare. 

Alte modificari aduse actului normativ mentionat mai sus mai vizeaza clasificarea documentelor specifice de transport, precum si scutirea de TVA pentru prestarile de servicii de transport, direct legate de importul de bunuri. 

In ceea ce priveste procedura de acordare a certificatului de amanare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata si de eliberare a garantiei pentru importurile de bunuri, stabilita de Normele aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 500/2007, aceasta se modifica in sensul ca in perioada 15 aprilie 2007 – 31 decembrie 2011 inclusiv nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care au obtinut certificat de amanare la plata.

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

MAE recomanda cetatenilor români sa evite calatoriile care nu sunt absolut necesare în Thailanda

MAE recomanda cetatenilor români sa evite, în aceasta perioada, efectuarea calatoriilor care nu sunt absolut necesare în Thailanda si, mai ales, sa evite deplasarile în zona de frontiera cu Myanmar si în provinciile sudice Pattani, Yala, Narathiwat si Songkhla.

“La Bangkok, situatia este tensionata, datorita manifestatiilor politice stradale, care au potential sa degenereze în acte de violenta. Ca urmare a escaladarii starii de tensiune, aeroportul international Suvaranbhumi a fost închis. De aceea, recomandam cetatenilor români aflati în capitala Thailandei sa manifeste atentie sporita la deplasarea în oras, sa evite locurile aglomerate si sa respecte atentionarile si instructiunile autoritatilor locale”, se arata într-un comunicat al Ministerului de Externe.

MAE mentioneaza totodata ca, pe fondul mentinerii starii de urgenta în provinciile sudice Pattani, Yala, Narathiwat si Songkhla, recomanda cetatenilor români sa nu se deplaseze în aceasta regiune, “unde situatia de securitate este deteriorata semnificativ ca urmare a actiunilor violente ale unor grupuri armate”.De asemenea, MAE recomanda evitarea deplasarilor în zona de frontiera cu Birmania/Uniunea Myanmar.

Sursa: Cotidianul

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Un grup de medici a sesizat DNA în legatura cu “frauda grosolana” de la rezidentiatul din 2008

Un grup de medici licentiati ai Universitatii de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Capitala, care au sustinut, în 16 noiembrie, concursul de rezidentiat pe loc si pe post, a sesizat Directia Nationala Anticoruptie (DNA) în legatura cu “frauda grosolana” .

Acestia sustin ca, în comunicatul Comisiei Centrale de Rezidentiat, din 19 noiembrie, este facuta precizarea ca punctaj maxim realizat este de 905 puncte, punctaj minim de promovare fiind de 588 puncte (65 la suta). Comisia mai arata în comunicat ca 2.799 de candidati din 4.128 au obtinut punctaj de promovare.
 
“Însa, în lista finala, prezentata dupa respectivul comunicat, apar 2.800 de candidati care au întrunit punctajul minim de promovare (588), din totalul de 4.128. Concluzia este ca a aparut o teza cu punctaj de promovabilitate, a unui candidat dintre cei 4.128 înscrisi. Respectivei teze îi putea fi alocat orice punctaj între 588 si 905″, precizeaza sursa citata.
 
Reclamantii spun ca nu a fost niciun comunicat ulterior de rectificare asupra numarului de promovati, în timpul legal alocat.

Sursa: Cotidianul

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Statul a închis firma de asigurari Unita

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a sanctionat Unita Vienna Insurance Group cu interzicerea temporara a activitatii de asigurare si/sau reasigurare, subscrierea de noi riscuri si încasarea de prime aferente acestora, pe motiv ca noii actionari ai societatii,  nu au solicitat aprobarea

 

Cu toate acestea, potrivit CSA, în perioada de suspendare, societatea de asigurari va îndeplini toate obligatiile asumate prin contract fata de persoanele asigurate, beneficiare sau pagubite. Societatea este obligata, de asemenea, ca, în termen de trei zile de la data comunicarii deciziei, sa notifice toti intermediarii în asigurari cu care colaboreaza cu privire la interzicerea temporara a desfasurarii activitatii sale.

Sursa: Cotidianul

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Este de rau!Costul creditelor dublat de noile reglementari ale BNR

Pentru 10.000 de euro pe 10 ani, solicitantul are nevoie de un venit mediu net de 2.200 de lei, în conditiile unui grad de îndatorare de 47%. Creditul în cauza poate fi luat de la ATE Bank. La finalul perioadei de creditare are de platit bancii 20.550 de euro, cu o rata lunara de 185 de euro“,

 

Cu toate acestea, în prezent împrumutul bancar pare a fi singura alternativa viabila pentru depasirea unei crize financiare, chiar daca persoana în cauza risca sa „adânceasca“ problema. „Creditele de consum vor fi în continuare o alternativa pentru cei care au nevoie de finantari imediate. În plus, anul viitor va urma tendinta înregistrata în 2008, aceea de trecere la creditele garantate cu ipoteca“, ne-a declarat Anca Bidian, CEO Kiwi Finance.

Media creditului, sub 9.000 €

„La ora actuala, la un salariu de 2.000 lei, un client poate împrumuta de la o banca, în medie, 8.700 euro. La aceasta suma, rata ar fi de 179 euro, timp de 10 ani, iar la final debitorul ar trebui sa plateasca o suma medie de 21.400 euro“, ne-au declarat surse bancare.

Totodata, sumele împrumutate pot diferi în functie de profilul clientului. Conteaza foarte mult vârsta acestuia, daca are copii în întretinere si vechimea la actualul loc de munca. Daca respectivul client s-ar hotarî sa se împrumute pe o perioada de 5 ani, acesta ar trebui sa returneze, la un credit de 10.000 euro, o suma de 16.800 euro. Pentru o perioada de 10 ani, ar plati undeva în jurul a 24.600 euro pentru un credit de 10.000 euro.

Sursa: EVZ

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Rusine!Marius Marinescu, senatorul mitocan, va fi dat în judecata

Deputata i-a varsat lui Marinescu un pahar de apa în poala, însa nici senatorul nu s-a lasat mai prejos. El a luat un alt pahar de pe masa si i-a aruncat apa în fata adversarei sale. Pentru gestul reprobabil, Marinescu va fi dat în judecata.

Enervat de “sfrijitul” Bogdan Olteanu, Marinescu a sarit la bataie, strângându-l de gât. Presedintele Camerei Deputatilor a scapat de o corectie mai severa datorita interventiei altor politicieni care au asistat la incident.
Cu alta ocazie, “musculosul” si-a alergat colegul, pe George Copos, pe holurile Palatului Parlamentului. El este cunoscut si pentru faptul ca si-a trimis la vopsit oua o colega de partid, pe Maria Petre.

Sursa: EVZ

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Ne asculta legal!Firmele de comunicatii, obligate sa transmita autoritatilor informatii privind apelurile

Firmele de comunicatii electronice sunt obligate sa stocheze, pentru sase luni, anumite date privind apelurile telefonice, mesajele scrise sau email-uri, generate sau prelucrate prin serviciile furnizate.

Informatiile pot fi accesate de MIRA, Parchet, SRI si SIE, la solicitarea acestora.

Informatiile vor fi puse la dispozitia Ministerului Internelor si Reformei Administrative (MIRA), a Ministerului Public, a Serviciului Român de Informatii (SRI) si a Serviciului de Informatii Externe (SIE), în scopul utilizarii în cadrul activitatilor de cercetare, de descoperire si de urmarire a infractiunilor grave, se arata în Legea 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, publicata vineri, 21 noiembrie, în Monitorul Oficial.

Sursa: Gandul

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

CSM a avizat favorabil, cu obiectiuni, proiectele de Cod penal si de Cod de procedura penala

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil, în sedinta de joi, proiectele de Cod penal si de procedura penala elaborate de Ministerul Justitiei, subliniind ca aplicarea acestora mai devreme de 3-5 ani este neavenita.

CSM a avut o serie de observatii cu privire la cele doua Coduri promovate de Ministerul Justitiei si a cerut efectuarea unui studiu de impact si un termen de implementare a noilor proceduri. Mai mult, CSM a cerut ca în momentul în care cele doua proiecte normative vor ajunge sa fie discutate si votate în Comisiile juridice ale Parlamentului sa fie prezent si un reprezentant al Consiliului.

Observatiile CSM se refera la imposibilitatea implementarii noilor norme, lucru care ar bloca sistemul judiciar în conditiile în care judecatorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie ar fi obligati sa judece si apelurile proceselor. “Daca acest cod s-ar aplica de mâine, sistemul s-ar bloca. Instanta suprema ar avea nevoie de 3-4-5 ori mai mult personal pentru judecarea tuturor cauzelor”, a aratat judecatorul Dan Lupascu. Magistratul a mai apreciat ca aplicarea noilor prevederi ar conduce, inevitabil, la prelungirea proceselor, nicidecum la scurtarea lor, asa cum a fost intentia initiatorului. În cazul noilor prevederi, dispare calitatea de “învinuit”, fiind înlocuita cu cea de “suspect”. “Legea nu spune clar când devii >, un lucru discutabil din punctul nostru de vedere”, a completat Lupascu.

De acord cu aceste critici a fost si Anton Pandrea, care a aratat ca 32 de judecatori de la ÎCCJ nu vor putea niciodata sa judece toate procesele de fond, de apel, de casatie, de drepturi si libertati, precum si procesele camerei preliminare. “Teoretic, este posibil ca orice cauza penala din România sa ajunga la ÎCCJ. Este riscant ca aceste coduri sa apara în acesta forma”, a completat Pandrea.

Sursa: RTV

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Malpraxis la Medgidia. Un barbat a murit dupa ce a fost operat de apendicita

De aceasta data, la Spitalul Municipal din Medgidia, este vorba de cazul unui barbat decedat la trei saptamâni dupa ce a fost operat de apendicita. Familia este revoltata si cere sanctionarea medicului care a facut interventia.

 

Catalin Diaconu avea 36 de ani. La începutul lunii, s-a simtit rau si a mers la un control medical. Doctorii i-au spus ca sufera de apendicita si au decis sa îl opereze chiar a doua zi. Dupa cinci zile de la interventie, barbatul a facut febra, iar medicii l-au dus din nou în sala de operatie, potrivit declaratiilor conducerii Spitalului Municipal Medgidia. “La cinci zile de la prima operatie, a intervenit un proces inflamator al flancului drept”, declara Stere Busu, director general al Spitalului Municipal Medgidia. Tot el declara însa ca evolutia post-operatorie a fost “buna”.

Familia a insistat sa îl transfere la Constanta. În timp ce conducerea spitalului de la Medgidia spune ca barbatul avea o stare buna în momentul în care a plecat spre Constanta, medicii de aici au un cu totul alt punct de vedere. Purtatorul de cuvânt al Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta, Florian Stoian, spune ca starea lui Diaconu era deja grava, septicemia fiind demult instalata.

Sursa: Antena 3

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Am trait s-o vad si pe asta!Gigi Becali, Ion Ţiriac, Dinu Patriciu mai săraci din cauza crizei financiare

Criza de pe piaţa imobiliară nu mai e o noutate. Preţurile scad de la o zi la alta, iar casele şi terenurile nu se mai vând. Cei mai afectaţi sunt Gigi Becali, Ion Ţiriac sau Dinu Patriciu care au investit mare parte din averile lor în domeniul imobiliar.

Gigi Becali, de exemplu, cel mai bogat român conform topului Capital a invesit aproape toată averea în terenuri şi deţine 250 de hectare în Pipera, peste 35 de hectare în Capitală, peste 15 mii de hectare în provincie.Valoarea de piaţă a proprietăţilor a scăzut însă cu câteva procente bune. În Pipera găsim, spre exemplu, terenuri care se vând cu 400 de euro pe metru pătrat, adică la jumătate faţă de acum câteva luni.

Ion Ţiriac, omul despre care se spune că nu mai ştie ce să facă cu banii, a pus mare accent pe real estate. Ambiţia omului de afaceri este să construiască până în 2010 un milion de metri pătraţi. Are în derulare proiecte atât rezidenţiale, cât şi de birouri şi comeciale. Şi aceste pieţe sunt, însă, în scădere din cauza cererii reduse.

Locuinţele noi s-au ieftinit cu 15 – 20 la sută, iar chiriile din spaţiile comerciale s-au redus cu aproximativ 30 la sută. Şi Dinu Patriciu este pe lista bogătaşilor afectaţi de piaţa imobiliară întrucât are proiecte imobiliare în derulare de aproximativ 500 de milioane de euro.

Sursa: Realitatea TV

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Rusine!Marko Bela: 1 Decembrie înseamnă pentru maghiari 70 de ani de agonie

Ne doare Trianonul şi ne doare 1918. După alegeri e sărbătoarea naţională a României, dar evenimentul nu ne bucură, ne doare, pentru că acea întorsătură a istoriei a însemnat 70 de ani de agonie.Nimeni să nu ne ceară să ne bucurăm de această zi, deşi o respectăm

Declaraţiile au fost făcute în faţa a 7.000 de participanţi la un spectacol de campanie electorală organizat la Târgu-Mureş.

 

Sursa: Realitatea TV

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Protan obţine, în instanţă, suspendarea deciziei de oprire a activităţii pentru o lună

Tribunalul Bucureşti a decis să suspende executarea hotărârii Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului de întrerupere a activităţii sucursalei Popeşti-Leordeni pentru o perioadă de 30 de zile, pentru că nu a respectat normele de protecţie a mediului.

Tribunalul Bucureşti a judecat, marţi, cererea Protan de suspendare a executării deciziei. Reprezentantul Protan a spus în sala de judecată că, prin întreruperea activităţii firmei pentru o perioadă de 30 de zile, „se perturbă funcţionarea serviciului public” şi  se vor crea focare de infecţie, pentru că nu va mai avea cine să ardă cadavrele animalelor de la firmele cu care Protan are contract. Pe de altă parte, reprezentantul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului a spus că societatea Protan Popeşti-Leordeni nu respectă normele de protecţie a mediului şi poluează Dâmboviţa, deversând ape uzate. 

Protan a decis, pe 18 noiembrie, să îşi reia temporar activitatea de colectare şi neutralizare a deşeurilor de origine animală în toate cele opt sucursale din ţară, timp de o săptămână. Potrivit societăţii, măsura reluării activităţii este valabilă începând de pe 18 noiembrie şi vine ca urmare a negocierilor dintre companie şi Ministerul Agriculturii pe tema subvenţiilor restante. 

În urma negocierilor, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) a confirmat plata către Protan a sumei de 1,8 milioane lei, din cele 15 milioane de lei restante, angajându-se ca până la sfârşitul săptămânii trecute să mai plătească încă 1,7 milioane lei. 

 

 

Sursa: NewsIn

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

CSM a sancţionat doi magistraţi pentru abateri disciplinare.Premiera!

Astfel, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii l-a sancţionat pe judecătorul Alin Ghimpău, de la Judecătoria Turnu Severin, prin „diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunară brută cu 15 %,pe o perioadă de 3 luni, deoarece şi-a exercitat funcţia cu gravă neglijenţă”

De asemenea, Secţia pentru procurori a celui mai înalt for al justiţiei a sancţionat, cu avertisment, o abatere disciplinară săvârşită de procurorul Laura Mincă, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa, acuzată tot de exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă. 

Sursa: NewsIn

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Angela Similea si Cornel Constantiniu au pierdut, la Tribunal, procesul cu regizorul Cristian Mungiu

Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea Angelei Similea şi a lui Cornel Constantiniu, în care cereau în instanţă daune morale pentru folosirea a două piese pe coloana sonoră a filmului „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, motivând lipsa calităţii procesuale active.

Artiştii au aflat la premiera filmului că melodiile au fost folosite pe coloana sonoră, după cum a declarat avocatul care-i reprezintă în instanţă pe compozitor şi pe Angela Similea, Victor Hăbăşescu.

Cornel Constantiniu şi Angela Similea au cerut magistraţilor Tribunalului Bucureşti să oblige Mobra Film la plata a 20.000 de euro pentru fiecare, cu titlu de daune morale, urmând ca daunele materiale să fie stabilite în urma efectuării unei expertize, în cadrul procesului.

Filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, de Cristian Mungiu, este primul film românesc care a câştigat premiul Palme d’Or, acordat la ediţia de anul trecut a Festivalului de film de la Cannes.

În România, filmul a primit o diplomă de excelenţă din partea Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L Caragiale” la Festivalul CineMaIubit şi premiul Zilele Filmului Românesc, la TIFF 2007.

Sursa: NewsIn

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Rusine!Şapte femei se foloseau de copiii lor pentru a fura dintr-un magazin din Capitală

Modul de operare era simplu. Una dintre femei aştepta cu copilul în braţe în dreptul uşii, iar celelalte apucau ce prindeau şi o luau la fugă. Copiii erau folosiţi drept paravan pentru cei care încercau să le oprească

„N-am tâlhărit, n-am omorât. N-am intrat la niciun magazin, n-am furat, mă bagă la tâlhărie pentru ce”, a spus una dintre femei. 

Poliţiştii spun că femeile nu sunt la prima abatere. În urmă cu câteva zile, au furat mai multe perechi de blugi dintr-un alt magazin din centrul Capitalei.

„În sarcina lor a mai fost reţinută o astfel de acţiune comisă la data de 22 noiembrie, de asemenea sunt suspecte de acţiuni similare în lunile ianuarie şi februarie, de la un magazin de pe bulevardul Magheru”, a spus purtător de cuvânt Poliţia Capitalei, Christian Ciocan.

Cei doi copii mici, dar şi o adolescentă de 15 ani, au fost daţi în grija Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Femeile riscă o pedeapsă cu închisoarea între 5 şi 15 ani, pentru tâlhărie în formă agravantă.

 

Sursa: Realitatea TV

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Căutările turiştilor dispăruţi în Bucegi au fost sistate din cauza pericolului avalanşelor.Ce credeti ca s-a intamplat?

Căutările celor doi turişti dispăruţi în Bucegi au fost sistate miercuri din cauza vremii nefavorabile, decizia fiind luată de cei doi austrieci specialişti în căutări montane, care au sosit marţi seară la Buşteni, la apelul rudelor fetei dispărute

Şeful Echipei Salvamont Buşteni, Gheorghe Haiduc, a declarat marţi că peste 40 de salvatori montani i-au căutat luni pe cei doi, ajutaţi fiind de câini special dresaţi pentru căutare şi de sonde de avalanşe care să îi ajute să prevadă astfel de fenomene. Cu toate acestea, în ultimele două zile aceştia au fost surprinşi de mai multe astfel de căderi de zăpadă. 

„Este o zonă periculoasă. E foarte greu pentru sunt puse şi alte vieţi în pericol. Ne-am întors aseară, pentru că s-a lăsat întunericul, însă, astăzi, la prima oră, am reluat căutările în acelaşi efectiv mărit de ieri”, a precizat Gheorghe Haiduc.

Poliţiştii prahoveni au dezvăluit luni că turiştii dispăruţi sâmbătă, în Munţii Bucegi, se numesc Ana Maria Coman şi Andrei Jura, sunt din Bucureşti şi au 24 de ani. Cei doi sunt colegi de facultate. Aceştia intenţionau să urce pe Jepii Mici până la cabana Babele, unde urmau să înnopteze şi să se întoarcă duminică. Deşi au fost avertizaţi că traseele montane din zona Jepii Mici sunt închise din cauza vremii nefavorabile, cei doi au ignorat avertismentele şi s-au încumetat pe creastă.

Sâmbătă seara, ei au alertat Serviciul Salvamont pentru că rămăseseră blocaţi din cauza viscolului şi nu mai puteau înainta. De atunci, salvamontiştii îi caută pe cei doi, întrerupând de mai multe ori căutările din cauza vremii nefavorabile sau a avalanşelor. Ei spun că şansele ca cei doi turişti să fie găsiţi în viaţă sunt minime, în condiţiile în care temperaturile maxime nu au depăşit, în ultimele zile, pe Valea Caraiman, -14, -16 grade Celsius.

Marţi, salvatorii au descoperit la jumătatea Văii Caraiman câteva pete de sânge, dar echipele de salvare nu sunt sigure dacă acestea provin de la ei. 

Surprinzător este faptul că telefonul lor mobil încă sună. 

Alţi doi turişti, soţ şi soţie, s-au rătăcit marţi în munţii Rodnei 

http://www.realitatea.net/cautarile-turistilor-disparuti-in-bucegi-au-fost-sistate-din-cauza-pericolului-avalanselor_397131.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Felicitari!Predoiu ia masuri impotriva celor care profeseaza avocatura, in afara legii nr. 51/1995

Pe 12 noiembrie, Guvernul a adoptat, la initiativa Ministerului Justitiei, Ordonanta de urgenta nr. 159/2008 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, care a fost publicata miercuri in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 792.

OUG nr. 159/2008 prevede, printre altele, ca „actele specifice profesiei de avocat, efectuate in mod public de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile prezentei legi (n.r. Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat), sunt nule daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi remediata in alt mod, in afara de cazul in care modul de indeplinire a acestora a fost de natura sa produca o eroare comuna cu privire la calitatea celui care le-a savarsit.

Actul normativ mai stabileste ca „baroul are dreptul la actiune in despagubiri impotriva persoanei fizice sau juridice care exercita fara drept profesia de avocat.” Sumele obtinute cu titlu de despagubiri vor fi cuprinse in bugetele barourilor si vor fi folosite in mod exclusiv pentru organizarea activitatii de pregatire profesionala a avocatilor.

Roba de avocat poate aduce … inchisoarea de la 6 luni la 3 ani

O alta modificare a legii nr. 51/1995 prevede ca folosirea fara drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea Nationala a Barourilor din Romania„, „U.N.B.R”, „Uniunea Avocatilor din Romania” sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de catre orice persoana fizica sau persoana juridica, indiferent de obiectul activitatii desfasurate de aceasta, precum si folosirea insemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat in alte conditii decat cele prevazute de Legea nr. 51/1995 constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Predoiu: „Profesia este supusa unor atacuri din partea unor impostori care se pretind avocati”

OUG nr. 159/2008 a fost publicata in Monitorul Oficial la o luna dupa ce Catalin Predoiu, ministrul justitiei, a declarat in cadrul celui de-al 52-lea Congres al Uniunii Internationale a Avocatilor (UIA), desfasurat la Bucuresti, ca Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ar trebui sa intervina in cazurile in care profesia de avocat este practicata fara forme legale.

In discursul sau, ministrul Predoiu a afirmat ca „pe langa Ministerul Justitiei, ar trebui ca si celelalte institutii cu atributii in realizarea Justitiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, sa inteleaga ca apararea profesiei de avocat nu este o chestiune de interes particular, ci intereseaza ordinea de drept si buna functionare a justitiei”.

„Din pacate, la noi acasa, profesia este in continuare supusa unor atacuri si incalcari din partea unor impostori care se pretind avocati”, a mai declarat Catalin Predoiu, la Congresul UIA, de la sfarsitul lunii octombrie.

„Ministerul Public trebuie sa intervina mai eficient pentru descoperirea actelor de practicare fara drept a profesiei de avocat si aplicarea procedurilor legale care se impun. In acest context, deplang relativa pasivitate a CSM in aceasta chestiune, care risca sa se transforme intr-o invitatie implicita pentru continuarea incalcarii profesiei de avocat, ceea ce ar fi foarte grav”, a adaugat ministrul Predoiu.

Pompiliu Bota si „Baroul constitutional roman”

Povestea structurilor paralele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, succesoarea Uniunii Avocatilor din Romania, a inceput in anul 2002, cand Pompiliu Bota infiintat o asociatie de caritate „Bonis Potra” care avea ca obiective, pe langa ajutorarea orfanilor, si infiintarea de unitati economice, ziare, saune dar si barouri.

Instanta i-a admis lui Pompiliu Bota cererea de constituire a asociatiei „Bonis Potra”, astfel ca,  una dintre primele hotarari ale asociatiei a fost infiintarea „Baroului Constitutional Roman”.

In acelasi an, baroul  Hunedoara, membru al Uniunii Nationale a Avocatilor de la acea vreme, a cerut Judecatoriei Deva dizolvarea asociatiei „Bonis Potra” si radierea acesteia din registrul asociatiilor, pe motivul obiectului si activitatii acesteia, respectiv crearea de barouri.

Instanta a admis actiunea baroului Hunedoara si a constatat ca Pompiliu Bota incheiase, cu diverse persoane, contracte de asistenta juridica pentru a le reprezenta in fata instantelor, in calitate de avocat, prin incalcarea Legii nr. 51/1995, care stabilea ca profesia de avocat putea fi exercitata doar de catre membrii Uniunii Avocatilor din Romania, care a devenit, ulterior, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania.

Dupa mai mult de un an, in noiembrie 2003, asociatia „Bonis Potra” a fost dizolvata.

Barou nerecunoscut de UNBR, anunta organizarea examenului de admitere in profesie

La sase ani de la momentul infiintarii Baroului constitutional al lui Bota, in octombrie 2008, Baroul Bucuresti a emis un comunicat in care preciza ca singurul barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania ce isi desfasoara legal activitatea pe raza municipiului Bucuresti si a judetului Ilfov este Baroul Bucuresti.

In acelasi comunicat, Baroul Bucuresti arata ca „hotararea de a constitui un nou barou pe raza judetului Ilfov nu apartine unor persoane particulare, care se fac vinovate de savarsirea infractiunii de exercitare fara drept a profesiei de avocat, ci doar Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, singura entitate legala in masura sa hotarasca asupra necesitatii si oportunitatii infiintarii unui astfel de barou.”

Aceasta precizare a Baroului Bucuresti a venit dupa anuntul privind „organizarea examenului de admitere in profesia de avocat de catre o entitate ce se autointituleaza Baroul de Avocati Ilfov, prin postarea pe site-ul www.baroul-ilfov.ro a unor informatii de natura sa produca confuzii in randul celor ce aspira sa faca parte din corpul profesional al avocatilor”, dupa cum se afirma in comunicat.

Trebuie amintit faptul ca, prin Hotararea nr. 371/2008, UNBR a stabilit ca Baroul Bucuresti include atat avocatii din municipiul Bucuresti cat si avocatii din judetul Ilfov.

Conform hotararii UNBR, pana la infiintarea si functionarea Tribunalului Ilfov, avocatii din judetul Ilfov raman inscrisi in Tabloul avocatilor din municipiul Bucuresti, urmand ca dupa infiintarea si functionarea Tribunalului Ilfov sa se examineze posibilitatea infiintarii Baroului Bucuresti si al judetului Ilfov.
 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic

Noile reglementari asigura cadrul legal pentru a permite reducerea suprafetei fondului forestier national pentru explorarea si exploatarea resurselor de petrol si gaze naturale, pentru realizarea retelelor de comunicatii si a retelelor de apa potabila.

O alta prevedere ii vizeaza pe operatorii economici care au avut aprobari de ocupare temporara a terenurilor din fondul forestier national, nu le-au restituit apte de a fi impadurite, insa solicita noi aprobari de ocupare.

Astfel, noile reglementari precizeaza ca este interzisa aprobarea ocuparii temporare de terenuri din fondul forestier national pentru operatorii economici care nu au redat circuitului silvic terenurile forestiere ocupate anterior in cadrul aceluiasi ocol, terenuri apte de a fi impadurite. Exceptie fac situatiile de urgenta.

Perioada de timp pentru care poate fi aprobata ocuparea temporara de terenuri din fondul forestier, este de maximum 10 ani, cu posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de maximum 10 ani.

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Legea energiei electrice modificata

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 787 din data de 25 noiembrie 2008 a fost publicata Ordonanta de urgenta nr. 172 din 19 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007.

Ordonanta de urgenta nr. 172 din 19 noiembrie 2008 („Ordonanta”) aduce o serie de modificari Legii energiei electrice nr. 13/2007 („Lege”), ca urmare a declansarii prodedurii de infringement impotriva Romaniei pentru necomunicarea masurilor nationale de transpunere a Directivei 2005/89/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 18 ianuarie 2006. 

Principalele modificari aduse de Ordonanta sunt urmatoarele: 

– Se adauga un nou obiectiv de baza pentru desfasurarea activitatilor in domeniul energiei electrice si al energiei termice produse in cogenerare, ce consta in imbunatatirea competitivitatii pietei interne de energie electrica si participarea activa la formarea atat a pietei regionale, cat si a pietei interne de energie a Uniunii Europene si la dezvoltarea schimburilor regionale.

– Reglementarile tehnice care stabilesc cerintele minime de proiectare si functionare pentru racordarea la reteaua de transport a instalatiilor de producere, a retelelor de distributie, a echipamentelor consumatorilor conectate direct, a circuitelor interne si a liniilor directe se vor notifica Comisiei Europene.

– ANRE va prezinta rapoarte anual, iar nu trimestrial conform vechii reglementari, primului-ministru si ministerului de resort, privind problemele sesizate si solutiile aplicate in domeniul monitorizarii pentru evaluarea nivelului de eficienta, transparenta, concurenta a pietei de energie electrica si in materie de continuitate in alimentare. Ordonanta detaliaza cuprinsul rapoartelor, elementele care se iau in considerare la elaborarea acestora, precum si modul de elaborare, publicare si notificare catre Comisia Europeana. 

– Pentru informarea Comisiei Europene, ANRE va elabora si va transmite primului-ministru si ministerului de resort un raport cu privire la masurile adoptate pentru indeplinirea obligatiilor de serviciu universal si serviciu public, inclusiv cele privind protectia consumatorului si protectia mediului si efectul posibil al acestora asupra concurentei la nivel national si international. La fiecare doi ani, acest raport trebuie reactualizat in conditiile prevazute in Ordonanta. 

– In urma consultarii cu ANRE, Consiliul Concurentei va elabora si va transmite factorilor responsabili un raport privind pozitia dominanta pe piata si comportamentul de specula si anticoncurential. Ordonanta reglementeaza cuprinsul raportului, modalitatile si termenele de transmitere catre ministerul de resort si Comisia Europeana.

– Se reglementeaza modalitatile de solutionare a situatiilor neasteptate de criza pe piata de energie si a cazurilor in care este amenintata siguranta fizica sau securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalatiilor ori integritatea sistemului.

– Operatorul de transport si de sistem va fi obligat sa intocmeasca din trei in trei luni un raport cu privire la fluxurile fizice de energie electrica care s-au derulat in cadrul importului de energie electrica din tari terte Uniunii Europene in cursul ultimelor trei luni anterioare datei raportarii, care se transmite ANRE si ministerului de resort in vederea informarii Comisiei Europene.

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Rezilierea contractului cu firma Dalli Exim SA, greu de realizat

Rezilierea contractului cu firma Dalli Exim SA, cea care detine monopolul parcarilor publice cu plata în Bucuresti, se dovedeste greu de realizat de catre Primaria Municipiului Bucuresti (PMB).

Notificarea trimisa companiei a expirat saptamâna aceasta, sustine primarul general Sorin Oprescu, fara sa explice daca primaria va face alte demersuri juridice.

Directorul Dalli Exim, Radu Jianu, sustine ca municipalitatea a renuntat, în ciuda declaratiilor entuziaste, sa mai ceara rezilierea contractului. Destul de  retinut, Jianu a declarat ca, în prezent, societatea pe care o reprezinta se judeca cu Primaria Capitalei „doar pe niste procese-verbale”. „De ce nu aveti rabdare sa vedeti ce se întâmpla?”, ne-a sugerat Jianu. Inexistenta vreunei actiuni de anulare a contractului în instanta ne-a fost confirmata si de oficiali din interiorul PMB.

Primarul Sorin Oprescu, care în iulie combatea întregul contract, a revenit între timp la sentimente mai bune, iar acum declara ca urmareste sa ia înapoi doar 11 locatii în care firma Dalli îsi desfasoara activitatea. Ceea ce nu ar fi mare lucru având în vedere ca societatea si-a dublat numarul locurilor de parcare pe care le administreaza. Aceasta performanta a fost posibila printr-un mecanism ciudat, în urma caruia Primaria Capitalei a cedat firmei benzi întregi din carosabil, care au fost rapid transformate în parcari.

Afacere dublata

Miza parcarilor publice în Bucuresti este reprezentata de cele 3.365 de locuri pentru care firma Dalli percepe o taxa de 1,5 lei pe ora. Afacerea dureaza de 13 ani, când firma Dalli Exim SA a obtinut monopolul asupra spatiilor de parcare din Bucuresti.

Prin contractulaprobat în 1995 de primarul Crin Halaicu, Dalli Exim a primit dreptul de a administra 1.866 locuri de parcare. În acel moment, firma era patronata de Dorin Cocos, sotul Elenei Udrea, si de Adrian Petrache, partenerul traditional de afaceri al lui Alexandru Bittner.

Sursa: RTV

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Vaticanul poate fi urmarit în justitie pentru abuzurile sexuale comise de preoti

Vaticanul poate fi urmarit în justitie în cazul abuzurilor sexuale comise de membri ai clerului în Statele Unite, potrivit deciziei unei curti de apel federale americane, informeaza MEDIAFAX.

Judecatorul Julia Smith Gibbons, care a prezidat cazul a trei reclamanti, originari din Kentucky, a precizat ca Vaticanul ar putea fi urmarit deoarece reprezentantii Bisericii au actionat în Statele Unite în virtutea functiilor lor.
 
Vaticanul a încercat sa se opuna unei actiuni colective, fiind acuzat ca ar fi orchestrat tainuirea abuzurilor sexuale comise de membrii clerului. Justificarea înaintata este ca statul papal este protejat de legislatia care garanteaza statelor suverane imunitate în tribunalele civile americane în marea majoritate a procedurilor.

Sursa: Cotidianul

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

George Albu, candidat PNL, dat în judecata pentru faliment

Unul dintre candidatii Partidului National Liberal pentru un mandat de senator în Arad, George Albu, a fost dat în judecata de catre o societate comerciala, care îl acuza de falimentare,plângerea fiind depusa la Tribunalul Arad saptamâna trecuta

Prima înfatisare în fata instantei de judecata va avea loc pe 12 ianuarie.

Sursa: Cotidianul

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Apple a fost data în judecata pentru tehnologia folosita la iPhone

Un inventator american a dat în judecata compania Apple, afirmând ca detine dreptul de proprietate intelectuala asupra sistemului de navigare pe Internet folosit de telefoanele iPhone, a anuntat The Telegraph.

Elliot Gottfurcht, prin intermediul firmei sale EMG Technology, a completat documentele pentru patentarea inventiei în martie 2006, obtinând patentul în octombrie anul acesta. Inventia face posibila redimensionarea paginilor web în asa fel încât sa se potriveasca pe ecranele telefoanelor mobile, în cazul de fata, iPhone.

“Patentul acopera afisarea paginilor de Internet dupa conversia din format HTML în XML pentru dispozitivele mobile – tehnologie folosita în prezent de iPhone”, au afirmat cei de la EMG Technology.

Sursa: Cotidianul

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Dan Voinea a fost audiat la Consiliului Superior al Magistraturii

Procurorul militar, Dan Voinea, a carui revocare a fost ceruta de procurorul general, a fost audiat, miercuri, la Consiliul Superior al Magistraturii, în legatura cu sesizarea Comisiei de disciplina pentru procurori privind abateri disciplinare .

Pe 24 octombrie, sectia pentru procurori a CSM a fost sesizata de Comisia de disciplina cu privire la cazul lui Dan Voinea,  adjunct al Sectiei Parchetelor Militare, care este acuzat de abateri disciplinare în exercitarea functiei.
Procurorul general, Laura Codruta Kovesi, i-a trimis, pe 27 octombrie, ministrului justitiei, Catalin Predoiu, cererea de revocare a adjunctului Sectiei Parchetelor Militare, Dan Voinea, el fiind cel care s-a ocupat de dosarele Revolutiei si ale Mineriadei. Purtatorul de cuvânt al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, Robert Cazanciuc, a declarat, pentru NewsIn, ca solicitarea este însotita de o expunere de motive, document în care au fost preluate principalele constatari ale raportului de control al CSM la Sectia Parchetelor Militare.

Potrivit procedurii, pentru a putea fi aprobata cererea de revocare a procurorului genral, ministrul Predoiu trebuie sa analizeze temeinic motivele reclamatiei, iar apoi, daca el considera de cuviinta, trebuie sa ceara un aviz consultativ din partea Sectiei de procurori a CSM. Solicitarea este apoi trimisa sefului statului, care poate accepta sau nu cererea de revocare din functie a lui Voinea. 

Sursa: Adevarul

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Becali închide patru ferme de la Avicola.Doriti sa plece si de la Steaua?

Producătorul de carne de pasăre Avicola Iaşi, controlat de omul de afaceri Gigi Becali, a sistat activitatea la patru ferme din localitatea Leţcani, judeţul Iaşi, pînă la accesarea de fonduri structurale, în vederea modernizării acestora, din cauza neîncadrării în parametrii de producţie planificaţi 

 

 

Decizia a fost luată, recent, în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor Avicola. „Am hotărît să închidem activitatea la cîteva puncte de lucru, pînă la accesarea fondurilor în vederea modernizării. Aceste ferme reprezintă circa 4-5 la sută din capacitatea noastră de producţie”, a declarat Corneliu Roşu, directorul general al Avicola Iaşi. Conform unui comunicat al firmei, întreruperea activităţii la cele patru puncte de lucru a fost determinată de nerealizarea parametrilor de producţie planificaţi în 2007, în special de „procentul foarte mare de mortalitate, nerealizarea sporului în greutate la puii de carne, acestea fiind urmate de pierderi în producţie, cît şi financiare, pe fondul neîncasării subvenţiei”. Becali are nouă ferme de creştere a păsărilor în Tîrgu-Frumos, judeţul Iaşi. Roşu mai spune ca firma intenţionează să acceseze fonduri structurale în valoare de pînă la circa 11 milioane euro, în vederea modernizării. „Accesarea fondurilor va putea fi posibilă după ce AVAS va vinde pachetul de 9,57 la sută dintre acţiunile pe care le mai deţine la Avicola. Noi ne-am exprimat de mult timp intenţia de a cumpăra acţiunile de la AVAS. Sperăm ca, spre sfîrşitul acestei luni, să primim undă verde pentru cumpărarea restului de acţiuni deţinute de AVAS”, a precizat Roşu. La începutul anului, Avicola, companie specializată în creşterea păsărilor, şi-a majorat capitalul social cu 4,7 milioane euro, prin conversia unor creanţe în acţiuni şi aport în numerar, pînă la 8,9 milioane euro. În urma majorării de capital, Gigi Becali şi-a mărit deţinerea la 85,07 la sută din capital, în timp ce AVAS are 9,57 la sută din acţiunile companiei, iar SIF Moldova – 3,37 la sută. Compania a avut anul trecut o cifră de afaceri de 9,8 milioane euro.

 

http://www.evenimentul.ro/articol/becali-inchide-patru-ferme-de-la-avicola.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Dan Voiculescu a ochit un hectar din Herastrau

Grupul Grivco al familiei Voiculescu, printr-o subsidiara a sa, SC Bioprod SA, a incercat sa obtina un hectar de teren din Herastrau, la stavilarul Baneasa, aflat in proprietatea Primariei Generale.Primariei Generale. Subsidiara lui Grivco avea deja in acelasi loc 3620 mp inchiriati

Terenul de 3620 mp se afla in administrarea Regiei de apa (RGAB). Dupa con­cesionarea RGAB catre francezi, acest imobil a fost trecut in Administratia Lacurilor din Bucuresti, infiintata cu aceasta ocazie. Astfel, ALPAB a mostenit contractele de inchiriere ale RGAB, printre care si cel cu Bioprod, incheiat in 1999 cu suma modica de 2400 dolari/ trimestru. Pentru ca pofta vine mancand, SC Bioprod SA a cerut de la ALPAB sa mai inchirieze inca 8600 mp cu acelasi pret, adica 9600 dolari/trimestru.

Alaturi de terenul ALPAB, pe Strada Garlei nr.1, se afla cladirea de birouri a grupului Grivco. Terenul si cladirile din Baneasa au apartinut Institutului de Chimie Alimentara (ICA). Guvernul Nastase, printr-o Hotarare de Guvern, a transformat ICA in societate comerciala, cu actionar unic statul, reprezentat de Administratia Domeniilor Statului (ADS). ADS a scos ICA la licitatie, singurele oferte venind de la SC Grivco SA si Gheorghe Mencinicopschi, directorul ICA, aflat in mana cu Voiculescu.

Licitatia a fost adjudecata pentru Grivco SA, care a platit 100.000 euro pe 30.000 mp in Baneasa, 13 cladiri, precum si alte doua proprietati, in Busteni si pe Str. Ion Minulescu, adica a luat pe nimic o avere fabuloasa in Nordul Capitalei. Pentru acest jaf din avutul public, Voiculescu este cercetat in prezent de DNA.

Felix se razbuna pe Carstea

Virgil Carstea, directorul ALPAB, a refuzat sa inchirieze terenul de 8900 firmei Bioprod, care a renuntat ulterior si la terenul de 3620 mp. Din aceasta cauza, Dan Voiculescu a pornit o campanie de demolare a directorului Carstea, dezlantuind impotriva lui ziarele si televiziunile din trustul sau de presa. Intr-un memoriu aflat la cabinetul primarului general Sorin Oprescu, directorul de la lacuri si parcuri, Virgil Carstea, se plange ca este atacat de „Jurnalul National” si ca „mobilul acestei campanii de calomniere este tocmai refuzul meu de a da curs solicitarii venite din partea firmei Bioprod

 

http://www.ziua.net/display.php?data=2008-11-26&id=246014

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Gigi îşi ameninţă rudele: „Vreau toţi banii înapoi! În afaceri nu există milă!” CUM COMENTEZI?

Patronul Stelei, Gigi Becali, povesteşte cum l-a afectat criza financiară şi spune că preţurile terenurilor sale au scăzut considerabil. Latifundiarul a mai precizat că are 80 de milioane de euro împrumutate la apropiaţi, pe care vrea să le recupereze până la începutul anului viitor

Am doar două milioane de euro în cont, dar pe această criză ăştia sunt bani buni! Anul trecut aveam 250 de milioane de euro în bănci, dar i-am scos şi i-am investit. Ieri, a venit un client şi mi-a oferit 40 de milioane de euro pe un teren care, cu câteva luni înainte, valora 80. Am refuzat, pentru că nu sunt aşa de disperat după bani cash. Am 80 de milioane de euro date împrumut la rude şi prieteni. I-am somat că, până la 1 ianuarie 2009, vreau toţi banii înapoi. Dacă nu-i primesc, le execut gajurile pe case, maşini sau terenuri. În afaceri nu există milă!”, a spus Gigi Becali în Cancan.

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Rusine!Sistemul de învăţământ cu finalizare: o olimpică la biologie joacă într-un film porno!

Avem o ecuaţie de toată frumuseţea. Totul începe de la 1 + 1. Staţi nu vă grăbiţi, încă nu fac 2. Să ne lămurim puţin. Mai întâi, îl avem pe Oţil, un tip care datorită statutului de iubit al Mihaelei Rădulescu, a devenit cel mai mediatizat p… al momentului

Şi nu doar pentru o plăcere jurnalistică perversă, cât mai ales pentru bani. 15.000 de euro, mai exact, pentru trei partide fierbinţi în trei. Dani a reacţionat recent, în Cotidianul: „Fetele nici măcar nu sunt artiste de gen, sunt probabil două femei de serviciu care dădeau cu aspiratorul în biroul unui redactor plictisit şi enervat că iar n-are nimic despre Dani la închiderea ediţiei.”

http://www.realitatea.net/sistemul-de-invatamant-cu-finalizare–o-olimpica-la-biologie-joaca-intr-un-film-porno_398791.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Impozite cu 5% mai mici in 2009, daca sunt platite inainte cu 10 zile

Populatia, firmele si persoanele fizice autorizate vor plati impozite cu 5% mai mici de la 1 ianuarie 2009 daca acestea sunt achitate cu cel putin zece zile inainte de termenul de plata stabilit, potrivit unei OUG adoptate miercuri de Guvern.

„Bonificatia de 5% se acorda pentru toate impozitele care nu au stopaj la sursa. (…) Ma refer la impozitarea venitului, la contributiile de asigurari sociale, ca si la accize. Deci, pentru aceste tipuri de impozite nu se acorda bonificatii”, a declarat ministrul Finantelor, Varujan Vosganian.
De bonificatie nu beneficiaza contribuabilii care au restante, a precizat ministrul

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

ARB va solicita BNR reviziuirea regulamentului de creditare

Asociatia Romana a Bancilor /ARB/ va solicita Bancii Nationale revizuirea regulamentului de creditare (Regulamentul 11/2008), in acord cu noile conditii de piata si pentru relansarea creditarii, a declarat, marti, la Forumul Bancar Roman, presedintele ARB, Radu Gratian

Regulamentul de creditare propus in aceasta vara de Banca Nationala a Romaniei a starnit proteste puternice ale bancilor comerciale, iar bancherii au solicitat revizuirea regulilor privind acordarea creditului pe baza fisei fiscale si a testului de stres.
Noile reglementari au intrat in vigoare in septembrie.
Potrivit lui Ghetea, dupa aplicarea noilor norme de creditare, gradul de indatorare permis clientilor a scazut in medie cu cinci procente, in functie de banca si categoria de credit.
Presedintele ARB considera ca aceasta scadere de cinci procente este mare, deoarece este corelata cu modificarea altor conditii privind calitatea garantiilor si avansul la credit.
Ghetea a mai spus ca nu se pune problema ca acum bancile comerciale sa faca eforturi de maniera de a intra intr-o criza mai acentuata, eforturi de genul reducerii comisioanelor, dar a estimat ca in perioada urmatoare este posibil ca dobanzile percepute de banci sa fie ajustate in jos, in conditiile in care piata monetara revine la normal.
In opinia sa, pentru relansarea creditarii sunt necesare cateva masuri – masuri fiscale, revizuirea regulamentului BNR, iar la nivelul bancilor o reanalizare a modalitatilor de actiune.

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Opt soluţii în caz de faliment

Afaceriştii şi-au imaginat ce ar face dacă ar pierde businessurile. „Ce aţi face dacă mâine v-aţi pierde afacerea pe care o deţineţi?”. Asta i-am întrebat pe unii dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din România.

 

Toţi au început cu „Doamne fereşte!”, după care au trecut la exerciţiul dificil de imaginaţie. Răspunsurile au fost dintre cele mai diverse, dar toate converg către investiţii în domeniul serviciilor şi al comerţului alimentar.

Fie că s-au gândit imediat că şi-ar putea deschide un restaurant sau că ar investi în supermarketuri, că ar cumpăra pământ ieftin, ar produce haine pentru copii sau ar regivora cooperativele meşteşugăreşti de la sate, oamenii de afaceri au găsit rapid soluţii în caz de criză.

Oamenii de afaceri pe care i-am intervievat sunt vizionari şi asta întrucât studiile de piaţă (realizate de Nielsen şi Deloitte) dau ca sigure, în contextul crizei financiare, exact businessurile pentru care aceştia au optat.

Deşi segmentele imobiliar şi bancar sunt unele dintre cele mai afectate de actualul dezechilibru economic, unii dintre presupuşii falimentari s-au arătat interesaţi să investească fix în aceste domenii

Cornel Penescu, cel care deţine lanţul de supermarketuri Pic, spune că şi-ar investi banii în mâncare şi în bănci, singurele două lucruri la care românii n-ar putea renunţa.

„Cu Pic am tras cartea câştigătoare, iar în caz de criză sunt convins că vom mai avea clienţi.

Mâncare sigur vom continua să vindem”, spune Penescu, căruia îi surâde şi o investiţie într-o bancă.

Lanţul Pic are în prezent şase unităţi.

„Haine de copii. Apoi, imobiliare”

 

http://www.adevarul.ro/articole/opt-solutii-in-caz-de-faliment.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

A strâns 198.500 € la botez

A plouat cu euro la petrecerea de după botez a micuţului Laurenţiu Reghecampf junior, fiul Anei Maria Prodan şi al lui Laurenţiu Reghecampf, care a avut loc sâmbătă în Sala Rondă a Hotelului Intercontinental din Bucureşti. Adrian Mutu, Silviu Prigoană

Va avea propriul apartament

Silviu Prigoană le-a dat 30.000 de euro, iar Io­nela Prodan, mama A­nei Maria, a băgat 100.000 de euro în contul lui Pro­dă­­nel. La fel a făcut şi mă­tuşa din SUA a co­pi­lului, care a trimis 30.000 de euro”, ne-a mărturisit una dintre fe­mei­le care o ajută pe Ana Ma­ria Pro­dan să aibă grijă de co­pii. Cei­lal­ţi invitaţi la petrecere au adus su­me de or­di­nul a câ­tor­va mii de euro: Ma­rius Lă­că­tuş – 2.500 de euro, Liviu Cio­bo­tariu – 2.000 de euro, Ovi­diu He­rea – 1.500 de euro, Da­niel Marin – 1.500 de euro, Oana Tur­­cu şi Cristi Bran­cu, Lavi Hrib – 2.000 de euro, Mo­nica Ta­toiu – 2.000 de euro. În to­tal, de la cei 200  de invitaţi s-au strâns 198.500 de euro, ba­ni cu care Ana Maria Pro­dan şi Laurenţiu Re­ghe­campf îi vor cumpăra lui Pro­dănel un apartament în Bu­cu­reşti.

 

 

http://www.libertatea.ro/stire/a-strans-198-500-e-221980.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Gigi Becali nu mai are bani

Criza financiară ii dă mari bătăi de cap lui Gigi Becali, care nu mai dispune de bani lichizi. Informaţia, apărută luni in citidianul nostru, a fost intărită de vărul şi de nepotul latifundiarului – Giovanni, respectiv Lucian Becali. 

Este adevărat, Gigi se află într-o criză de lichidi­tăţi, dar asta nu înseamnă că e să­rac”, a spus într-o emisiune televizată Gio­vanni Becali, vărul lui care, în pauza de iarnă trebuie să rezolve pro­blema prin vânzarea unor fotbalişti stelişti, printre care şi a lide­rului Mirel Rădoi.

Că terenurile patronului Stelei nu mai sunt la căutare, ne-a confirmat şi nepotul preferat al lui Gigi, Lucian Mihai Becali: „E jale mare. Imobiliarele au căzut rău. Ne afectează această criză”.

Pe de altă parte, apropia­ţii latifundiarului din Pi­pe­ra susţin că „nea Gi­gi, când are vreo proble­mă de ge­nul ăsta, a­pelează la că­mă­tari. Aşa a fă­­cut me­­­reu. A­­poi vin­­de un te­ren şi, gata, re­zol­vă problema”.

Nuţu Cămătaru se laudă că l-a împrumutat

Fapt con­firmat şi de Nu­ţu Cămă­taru care, în  2005, de­clara: „Gigi e prie­te­nul meu. De câte ori a avut nevoie, i-am dat bani să-şi plă­tească oame­nii. L-am ajutat me­reu”. Nu­ţu se laudă şi a­cum că o parte din banii in­vestiţi la Stea­ua ar fi fost împrumutaţi de la el.

Nepotul Lucian spune că măicuţele mint

Recent, oamenii lui Gigi Becali au fost acuzaţi că au intrat cu buldozerele pentru a dărâma o mânăstire din Pipera,construită pe un teren de 30.000.000 de euro, revendicat şi de afacerist. Nepotul lui Gigi, Lucian Becali, a încercat să se disculpe: „Am intrat cu buldozerele să facem curăţenie, nu să dărâmăm biserica. Când au în­ceput să ţipe, ne-am retras. Măicuţele mint, e vorba de o manipulare pentru a-i strica imaginea lui Gigi”.

 

 

http://www.libertatea.ro/stire/gigi-nu-mai-are-bani-222010.html

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Fondul Proprietatea, in loc sa-i despagubeasca pe fostii proprietari, imprumuta statul

Profesorul universitar Liviu Voinea, director la GEA, a declarat marti, pentru editia online a Revistei 22, ca lipsa de bani a determinat Guvernul sa se imprumute de doua ori intr-o saptamana cu 1 miliard de lei, printre institutiile de la care a luat bani fiind si Fondul Proprietatea.

 

Fondul de pensii s-a finantat pana acum singur, acum se finanteaza de la bugetul de stat, ceea ce nu e normal. Guvernul nu mai are bani, s-a imprumutat de doua ori intr-o saptamana cu 1 miliard de lei. A cumparat de la Fondul Proprietatea , CEC si Eximbank , care au imprumutat statul la o dobanda de 14%. Deci, Fondul Proprietatea, de exemplu, in loc sa-i despagubeasca pe fostii proprietari imprumuta statul”, a declarat Liviu Voinea, director la Grupul de Economie Aplicata, potrivit site-ului revistei 22.

Liviu Voinea sustine ca demersul Guvernului de a se imprumuta „arata ca nu mai sunt bani pentru cheltuielile curente”.

„Nu e vorba doar de fondul de pensii, tot bugetul este o harababura si este mentinut asa, tocmai ca sa se poata face astfel de rectificari. Sunt probleme reale de finantare. S-a luat de la Educatie, dar pot sa va spun ca Ministerul Educatiei nu mai are bani pentru bugetul in curs, nu se mai dau bani pentru finantarea de baza”, a mai spus Liviu Voinea. El a dat ca exemplu situatia universitatilor de stat, „care primeau 90% la inceputul anului si 10% la sfarsitul lui. Cei 10% de la sfarsit nu se mai dau, in schimb se iau bani de la Educatie pentru Ministerul Muncii”, a completat Liviu Voinea.

Sursa: 9am

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Falimentul imobiliarilor. Criza financiara face primele victime printre constructorii de cartiere rezidentiale

Dupa ce au construit mii de apartamente cu bani proveniti din credite bancare, dezvoltatorii imobiliari au ajuns la fundul sacului. Scumpirea creditelor ii pune pe acestia in fata imposibilitatii achitarii mai vechilor angajamente fata de banci, dar si a finalizarii proiectelor deja demarate

 

Construite pe hartie sau partial finalizate, cartiere intregi ar putea trece din patrimoniul constructorilor in cel al bancilor care au finantat astfel de afaceri. Aflati in incapacitate de plata si in dorinta de a scapa de presiunea creditorilor, marii dezvoltatori imobiliari fac apel la legea insolventei. Procedura prevazuta de acest act normativ (care poate dura trei ani) le ofera constructorilor doua avantaje importante: le pune la dispozitie trei ani pentru o eventuala redresare si ii exonereaza de obligatia de a raspunde cu propria avere pentru un eventual faliment.

Pe rolul Tribunalului Bucuresti a fost inregistrat primul dosar de faliment al unuia dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari, Gigant Construct SRL. In actiunea formulata in instanta se arata ca „in prezent, societatea se afla in stare de insolventa”. Legea insolventei (85/2006) prevede faptul ca „insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci când debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori; insolventa este iminenta atunci când se  dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate cu fondurile banesti disponibile la data scadentei”, situatie in care, conform documentului citat, s-ar afla Gigant Construct. In actiunea promovata in instanta societatea recunoaste faptul ca  SC Gigant Construct SRL a intreprins unele masuri in vederea redresarii situatiei financiare, insa eficacitatea acestora nu a putut fi corelata cu dimensiunea obligatiilor financiare”. Societatea invoca drept principala cauza a situatiei in care se afla faptul ca „nu mai detine resursele financiare necesare restituirii ratelor scadente ale creditului bancar acordat in anul 2007, in valoare de 3.577.000 de euro, in scopul achizitionarii terenului (in suprafata de 10.200 mp – n.r.) situat in Bucuresti, Aleea Ninsorii, nr. 36”.

 

http://www.gardianul.ro/Falimentul-imobiliarilor.-Criza-financiara-face-primele-victime-printre-constructorii-de-cartiere-rezidentiale-s125037.html

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

De ce nu găsim produse româneşti în supermarket?

Legumele şi fructele din supermarketuri sunt dominate de marfa adusă din alte ţări, potrivit unui studiu care analizează această piaţă.Pentru că producţia autohtonă nu poate fi păstrată la un nivel constant, retailerii susţin că sunt nevoiţi să importe

Coşul de cumpărături al românului se umple în special cu produse de import, cel puţin aşa se întâmplă în centrele cash&carry ale retailerului german Selgros. De departe, afirmaţia se verifică la raionul de legume şi fructe,  78% din cantitate fiind adusă din alte ţări, potrivit studiului de caz prezentat ieri de reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).

Procentul este unul mediu, fiind mai mare în cazul anumitor sortimente. Bunăoară, 82,5% din roşiile vândute de retailer sunt din Turcia şi Olanda, iar 75% din cantitatea de mere provine din Chile, China şi Olanda. “Vorbim aici de fructe şi legume care se produc şi la noi în ţară, dar pe care din păcate nu le putem comercializa în magazinele noastre, întrucât producţia autohtonă a rămas una sezonieră. Nu putem oferi consumatorilor produse doar trei luni pe an”, a explicat Alexandru Vlad, vicepreşedintele AMRCR, în cadrul unei conferinţe organizate de Mediafax. Procentele sunt mai mici în cazul alimentelor de bază. Aproape jumătate din conservele de legume, fructe, tomate, peşte şi carne sunt produse în afara României

 

http://www.gandul.info/economia/de-ce-nu-gasim-produse-romanesti-in-supermarket.html?3936;3554628

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Procuror şef de secţie, arestat pentru şpagă de 800 de lei

800 de lei – aceasta este suma pentru  care s-a „mânjit” procurorul Vasile Viorel, şeful secţiei urmărire penală şi criminalistică de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş Severin.a solicitat banii unui inculpat  pentru a da doar amendă administrativă într-un dosar penal

Ghinionul omul legii a fost că persoana căreia i-a solicitat şpaga s-a dus direct la DNA Bucureşti pentru a depune reclamaţie. În baza plângerii, o echipă de la Anticorupţie a venit la Reşiţa pentru realizarea flagrantului. Procurorul a fost prins în offsaid imediat după ce a primit cei 800 de lei, chiar în biroul său de la Parchet. Printre atribuţiile de serviciu ale procurorului Vasile Viorel se afla şi combaterea infracţiunile legate de…corupţie. După ce anchetatorii de la DNA au găsit asupra sa şpaga, au decis reţinere procurorului pentru cercetări

http://www.gandul.info/justitia/procuror-sef-de-sectie-arestat-pentru-spaga-de-800-de-lei.html?6686;3552297

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Vanghelie şi Becali, la un pas de bătaie

Enervat la culme pe afirmaţiile din emisiunea ,,Naşul’’ de pe B1 TV ale lui Gigi Becali, primarul Marian Vanghelie s-a năpustit spre sediul televiziunii, dornic să intre în studio. A fost calmat cu greu de moderator.

Scandal în toată regula luni seară la postul B1 TV, în culisele emisiunii ,,Naşul’’. Asta după ce primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, a apărut val-vârtej în spatele platoului, dornic să intre cu orice preţ în emisiune alături de moderatorul Radu Moraru şi de invitatul acestuia, Gigi Becali, cel care-l scosese se pare din sărite.  „Vanghelie a sosit foarte supărat şi nervos şi a vrut să intre în direct. La mine, la “Naşul”, am însă o regulă: eu decid tot ceea ce se întâmplă în emisiune. Nimeni nu intră decât cu vorba mea. Am luat o pauză de publicitate, l-am liniştit, l-am ţinut pe Becali departe, pentru că nu voiam să asist la scene de lupte greco-romane.

România Liberă

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Primăria Capitalei a aprobat reintroducerea traseelor RATB până în Ilfov

Traseele RATB vor merge, din nou până în Ilfov. Marţi Consiliul General al Capitalei a aprobat reintroducerea curselor în tot judeţul chiar dacă în proiectul de hotărâre nu figurau decât 32 de trasee.

Propunerea de a extinde traseele RATB în toate localităţile a venit din partea candidatului PD-L, Cristache Rădulescu, care a adus un amendament în acest sens, votat în unanimitate de toţi consilierii Capitalei.

„Începând de mâine (n. red. miercuri) vor fi toate cele 32 de trasee pentru că deja am făcut probe, deja am stabilit capete de linie şi tot ce implică acest transport, şi în celelalte zile vom dezvolta şi în celelalte zone”, a declarat Cristache Rădulescu.

Primarul general Sorin Oprescu a anunţat luni, în urma unei întrevederi cu premierul Tăriceanu, că reluarea transportului public în judeţul Ilfov este susţinuă de consilierii Capitalei şi a garantat o decizie favorabilă în acest sens. 

Sursa: Realitatea TV

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Căderea spectaculoasă a unui meteorit a fost filmată de poliţiştii canadieni

Căderea spectaculoasă a unui meteorit în vestul Canadei a stârnit o groază de apeluri de urgenţă către poliţie. Oamenii din provincia Alberta au privit uimiţi cum roca a picat din ceruri, într-un caleidoscop de lumini colorate.

 

„La început am crezut că erau artifcii. Nu am văzut niciodată ceva asemănător, era verde şi albastru şi apoi a devenit roşu aprins. Era destul de mare”, a declarat fermierul Marcel Gobeil.

Serviciile de urgenţă din provincie au început să primească apeluri la ora 5.30, joi, ce precizau că s-a auzit şi o bubuitură. Poliţia nu a avut niciun motiv să nu creadă apelurile, întrucât camera unei maşini de poliţie locală ce patrula în acea dimineaţă a filmat întregul episod.

„Inima mea a luat-o razna pentru că nu ştiam ce e. Semăna cu artificiile sau cu o rachetă”, a povestit Shawn Mitchler, un bărbat care în acele momente îşi alimenta maşina cu benzină.

Astronomii vor studia imaginile şi declaraţiile martorilor pentru a descoperi locul unde a căzut meteoritul, deşi omul de ştiinţă Alister Ling, din Edmonton, susţine că, potrivit analizelor de până acum, roca a picat în centrul privinciei Alberta.

În Alberta au fost descoperiţi mai mulţi meteoriţi decât în oricare altă regiune a Canadei, precizează Daily Mail.

Sursa: Realitatea.net

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale – actualizata la 20.11.2008

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, versiune actualizata la data de 20.11.2008
Versiunea actualizata include modificarile aduse de: – Legea nr. 302/2005 – Legea nr. 85/2006 – Legea nr. 164/2006 – Legea nr. 441/2006 – Legea nr. 516/2006 – O.U.G. nr. 82/2007
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale – versiune actualizata la data de 20.11.2008

Versiunea actualizata  include modificarile aduse de:

   – Legea nr. 302/2005
   – Legea nr. 85/2006
   – Legea nr. 164/2006
   – Legea nr. 441/2006
   – Legea nr. 516/2006
   – O.U.G. nr. 82/2007
   – O.U.G. nr. 52/2008 publicata in MOF nr. 333 din 30.04.2008
   – Legea nr. 284/2008 publicata in MOF nr. 778 din 20.11.2008.

 

   TITLUL I
  Dispozitii generale

 

   Art. 1. – (1) In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.
   (2) Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane.
   Art. 2. – Societatile comerciale se vor constitui in una dintre urmatoarele forme: a) societate in nume colectiv; b) societate in comandita simpla; c) societate pe actiuni; d) societate in comandita pe actiuni si e) societate cu raspundere limitata.
   Art. 3. – (1) Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.
   (2) Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati.
   (3) Actionarii, asociatii comanditari, precum si asociatii in societatea cu raspundere limitata raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris.
   Art. 4. – Societatea comerciala va avea cel putin doi asociati, in afara de cazul cand legea prevede altfel.

 

   TITLUL II
  Constituirea societatilor comerciale

 

   CAPITOLUL I
  Actul constitutiv al societatii

 

   Art. 5. – (1) Societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut.
   (2) Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul.
   (3) Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.
   (4) Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. In cuprinsul prezentei legi, denumirea act constitutiv desemneaza atat inscrisul unic, cat si contractul de societate si/sau statutul societatii.
   (5) In cazurile in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementand organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii.
   (6) Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand:
   a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;
   b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;
   c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.
   (7) Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului.
   Art. 6. – (1) Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea societatii sunt considerati fondatori.
   (2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru infractiunile prevazute de art. 143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei sau pentru cele prevazute de prezenta lege, cu modificarile si completarile ulterioare. 
   Art. 7. – Actul constitutiv al societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va cuprinde:
   a) datele de identificare a asociatilor; la societatea in comandita simpla se vor arata si asociatii comanditati; 
   b) forma, denumirea si sediul social; 
   c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
   d) capitalul social, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau; 
   e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; 
    e1) in cazul societatilor cu raspundere limitata, daca sunt numiti cenzori sau auditor financiar, datele de identificare ale primilor cenzori, respectiv ale primului auditor financiar; 
   f) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;
   g) sediile secundare – sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;
   h) durata societatii;
   i) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
   Art. 8. – Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni va cuprinde:
   a) datele de identificare a fondatorilor; la societatea in comandita pe actiuni vor fi mentionati si asociatii comanditati; 
   b) forma, denumirea si sediul social; 
   c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
   d) capitalul social subscris si cel varsat si, in cazul in care societatea are un capital autorizat, cuantumul acestuia; 
   e) natura si valoarea bunurilor constituite ca aport in natura, numarul de actiuni acordate pentru acestea si numele sau, dupa caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport; 
   f) numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator; 
    f1) daca sunt mai multe categorii de actiuni, numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni; 
    f2) orice restrictie cu privire la transferul de actiuni; 
   g) datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere; 
    g1) puterile conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; 
   h) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar; 
   i) clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare, numarul membrilor consiliului de administratie sau modul de stabilire a acestui numar; 
    i1) puterile de reprezentare conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; 
   j) durata societatii;
   k) modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor;
   l) sediile secundare – sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;
   m) orice avantaj special acordat, in momentul infiintarii societatii sau pana in momentul in care societatea este autorizata sa isi inceapa activitatea, oricarei persoane care a participat la constituirea societatii ori la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei in cauza, precum si identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje; 
   n) numarul actiunilor comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni;
   o) cuantumul total sau cel putin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire; 
   p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
   Art. 81. – Datele de identificare prevazute la art. 7 lit. a), e) si e1), respectiv la art. 8 lit. a), g) si h), includ:
   a) pentru persoanele fizice: numele, prenumele, codul numeric personal si, daca este cazul, echivalentul acestuia, potrivit legislatiei nationale aplicabile, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia;
   b) pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, nationalitatea, numarul de inregistrare in registrul comertului sau codul unic de inregistrare, potrivit legii nationale aplicabile. 
   Art. 9. – (1) Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.
   (2) In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata:
   a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii;
   b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii. 
   Art. 91. – Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris. 
   Art. 10. – (1) Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro.
   (2) Cu exceptia cazului in care societatea este transformata intr-o societate de alta forma, capitalul social al societatilor prevazute la alin. (1) nu poate fi redus sub minimul legal decat daca valoarea sa este adusa la un nivel cel putin egal cu minimul legal prin adoptarea unei hotarari de majorare de capital in acelasi timp cu hotararea de reducere a capitalului. In cazul incalcarii acestor dispozitii, orice persoana interesata se poate adresa instantei pentru a cere dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, capitalul social este adus la valoarea minimului legal prevazut de prezenta lege.
   (3) Numarul actionarilor in societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 2. In cazul in care societatea are mai putin de 2 actionari pe o perioada mai lunga de 9 luni, orice persoana interesata poate solicita instantei dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, numarul minim de actionari prevazut de prezenta lege este reconstituit. 
Art. 11. – (1) Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei. 
   (2) Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.
Art. 12. – In societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.
Art. 13. – (1) In cazul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii generale a asociatilor.
   (2) Daca asociatul unic este administrator, ii revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate.
   (3) In societatea care se infiinteaza de catre un asociat unic, valoarea aportului in natura va fi stabilita pe baza unei expertize de specialitate.
Art. 14. – (1) O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata.
   (2) O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.
   (3) In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), statul, prin Ministerul Finantelor Publice, precum si orice persoana interesata poate cere dizolvarea pe cale judecatoreasca a unei societati astfel constituita.
   (4) Pe baza hotararii de dizolvare, lichidarea se va face in conditiile prevazute de prezenta lege pentru societatile cu raspundere limitata.
   Art. 15. – Contractele intre societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau persoana juridica, asociat unic al celei dintai, se incheie in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.
   Art. 16. – (1) Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.
   (2) Aporturile in natura trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele sunt admise la toate formele de societate si sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare. 
   (3) Aporturile in creante au regimul juridic al aporturilor in natura, nefiind admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni si societatile cu raspundere limitata. Aporturile in creante sunt liberate, potrivit art. 84. 
   (4) Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului social. 
   (5) Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga la prestatii in munca cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. In schimbul acestui aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv, la impartirea beneficiilor si a activului social, ramanand, totodata, obligati sa participe la pierderi.
  Art. 17. – (1) La autentificarea actului constitutiv in cazurile prevazute la art. 5 sau, dupa caz, la darea de data certa a acestuia, se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei si declaratia pe propria raspundere privind detinerea calitatii de asociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata.
   (2) La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
   a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite;
   b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati;
   c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii. 
   (3) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, dupa caz, persoana care da data certa va refuza operatiunile solicitate, daca din documentatia prezentata rezulta ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1).

 

   CAPITOLUL II
  Formalitati specifice pentru constituirea societatii pe
actiuni prin subscriptie publica

 

   Art. 18. – (1) Cand societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica, fondatorii vor intocmi un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevazute la art. 8, cu exceptia celor privind pe administratori si directori, respectiv pe membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si pe cenzori sau, dupa caz, pe auditorul financiar, si in care se va stabili data inchiderii subscriptiei. 
   (2) Prospectul de emisiune semnat de fondatori in forma autentica va trebui depus, inainte de publicare, la oficiul registrului comertului din judetul in care se va stabili sediul societatii.
   (3) Judecatorul delegat la oficiul registrului comertului, constatand indeplinirea conditiilor de la alin. (1) si (2), va autoriza publicarea prospectului de emisiune.
   (4) Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mentiunile sunt nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceasta nulitate, daca a luat parte la adunarea constitutiva sau daca a exercitat drepturile si indatoririle de actionar.
   Art. 19. – (1) Subscrierile de actiuni se vor face pe unul sau pe mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judecatorul delegat.
   (2) Subscrierea va cuprinde: numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului; numarul, in litere, al actiunilor subscrise; data subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune.
   (3) Participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori in folosul lor, desi acceptate de subscriitori, nu au efect decat daca vor fi aprobate de adunarea constitutiva.
   Art. 20. – Cel mai tarziu in termen de 15 zile de la data inchiderii subscrierii, fondatorii vor convoca adunarea constitutiva, printr-o instiintare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si in doua ziare cu larga raspandire, cu 15 zile inainte de data fixata pentru adunare. Instiintarea va cuprinde locul si data adunarii, care nu poate depasi doua luni de la data inchiderii subscrierii, si precizarea problemelor care vor face obiectul discutiilor.
   Art. 21. – (1) Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni – C.E.C. – S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare.
   (2) Actiunile ce reprezinta aporturi in natura vor trebui acoperite integral.
   Art. 22. – Daca subscrierile publice depasesc capitalul social prevazut in prospectul de emisiune sau sunt mai mici decat acesta, fondatorii sunt obligati sa supuna aprobarii adunarii constitutive majorarea sau, dupa caz, reducerea capitalului social la nivelul subscriptiei.
   Art. 23. – (1) Fondatorii sunt obligati sa intocmeasca o lista a celor care, acceptand subscriptia, au dreptul sa participe la adunarea constitutiva, cu mentionarea numarului actiunilor fiecaruia.
   (2) Aceasta lista va fi afisata la locul unde se va tine adunarea, cu cel putin 5 zile inainte de adunare.
   Art. 24. – (1) Adunarea alege un presedinte si doi sau mai multi secretari. Participarea acceptantilor se va constata prin liste de prezenta, semnate de fiecare dintre ei si vizate de presedinte si de unul dintre secretari.
   (2) Oricare acceptant are dreptul sa faca observatii asupra listei afisate de fondatori, inainte de a se intra in ordinea de zi a adunarii, care va decide asupra observatiilor.
   Art. 25. – (1) In adunarea constitutiva, fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de actiunile subscrise. El poate fi reprezentat si prin procura speciala.
   (2) Nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 acceptanti.
   (3) Acceptantii care au constituit aporturi in natura nu au drept de vot in deliberarile referitoare la aporturile lor, chiar daca ei sunt si subscriitori de actiuni in numerar ori se prezinta ca mandatari ai altor acceptanti.
   (4) Adunarea constitutiva este legala daca sunt prezenti jumatate plus unu din numarul acceptantilor si ia hotarari cu votul majoritatii simple a celor prezenti.
   Art. 26. – (1) Daca exista aporturi in natura, avantaje acordate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, fondatorii vor solicita judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti. Dispozitiile art. 38 si 39 se aplica in mod corespunzator.
   (2) Raportul expertului sau expertilor va fi pus la dispozitia subscriitorilor, la locul unde urmeaza sa se intruneasca adunarea constitutiva. 
Art. 27. – (1) Abrogat. 
   (2) Daca valoarea aporturilor in natura, stabilita de experti, este inferioara cu o cincime aceleia prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, oricare acceptant se poate retrage, anuntandu-i pe fondatori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva.
   (3) Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori in termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscriptie publica.
   Art. 28. – Adunarea constitutiva are urmatoarele obligatii:
   a) verifica existenta varsamintelor;
   b) examineaza si valideaza raportul expertilor de evaluare a aporturilor in natura;
   c) aproba participarile la profit ale fondatorilor si operatiunile incheiate in contul societatii;
   d) discuta si aproba actul constitutiv al societatii, membrii prezenti reprezentand, in acest scop, si pe cei absenti, si ii desemneaza pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului si indeplinirea formalitatilor cerute pentru constituirea societatii;
   e) numeste primii membri ai consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si primii cenzori sau, dupa caz, primul auditor financiar. 
   Art. 29. – (1) Varsamintele efectuate potrivit art. 21, pentru constituirea societatii prin subscriptie publica, vor fi predate persoanelor insarcinate cu incasarea lor prin actul constitutiv, iar in lipsa unei dispozitii, persoanelor desemnate prin decizie a consiliului de administratie, respectiv a directoratului, dupa prezentarea certificatului la oficiul registrului comertului, din care rezulta inmatricularea societatii. 
   (2) Daca constituirea societatii nu a avut loc, restituirea varsamintelor se va face direct acceptantilor.
   Art. 30. – (1) Fondatorii iau asupra lor consecintele actelor si ale cheltuielilor necesare constituirii societatii, iar daca, din orice cauza, aceasta nu se va constitui, ei nu se pot indrepta impotriva acceptantilor.
   (2) Fondatorii sunt obligati sa predea consiliului de administratie, respectiv directoratului, documentele si corespondenta referitoare la constituirea societatii, in termen de 5 zile. 
   Art. 31. – (1) Fondatorii si primii membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, sunt solidar raspunzatori, din momentul constituirii societatii, fata de societate si de terti pentru:
   – subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv;
   – existenta aporturilor in natura;
   – veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii. 
   (2) Fondatorii sunt raspunzatori, de asemenea, de valabilitatea operatiunilor incheiate in contul societatii inainte de constituire si luate de aceasta asupra sa.
   (3) Adunarea generala nu va putea da descarcare fondatorilor si primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, pentru raspunderea ce le revine in temeiul prezentului articol si al art. 49 si 53, timp de 5 ani. 
   Art. 32. – (1) Adunarea constitutiva va hotari asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societati constituite prin subscriptie publica.
   (2) Cota prevazuta la alin. (1) nu poate depasi 6% din profitul net si nu poate fi acordata pentru o perioada mai mare de 5 ani de la data constituirii societatii.
   (3) In cazul majorarii capitalului social, drepturile fondatorilor vor putea fi exercitate numai asupra profitului corespunzator capitalului social initial.
   (4) De dispozitiile acestui articol pot beneficia numai persoanele fizice carora li s-a recunoscut calitatea de fondator prin actul constitutiv.
   Art. 33. – In caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor.
   Art. 34. – Dreptul la actiunea in daune se prescrie prin trecerea a 6 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale a actionarilor care a decis dizolvarea anticipata.
   Art. 35. – Abrogat. 

 

   CAPITOLUL III
  Inmatricularea societatii

 

   Art. 36. – (1) In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea. Ei raspund in mod solidar pentru orice prejudiciu pe care il cauzeaza prin neindeplinirea acestei obligatii. 
   (2) Cererea va fi insotita de:
   a) actul constitutiv al societatii;
   b) dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv;
   c) dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei;
   d) in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind proprietatea, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate; 
   e) actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati;
   f) declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori si, dupa caz, a primilor directori, respectiv a primilor membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere si, daca este cazul, a primilor cenzori, ca indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege; 
   g) alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii. 
   (3) Abrogat. 
   Art. 37. – (1) Controlul legalitatii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se inregistreaza in registrul comertului se exercita de justitie printr-un judecator delegat.
   (2) La inceputul fiecarui an judecatoresc, presedintele tribunalului va delega la oficiul registrului comertului unul sau mai multi judecatori ai tribunalului.
   (3) Judecatorul delegat va putea dispune, prin incheiere motivata, efectuarea unei expertize, in contul partilor, precum si administrarea altor dovezi. 
   Art. 38. – (1) La societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul-delegat numeste, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul-delegat.
   (2) Fondatorii vor depune raportul in termen de 15 zile de la data aprobarii sale la oficiul registrului comertului. Registrul comertului va transmite o notificare cu privire la aceasta depunere catre Regia Autonoma Monitorul Oficial, pentru a fi publicata pe cheltuiala societatii. 
   Art. 39. – Nu pot fi numiti experti:
   a) rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor;
   b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura;
   c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementeaza profesia. 
   Art. 40. – (1) In cazul in care cerintele legale sunt indeplinite, judecatorul delegat, prin incheiere, pronuntata in termen de 5 zile de la indeplinirea acestor cerinte, va autoriza constituirea societatii si va dispune inmatricularea ei in registrul comertului, in conditiile prevazute de legea privind acest registru.
   (2) Incheierea de inmatriculare va reda, dupa caz, mentiunile actului constitutiv prevazute la art. 7 si 8.
   Art. 41. – (1) Societatea comerciala este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul comertului.
   (2) Inmatricularea se efectueaza in termen de 24 de ore de la data pronuntarii incheierii judecatorului delegat prin care se autorizeaza inmatricularea societatii comerciale.
   Art. 42. – Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se infiinteaza in una dintre formele de societate enumerate la art. 2 si in conditiile prevazute pentru acea forma. Ele vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit.
   Art. 43. – (1) Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se inregistreaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul in care vor functiona.
   (2) Daca sucursala este deschisa intr-o localitate din acelasi judet sau in aceeasi localitate cu societatea, ea se va inregistra in acelasi registru al comertului, insa distinct, ca inregistrare separata.
   (3) Celelalte sedii secundare – agentii, puncte de lucru sau alte asemenea sedii – sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se mentioneaza numai in cadrul inmatricularii societatii in registrul comertului de la sediul principal.
   (4) Nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala. 
   Art. 44. – Societatile comerciale straine pot infiinta in Romania, cu respectarea legii romane, filiale, precum si sucursale, agentii, reprezentante sau alte sedii secundare, daca acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic.
   Art. 441. – (1) Dobandirea de catre societate, intr-un interval de cel mult 2 ani de la constituire sau de la autorizarea inceperii activitatii societatii, a unui bun de la un fondator ori actionar, contra unei sume sau a altor contravalori reprezentand cel putin o zecime din valoarea capitalului social subscris, va fi supusa aprobarii prealabile a adunarii generale a actionarilor, precum si prevederilor art. 38 si 39, va fi mentionata in registrul comertului si va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si intr-un ziar cu larga raspandire.
   (2) Nu vor fi supuse acestor prevederi operatiunile de dobandire efectuate in cadrul activitatii curente a societatii, cele facute din dispozitia unei autoritati administrative sau a unei instante judecatoresti si nici cele facute in cadrul operatiunilor de bursa. 
   Art. 45. – (1) Reprezentantii societatii sunt obligati sa depuna la oficiul registrului comertului semnaturile lor, la data depunerii cererii de inregistrare, daca au fost numiti prin actul constitutiv, iar cei alesi in timpul functionarii societatii, in termen de 15 zile de la alegere.
   (2) Dispozitia alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si conducatorilor sucursalelor.

 

   CAPITOLUL IV
  Efectele incalcarii cerintelor legale de constituire a societatii

 

   Art. 46. – (1) Cand actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege ori cuprinde clauze prin care se incalca o dispozitie imperativa a legii sau cand nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii, judecatorul delegat, din oficiu sau la cererea oricaror persoane care formuleaza o cerere de interventie, va respinge, prin incheiere, motivat, cererea de inmatriculare, in afara de cazul in care asociatii inlatura asemenea neregularitati. Judecatorul delegat va lua act in incheiere de regularizarile efectuate.
   (2) In cazul in care au fost formulate cereri de interventie, judecatorul va cita intervenientii si se va pronunta asupra cererilor acestora in conditiile art. 49 si urmatoarele din Codul de procedura civila, nefiind aplicabile dispozitiile art. 335 din Codul de procedura civila.
   Art. 47. – (1) In cazul in care fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut inmatricularea ei in termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comertului efectuarea inmatricularii, dupa ce, prin notificare sau scrisoare recomandata, i-a pus in intarziere, iar ei nu s-au conformat in cel mult 8 zile de la primire.
   (2) Daca, totusi, inmatricularea nu s-a efectuat in termenele prevazute de alineatul precedent, asociatii sunt eliberati de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor, dupa trecerea a 3 luni de la data autentificarii actului constitutiv, in afara de cazul in care acesta prevede altfel.
   (3) Daca un asociat a cerut indeplinirea formalitatilor de inmatriculare, nu se va mai putea pretinde de nici unul dintre ei eliberarea de obligatiile ce decurg din subscriptie.
   Art. 48. – (1) In cazul unor neregularitati constatate dupa inmatriculare, societatea este obligata sa ia masuri pentru inlaturarea lor, in cel mult 8 zile de la data constatarii acelor neregularitati.
   (2) Daca societatea nu se conformeaza, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii, sub sanctiunea platii de daune cominatorii, sa le regularizeze.
   (3) Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data inmatricularii societatii.
   Art. 49. – Fondatorii, reprezentantii societatii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale societatii raspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularitatile la care se refera art. 46-48.
   Art. 50. – (1) Actele sau faptele, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevazuta de lege, nu pot fi opuse tertilor, in afara de cazul in care societatea face dovada ca acestia le cunosteau.
   (2) Operatiunile efectuate de societate inainte de a 16-a zi de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a incheierii judecatorului delegat nu sunt opozabile tertilor, care dovedesc ca au fost in imposibilitate de a lua cunostinta despre ele.
   Art. 51. – Tertii pot invoca insa actele sau faptele cu privire la care nu s-a indeplinit publicitatea, in afara de cazul in care omisiunea publicitatii le lipseste de efecte.
   Art. 52. – (1) In caz de neconcordanta intre textul depus la oficiul registrului comertului si cel publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, sau in presa, societatea nu poate opune tertilor textul publicat. Tertii pot opune societatii textul publicat, cu exceptia situatiei in care societatea face dovada ca ei cunosteau textul depus la oficiul registrului comertului. 
   (2) In cazul in care neconcordanta prevazuta la alin. (1) intervine din motive ce nu ii sunt imputabile societatii, oficiul registrului comertului sau, dupa caz, Regia Autonoma „Monitorul Oficial”, la cererea societatii, va corecta mentiunea din registru, respectiv va republica textul, pe cheltuiala sa. 
   Art. 53. – (1) Fondatorii, reprezentantii si alte persoane, care au lucrat in numele unei societati in curs de constituire, raspund solidar si nelimitat fata de terti pentru actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, in afara de cazul in care societatea, dupa ce a dobandit personalitate juridica, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societatii inca de la data incheierii lor.
   (2) In cazul in care societatea, datorita obiectului sau de activitate, nu isi poate incepe activitatea fara a fi autorizata in acest sens, prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile angajamentelor rezultate din contracte incheiate de societate, sub conditia primirii acestei autorizatii. In aceasta situatie, raspunderea revine societatii. 
   Art. 54. – (1) Dupa efectuarea formalitatilor de publicitate in legatura cu persoanele care, ca organe ale societatii, sunt autorizate sa o reprezinte, societatea nu poate opune tertilor nicio neregularitate la numirea acestora, cu exceptia cazului in care societatea face dovada ca tertii respectivi aveau cunostinta de aceasta neregularitate.
   (2) Societatea nu poate invoca fata de terti numirile in functiile prevazute la alin. (1) sau incetarea acestor functii, daca ele nu au fost publicate in conformitate cu legea. 
   Art. 55. – (1) In raporturile cu tertii, societatea este angajata prin actele organelor sale, chiar daca aceste acte depasesc obiectul de activitate al societatii, in afara de cazul in care ea dovedeste ca tertii cunosteau sau, in imprejurarile date, trebuiau sa cunoasca depasirea acestuia ori cand actele astfel incheiate depasesc limitele puterilor prevazute de lege pentru organele respective. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singura, dovada cunoasterii. 
   (2) Clauzele actului constitutiv ori hotararile organelor statutare ale societatilor prevazute in alineatul precedent, care limiteaza puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile tertilor, chiar daca au fost publicate.
   Art. 56. – Nulitatea unei societati inmatriculate in registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai atunci cand:
   a) lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica, in situatiile prevazute la art. 5 alin. (6);
   b) toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societatii;
   c) obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;
   d) lipseste incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii;
   e) lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii;
   f) actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris; 
   g) s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat;
   h) nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege.
   Art. 57. – Nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei, invocata in cererea de anulare, a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal.
   Art. 58. – (1) Pe data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare. Dispozitiile legale privind lichidarea societatilor ca urmare a dizolvarii se aplica in mod corespunzator.
   (2) Prin hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii se vor numi si lichidatorii societatii.
   (3) Tribunalul va comunica hotararea judecatoreasca oficiului registrului comertului, care, dupa mentionare, o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei spre publicare in Partea a IV-a, in extras.
   (4) Asociatii raspund pentru obligatiile sociale pana la acoperirea acestora in conformitate cu prevederile art. 3.
   Art. 59. – (1) Declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau.
   (2) Nici societatea si nici asociatii nu pot opune tertilor de buna-credinta nulitatea societatii.

 

   CAPITOLUL V
  Unele dispozitii procedurale

 

   Art. 60. – (1) Incheierile judecatorului delegat privitoare la inmatriculare sau la orice alte inregistrari in registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului.
   (2) Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
   (3) Recursul se depune si se mentioneaza in registrul comertului unde s-a facut inregistrarea. In termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului inainteaza recursul curtii de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul societatii, iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet, curtii de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul sucursalei.
   (4) Motivele recursului se pot depune la instanta, cu cel putin doua zile inaintea termenului de judecata.
   (5) In cazul admiterii recursului, decizia instantei de recurs va fi mentionata in registrul comertului, fiind aplicabile dispozitiile art. 48-49 si 56-59.
   Art. 61. – (1) Creditorii sociali si orice alte persoane prejudiciate prin hotararile asociatilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz, societatea sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile.
   (2) In sensul prezentei legi, prin hotararea asociatilor se intelege si hotararea organelor statutare ale societatii, iar termenul asociati include si actionarii, in afara de cazul in care din context rezulta altfel.
   Art. 62. – (1) Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, daca prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, in termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente.
   (2) Dispozitiile art. 133 referitoare la suspendare se aplica in mod corespunzator. Opozitia se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, fiind aplicabile dispozitiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedura civila.
   (3) Hotararea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai recursului.
   Art. 63. – Cererile si caile de atac prevazute de prezenta lege, de competenta instantelor judecatoresti, se solutioneaza de instanta locului unde societatea isi are sediul principal.
   Art. 64. – Citarea partilor in fata judecatorului delegat si comunicarea actelor sale se fac, de catre oficiul registrului comertului, prin posta, cu scrisoare recomandata, atasandu-se recipisa la dosar, sau prin agenti ai oficiului registrului comertului, ori in conditiile Codului de procedura civila.

 

   TITLUL III
  Functionarea societatilor comerciale

 

   CAPITOLUL I
  Dispozitii comune

 

   Art. 65. – (1) In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului.
   (2) Asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat in numerar este obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa faca varsamantul.
   Art. 66. – (1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.
   (2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor.
   Art. 67. – (1) Cota-parte din profit ce se plateste fiecarui asociat constituie dividend.
   (2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. 
   (3) Nu se vor putea distribui dividende decat din profituri determinate potrivit legii.
   (4) Dividendele platite contrar dispozitiilor alin. (2) si (3) se restituie, daca societatea dovedeste ca asociatii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, in imprejurarile existente, trebuiau sa o cunoasca.
   (5) Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor, platite contrar prevederilor alin. (2) si (3), se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor. 
   (6) Dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor apartin cesionarului, in afara de cazul in care partile au convenit altfel.
   Art. 68. – Aportul asociatilor la capitalul social nu este purtator de dobanzi.
   Art. 69. – Daca se constata o pierdere a activului net, capitalul social subscris va trebui reintregit sau redus inainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit. 
   Art. 70. – (1) Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate in actul constitutiv.
   (2) Ei sunt obligati sa ia parte la toate adunarile societatii, la consiliile de administratie si la organele de conducere similare acestora.
   Art. 701. – Actele de dispozitie asupra bunurilor unei societati comerciale pot fi incheiate in temeiul puterilor conferite reprezentantilor legali ai societatii, dupa caz, prin lege, actul constitutiv sau hotararile organelor statutare ale societatii adoptate in conformitate cu prevederile prezentei legi si ale actului constitutiv al societatii, nefiind necesara o procura speciala si in forma autentica in acest scop, chiar daca actele de dispozitie trebuie incheiate in forma autentica. 
   Art. 71. – (1) Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu il pot transmite decat daca aceasta facultate li s-a acordat in mod expres.
   (2) In cazul incalcarii prevederilor alin. (1), societatea poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operatiune.
   (3) Administratorul care, fara drept, isi substituie alta persoana raspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societatii.
   Art. 72. – Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevazute in aceasta lege.
   Art. 73. – (1) Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru:
   a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati;
   b) existenta reala a dividendelor platite;
   c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;
   d) exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale;
   e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
   (2) Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, care o vor putea exercita numai in caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata.
   Art. 731. – Persoanele care, potrivit art. 6 alin. (2), nu pot fi fondatori nu pot fi nici administratori, directori, membri ai consiliului de supraveghere si ai directoratului, cenzori sau auditori financiari, iar daca au fost alese, sunt decazute din drepturi. 
   Art. 74. – (1) In orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect si alte documente intrebuintate in comert, emanand de la o societate, trebuie sa se mentioneze denumirea, forma juridica, sediul social, numarul din registrul comertului si codul unic de inregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu.
   (2) Daca societatea pe actiuni opteaza pentru un sistem dualist de administrare, in conformitate cu prevederile art. 153, documentele prevazute la alin. (1) vor contine si mentiunea societate administrata in sistem dualist.
   (3) In documentele prevazute la alin. (1), daca acestea provin de la o societate cu raspundere limitata, se va mentiona si capitalul social, iar daca ele provin de la o societate pe actiuni sau in comandita pe actiuni, se vor mentiona atat capitalul social subscris, cat si cel varsat.
   (4) In situatia in care documentele prevazute la alin. (1) sunt emise de o sucursala, acestea trebuie sa mentioneze si oficiul registrului comertului la care a fost inregistrata sucursala si numarul ei de inregistrare.
   (5) Daca societatea detine o pagina de internet proprie, informatiile prevazute la alin. (1) si (3) vor fi publicate si pe pagina de internet a societatii. 
   CAPITOLUL II
  Societatile in nume colectiv

 

   Art. 75. – Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara in actul constitutiv.
   Art. 76. – (1) Daca actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze impreuna, decizia trebuie luata in unanimitate; in caz de divergenta intre administratori, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.
   (2) Pentru actele urgente, a caror neindeplinire ar cauza o paguba mare societatii, poate decide un singur administrator in lipsa celorlalti, care se gasesc in imposibilitate, chiar momentana, de a lua parte la administratie.
   Art. 77. – (1) Asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social pot alege unul sau mai multi administratori dintre ei, fixandu-le puterile, durata insarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel.
   (2) Cu aceeasi majoritate asociatii pot decide asupra revocarii administratorilor sau asupra limitarii puterilor lor, afara de cazul in care administratorii au fost numiti prin actul constitutiv.
   Art. 78. – (1) Daca un administrator ia initiativa unei operatiuni ce depaseste limitele operatiunilor obisnuite comertului pe care il exercita societatea, acesta trebuie sa instiinteze pe ceilalti administratori, inainte de a o incheia, sub sanctiunea suportarii pierderilor ce ar rezulta din aceasta.
   (2) In caz de opozitie a vreunuia dintre ei, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.
   (3) Operatiunea incheiata in contra opozitiei facute este valabila fata de tertii carora nu li se va fi comunicat aceasta opozitie.
   Art. 79. – (1) Asociatul care, intr-o operatiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operatiune.
   (2) Asociatul care contravine dispozitiilor alin. (1) este raspunzator de daunele cauzate societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
   Art. 80. – Asociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau sau in acela al unei alte persoane este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate.
   Art. 81. – (1) Nici un asociat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decat i s-a fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in interesul societatii.
   (2) Asociatul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de sumele luate si de daune.
   (3) Se va putea stipula, prin actul constitutiv, ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare.
   Art. 82. – (1) Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati.
   (2) Consimtamantul se socoteste dat daca participarea sau operatiunile fiind anterioare actului constitutiv au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au interzis continuarea lor.
   (3) In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), societatea, in afara de dreptul de a exclude pe asociat, poate sa decida ca acesta a lucrat in contul ei sau sa ceara despagubiri.
   (4) Acest drept se stinge dupa trecerea a 3 luni din ziua cand societatea a avut cunostinta, fara sa fi luat vreo hotarare.
   Art. 83. – Cand aportul la capitalul social apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fata de societate si trebuie sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgand din acest aport.
   Art. 84. – (1) Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse.
   (2) Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor.
   Art. 85. – (1) Asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele care o reprezinta.
   (2) Hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat.
   Art. 86. – (1) Pentru aprobarea situatiei financiare anuale si pentru deciziile referitoare la introducerea actiunii in raspunderea administratorilor este necesar votul asociatilor reprezentand majoritatea capitalului social.
   (2) Formalitatile de publicitate cu privire la situatiile financiare anuale se vor efectua in conformitate cu prevederile art. 185. 
   Art. 87. – (1) Cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin actul constitutiv.
   (2) Cesiunea nu libereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau de capital.
   (3) Fata de terti, cedentul ramane raspunzator potrivit art. 225.
   (4) Cand actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui asociat, se vor aplica dispozitiile art. 225 si 229.

 

   CAPITOLUL III
  Societatile in comandita simpla

 

   Art. 88. – Administratia societatii in comandita simpla se va incredinta unuia sau mai multor asociati comanditati.
   Art. 89. – (1) Comanditarul poate incheia operatiuni in contul societatii numai pe baza unei procuri speciale pentru operatiuni determinate, data de reprezentantii societatii si inscrisa in registrul comertului. In caz contrar, comanditarul devine raspunzator fata de terti nelimitat si solidar, pentru toate obligatiunile societatii contractate de la data operatiunii incheiate de el.
   (2) Comanditarul poate indeplini servicii in administratia interna a societatii, poate face acte de supraveghere, poate participa la numirea si la revocarea administratorilor, in cazurile prevazute de lege, sau poate acorda, in limitele actului constitutiv, autorizarea administratorilor pentru operatiunile ce depasesc puterile lor.
   (3) Comanditarul are, de asemenea, dreptul de a cere copie de pe situatiile financiare anuale si de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale si a celorlalte documente justificative.
   Art. 90. – Dispozitiile art. 75, 76 alin. (1), art. 77, 79, 83, 84, 86 si 87 se vor aplica si societatilor in comandita simpla, iar dispozitiile art. 80, 81, 82 si 85, asociatilor comanditati.

 

   CAPITOLUL IV
  Societatile pe actiuni

 

   SECŢIUNEA I
  Despre actiuni

 

   Art. 91. – (1) In societatea pe actiuni, capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, dupa modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtator.
   (2) Felul actiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; in caz contrar ele vor fi nominative. Actiunile nominative pot fi emise in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma dematerializata, caz in care se inregistreaza in registrul actionarilor.
   (3) Abrogat. 
   Art. 92. – (1) Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala.
   (2) Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative.
   (3) Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pana cand nu vor fi fost complet platite cele din emisiunea precedenta.
   (4) Actiunile nominative pot fi convertite in actiuni la purtator si invers, prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata in conditiile art. 115.
   (5) Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe actiuni, cand acestea sunt emise in forma materiala.
   Art. 93. – (1) Valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0,1 lei. 
   (2) Actiunile vor cuprinde:
   a) denumirea si durata societatii;
   b) data actului constitutiv, numarul din registrul comertului sub care este inmatriculata societatea, codul unic de inregistrare si numarul Monitorului Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in care s-a facut publicarea;
   c) capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate;
   d) avantajele acordate fondatorilor.
   (3) Pentru actiunile nominative se vor mai mentiona: numele, prenumele, codul numeric personal si domiciliul actionarului persoana fizica; denumirea, sediul, numarul de inmatriculare si codul unic de inregistrare ale actionarului persoana juridica, dupa caz.
   (4) Actiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului, sau, dupa caz, semnatura administratorului unic, respectiv a directorului general unic. 
   Art. 94. – (1) Actiunile trebuie sa fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale.
   (2) Se pot emite totusi in conditiile actului constitutiv categorii de actiuni care confera titularilor drepturi diferite, potrivit dispozitiilor art. 95 si 96.
   Art. 95. – (1) Se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot, ce confera titularului:
   a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, inaintea oricarei alte prelevari;
   b) drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, inclusiv dreptul de a participa la adunarea generala, cu exceptia dreptului de vot. 
   (2) Actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot, nu pot depasi o patrime din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare.
   (3) Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot. 
   (4) In caz de intarziere a platii dividendelor, actiunile preferentiale vor dobandi drept de vot, incepand de la data scadentei obligatiei de plata a dividendelor ce urmeaza a fi distribuite in cursul anului urmator sau, daca in anul urmator adunarea generala hotaraste ca nu vor fi distribuite dividende, incepand de la data publicarii respectivei hotarari a adunarii generale, pana la plata efectiva a dividendelor restante. 
   (5) Actiunile preferentiale si actiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie in cealalta prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata in conditiile art. 115. 
   Art. 96. – Titularii fiecarei categorii de actiuni se reunesc in adunari speciale, in conditiile stabilite de actul constitutiv al societatii. Orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunari.
   Art. 97. – In cazul in care nu a emis si nu a eliberat actiuni in forma materiala, societatea, din oficiu sau la cererea actionarilor, le va elibera cate un certificat de actionar cuprinzand datele prevazute la art. 93 alin. (2) si (3) si, in plus, numarul, categoria si valoarea nominala a actiunilor, proprietate a actionarului, pozitia la care acesta este inscris in registrul actionarilor si, dupa caz, numarul de ordine al actiunilor.
   Art. 98. – (1) Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma materiala se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor.
   (2) Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau in cadrul unui sistem alternativ de tranzactionare se transmite potrivit prevederilor legislatiei pietei de capital. 
   (3) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.
   Art. 99. – Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin simpla traditiune a acestora.
   Art. 991. – (1) Constituirea de garantii reale mobiliare asupra actiunilor se face prin inscris sub semnatura privata, in care se vor arata cuantumul datoriei, valoarea si categoria actiunilor cu care se garanteaza, iar in cazul actiunilor la purtator si nominative emise in forma materiala, si prin mentionarea garantiei pe titlu, semnata de creditor si debitorul actionar sau de mandatarii acestora.
   (2) Garantia se inregistreaza in registrul actionarilor tinut de consiliul de administratie, respectiv de directorat, sau, dupa caz, de societatea independenta care tine registrul actionarilor. Creditorului in favoarea caruia s-a constituit garantia reala mobiliara asupra actiunilor i se elibereaza o dovada a inregistrarii acesteia.
   (3) Garantia devine opozabila tertilor si dobandeste rangul in ordinea de preferinta a creditorilor de la data inregistrarii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare. 
   Art. 100. – (1) Cand actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza in termenele prevazute la art. 9 alin. (2) lit. a) si b) si la art. 21 alin. (1), societatea ii va invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si intr-un ziar de larga raspandire. 
   (2) In cazul in care nici in urma acestei somatii actionarii nu vor efectua varsamintele, consiliul de administratie, respectiv directoratul, va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative. 
   (3) Decizia de anulare se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate.
   (4) In locul actiunilor anulate vor fi emise noi actiuni purtand acelasi numar, care vor fi vandute.
   (5) Sumele obtinute din vanzare vor fi intrebuintate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare si de vanzare, a dobanzilor de intarziere si a varsamintelor neefectuate; restul va fi inapoiat actionarilor.
   (6) Daca pretul obtinut nu este indestulator pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societatii sau daca vanzarea nu are loc din lipsa de cumparatori, societatea va putea sa se indrepte impotriva subscriitorilor si cesionarilor, conform art. 98.
   (7) Daca, in urma indeplinirii acestor formalitati, nu s-au realizat sumele datorate societatii, se va proceda de indata la reducerea capitalului social in proportie cu diferenta dintre acesta si capitalul existent.
   Art. 101. – (1) Orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel.
   (2) Actul constitutiv poate limita numarul voturilor apartinand actionarilor care poseda mai mult de o actiune.
   (3) Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta.
   Art. 102. – (1) Actiunile sunt indivizibile.
   (2) Cand o actiune nominativa devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligata sa inscrie transmiterea atat timp cat acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultand din actiune.
   (3) De asemenea, cand o actiune la purtator apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun.
   (4) Atat timp cat o actiune este proprietatea indiviza sau comuna a mai multor persoane, acestea sunt raspunzatoare in mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate.
   Art. 103. – (1) Societatea nu poate subscrie propriile actiuni.
   (2) Daca actiunile unei societati sunt subscrise de o persoana actionand in nume propriu, dar in contul societatii in cauza, se considera ca subscriitorul a subscris actiunile pentru sine, fiind obligat sa achite contravaloarea acestora.
   (3) Fondatorii, in faza de constituire a societatii, si membrii consiliului de administratie, respectiv ai directoratului, in cazul unei majorari a capitalului subscris, sunt obligati sa achite contravaloarea actiunilor subscrise cu incalcarea alin. (1) si, in subsidiar, in raport cu subscriitorul, a actiunilor subscrise in conditiile alin. (2). 
   Art. 1031. – (1) Unei societati i se permite sa dobandeasca propriile actiuni, fie direct, fie prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar pe seama societatii in cauza, cu respectarea urmatoarelor conditii:
   a) autorizarea dobandirii propriilor actiuni este acordata de catre adunarea generala extraordinara a actionarilor, care va stabili conditiile acestei dobandiri, in special numarul maxim de actiuni ce urmeaza a fi dobandite, durata pentru care este acordata autorizatia si care nu poate depasi 18 luni de la data publicarii hotararii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si, in cazul unei dobandiri cu titlu oneros, contravaloarea lor minima si maxima;
   b) valoarea nominala a actiunilor proprii dobandite de societate, inclusiv a celor aflate deja in portofoliul sau, nu poate depasi 10% din capitalul social subscris;
   c) tranzactia poate avea ca obiect doar actiuni integral liberate;
   d) plata actiunilor astfel dobandite se va face numai din profitul distribuibil sau din rezervele disponibile ale societatii, inscrise in ultima situatie financiara anuala aprobata, cu exceptia rezervelor legale.
   (2) Daca actiunile proprii sunt dobandite pentru a fi distribuite angajatilor societatii, actiunile astfel dobandite trebuie distribuite in termen de 12 luni de la data dobandirii. 
Art. 104. – (1) Restrictiile prevazute la art. 1031 nu se aplica:
   a) actiunilor dobandite in conformitate cu art. 207 alin. (1) lit. c), ca urmare a unei decizii a adunarii generale de reducere a capitalului social;
   b) actiunilor dobandite ca urmare a unui transfer cu titlu universal;
   c) actiunilor integral liberate, dobandite prin efectul unei hotarari judecatoresti, intr-o procedura de executare silita impotriva unui actionar, debitor al societatii;
   d) actiunilor integral liberate, dobandite cu titlu gratuit.
   (2) Restrictiile prevazute la art. 1031, cu exceptia celei prevazute la art. 1031 alin. (1) lit. d), nu se aplica actiunilor dobandite in conformitate cu art. 134. 
Art. 1041. – (1) Actiunile dobandite cu incalcarea prevederilor art. 1031 si 104 trebuie instrainate in termen de un an de la dobandire.
   (2) Daca valoarea nominala a propriilor actiuni dobandite de catre societate in conformitate cu prevederile art. 104 alin. (1) lit. b)-d), fie direct, fie prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar in contul societatii, inclusiv valoarea nominala a actiunilor proprii existente deja in portofoliul societatii, depaseste 10% din capitalul social subscris, actiunile depasind acest procent vor fi instrainate in termen de 3 ani de la dobandire.
   (3) In cazul in care actiunile nu sunt instrainate in termenele prevazute la alin. (1) si (2), aceste actiuni trebuie anulate, societatea fiind obligata sa isi reduca in mod corespunzator capitalul social subscris. 
   Art. 105. – (1) Actiunile dobandite in conformitate cu dispozitiile art. 1031 si 104 nu dau dreptul la dividende pe perioada detinerii lor de catre societate.
   (2) Dreptul de vot conferit de actiunile prevazute la alin. (1) va fi suspendat pe perioada detinerii lor de catre societate.
   (3) In cazul in care actiunile sunt incluse in activul bilantului, in pasivul bilantului se prevede o rezerva de valoare egala, care nu poate fi distribuita. 
   Art. 1051. – Consiliul de administratie va include in raportul ce insoteste situatiile financiare anuale urmatoarele informatii cu privire la dobandirea sau instrainarea de catre societate a propriilor actiuni:
   a) motivele dobandirilor efectuate pe durata exercitiului financiar;
   b) numarul si valoarea nominala a actiunilor dobandite si a celor instrainate pe durata exercitiului financiar si procentul din capitalul social subscris pe care acestea il reprezinta;
   c) in cazul dobandirii sau instrainarii cu titlu oneros, contravaloarea actiunilor;
   d) numarul si valoarea nominala a tuturor actiunilor dobandite si detinute de catre societate si procentul din capitalul social subscris pe care acestea il reprezinta. 
   Art. 106. – (1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert.
   (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul operatiunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a rezervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv. 
   Art. 107. – (1) Constituirea de garantii reale asupra propriilor actiuni de catre societate, fie direct, fie prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar in contul societatii, este considerata a fi dobandire in sensul art. 1031, 104, 1041, 105, 1051 si 106.
   (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazul operatiunilor curente ale bancilor si ale altor institutii financiare. 
   Art. 1071. – (1) Subscrierea, dobandirea sau detinerea de actiuni ale unei societati pe actiuni de catre o alta societate la care societatea pe actiuni detine, direct sau indirect, majoritatea drepturilor de vot sau ale carei decizii pot fi influentate in mod semnificativ de societatea pe actiuni este considerata ca fiind efectuata de catre societatea pe actiuni insasi.
   (2) Dispozitiile alin. (1) se vor aplica si atunci cand societatea prin intermediul careia se efectueaza subscrierea, dobandirea sau detinerea de actiuni mentionata este guvernata de legea unui alt stat. 
   Art. 108 – Actionarii care ofera spre vanzare actiunile lor prin oferta publica vor proceda conform legislatiei pietei de capital. 
   Art. 109. – Situatia actiunilor trebuie sa fie cuprinsa in anexa la situatia financiara anuala si, in mod deosebit, sa se precizeze daca ele au fost integral liberate si, dupa caz, numarul actiunilor pentru care s-a cerut, fara rezultat, efectuarea varsamintelor.

 

   SECŢIUNEA a II-a
  Despre adunarile generale

 

   Art. 110. – (1) Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare.
   (2) Cand actul constitutiv nu dispune altfel, ele se vor tine la sediul societatii si in localul ce se va indica in convocare.
   Art. 111. – (1) Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar. 
   (2) In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata:
   a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, dupa caz, de auditorul financiar, si sa fixeze dividendul; 
   b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii; 
    b1) in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca sau sa demita auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar; 
   c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv; 
   d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului; 
   e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator;
   f) sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii.
   Art. 112. – (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate.
   (2) Daca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), adunarea ce se va intruni la o a doua convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate. Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata. 
   Art. 113. – Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru:
   a) schimbarea formei juridice a societatii;
   b) mutarea sediului societatii;
   c) schimbarea obiectului de activitate al societatii;
   d) infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel;
   e) prelungirea duratei societatii;
   f) majorarea capitalului social;
   g) reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni;
   h) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;
   i) dizolvarea anticipata a societatii;
    i1) conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in actiuni nominative; 
   j) conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta;
   k) conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni;
   l) emisiunea de obligatiuni;
   m) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.
 Art. 114. – (1) Exercitiul atributiilor prevazute la art. 113 lit. b), c) si f) va putea fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor. Delegarea atributiilor prevazute la art. 113 lit. c) nu poate privi domeniul si activitatea principala a societatii. 
   (2) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, este mandatat sa indeplineasca masura prevazuta la art. 113 lit. f), dispozitiile art. 2201 se aplica deciziilor consiliului de administratie, respectiv celor ale directoratului, in mod corespunzator.
   (3) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul este mandatat sa indeplineasca masurile prevazute de art. 113 lit. b) si c), dispozitiile art. 131 alin. (4) si (5), ale art. 132, cu exceptia alin. (6) si (7), precum si prevederile art. 133 se aplica deciziilor consiliului de administratie, respectiv celor ale directoratului, in mod corespunzator. Societatea va fi reprezentata in instanta de catre persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va indeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pana ce adunarea generala, convocata in acest scop, va alege o alta persoana. 
  Art. 115. – (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot, iar la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime din numarul total de drepturi de vot.
   (2) Hotararile sunt luate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societatii, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a societatii se ia cu o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati.
   (3) In actul constitutiv se pot stipula cerinte de cvorum si de majoritate mai mari. 
   Art. 116. – (1) Hotararea unei adunari generale de a modifica drepturile sau obligatiile referitoare la o categorie de actiuni nu produce efecte decat in urma aprobarii acestei hotarari de catre adunarea speciala a detinatorilor de actiuni din acea categorie.
   (2) Dispozitiile prezentei sectiuni privind convocarea, cvorumul si desfasurarea adunarilor generale ale actionarilor se aplica si adunarilor speciale.
   (3) Hotararile initiate de adunarile speciale vor fi supuse aprobarii adunarilor generale corespunzatoare.
   Art. 117. – (1) Adunarea generala este convocata de consiliul de administratie, respectiv de directorat, ori de cate ori este necesar.
   (2) Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
   (3) Convocarea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si in unul dintre ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate. 
   (4) Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisa pe cale electronica, avand incorporata, atasata sau logic asociata semnatura electronica extinsa, expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunarii, la adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusa societatii, daca nu i-a fost comunicata in scris de actionar.
   (5) Modurile de convocare prevazute la alin. (4) nu pot fi folosite daca sunt interzise prin actul constitutiv al societatii sau prin dispozitii legale.
   (6) Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunarii. In cazul in care pe ordinea de zi figureaza numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, in convocare se va mentiona ca lista cuprinzand informatii cu privire la numele, localitatea de domiciliu si calificarea profesionala ale persoanelor propuse pentru functia de administrator se afla la dispozitia actionarilor, putand fi consultata si completata de acestia.
   (7) Cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor. 
   (8) Pentru societatile listate se aplica dispozitiile relevante din legislatia specifica pietei de capital. 
  Art. 1171. – (1) Au dreptul de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social.
   (2) Cererile se inainteaza consiliului de administratie, respectiv directoratului, in cel mult 15 zile de la publicarea convocarii, in vederea publicarii si aducerii acestora la cunostinta celorlalti actionari. In cazul in care pe ordinea de zi figureaza numirea administratorilor, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, si actionarii doresc sa formuleze propuneri de candidaturi, in cerere vor fi incluse informatii cu privire la numele, localitatea de domiciliu si calificarea profesionala ale persoanelor propuse pentru functiile respective.
   (3) Ordinea de zi completata cu punctele propuse de actionari, ulterior convocarii, trebuie publicata cu indeplinirea cerintelor prevazute de lege si/sau de actul constitutiv pentru convocarea adunarii generale, cu cel putin 10 zile inaintea adunarii generale, la data mentionata in convocatorul initial. 
  Art. 1172. – (1) Situatiile financiare anuale, raportul anual al consiliului de administratie, respectiv raportul directoratului si cel al consiliului de supraveghere, precum si propunerea cu privire la distribuirea de dividende se pun la dispozitia actionarilor la sediul societatii, de la data convocarii adunarii generale. La cerere, actionarilor li se vor elibera copii de pe aceste documente. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depasi costurile administrative implicate de furnizarea acestora.
   (2) In cazul in care societatea detine o pagina de internet proprie, convocarea, orice alt punct adaugat pe ordinea de zi la cererea actionarilor, in conformitate cu art. 1171, precum si documentele prevazute la alin. (1) se publica si pe pagina de internet, pentru liberul acces al actionarilor.
   (3) Fiecare actionar poate adresa consiliului de administratie, respectiv directoratului, intrebari in scris referitoare la activitatea societatii, inaintea datei de desfasurare a adunarii generale, urmand a i se raspunde in cadrul adunarii. In cazul in care societatea detine o pagina de internet proprie, in lipsa unei dispozitii contrare in actul constitutiv, raspunsul se considera dat daca informatia solicitata este publicata pe pagina de internet a societatii, la sectiunea Intrebari frecvente. 
  Art. 118. – (1) In instiintarea pentru prima adunare generala se va putea fixa ziua si ora pentru cea de-a doua adunare, cand cea dintai nu s-ar putea tine.
   (2) A doua adunare generala nu se poate intruni in chiar ziua fixata pentru prima adunare.
   (3) Daca ziua pentru a doua adunare generala nu este mentionata in instiintarea publicata pentru prima adunare, termenul prevazut la art. 117 va putea fi redus la 8 zile.
   Art. 119. – (1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, convoaca de indata adunarea generala, la cererea actionarilor reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii.
   (2) Adunarea generala va fi convocata in termen de cel mult 30 de zile si se va intruni in termen de cel mult 60 de zile de la data primirii cererii.
   (3) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie, respectiv a directoratului, va putea autoriza convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat cererea. Prin aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta la art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.
   (4) Costurile convocarii adunarii generale, precum si cheltuielile de judecata, daca instanta aproba cererea conform alin. (3), sunt suportate de societate. 
  Art. 120. – Actionarii exercita dreptul lor de vot in adunarea generala, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda, cu exceptia prevazuta la art. 101 alin. (2).
   Art. 121. – Actionarii reprezentand intreg capitalul social vor putea, daca nici unul dintre ei nu se opune, sa tina o adunare generala si sa ia orice hotarare de competenta adunarii, fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei.
   Art. 122. – In cazul societatilor inchise cu actiuni nominative, prin actul constitutiv se poate conveni tinerea adunarilor generale si prin corespondenta.
   Art. 123. – (1) La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin 5 zile inainte de adunare. Secretarul tehnic, desemnat potrivit art. 129 alin. (5), va constata, printr-un proces-verbal, depunerea la timp a actiunilor. Actiunile vor ramane depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 5 zile de la data acesteia. 
   (2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va stabili o data de referinta pentru actionarii indreptatiti sa fie instiintati si sa voteze in cadrul adunarii generale, data ce va ramane valabila si in cazul in care adunarea generala este convocata din nou din cauza neintrunirii cvorumului. Data de referinta astfel stabilita va fi ulterioara publicarii convocatorului si nu va depasi 60 de zile inainte de data la care adunarea generala este convocata pentru prima oara. 
   (3) Actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sau sa exercite orice alte drepturi sunt cei inscrisi in evidentele societatii sau in cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor, corespunzatoare datei de referinta.
   Art. 124. – (1) Daca actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni apartine uzufructuarului in adunarile generale ordinare si nudului proprietar in adunarile generale extraordinare.
   (2) Daca asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare, dreptul de vot apartine proprietarului.
   Art. 125. – (1) Actionarii pot participa si vota in adunarea generala prin reprezentare, in baza unei imputerniciri acordate pentru respectiva adunare generala. 
   (2) Actionarii care nu au capacitate de exercitiu, precum si persoanele juridice pot fi reprezentati/reprezentate prin reprezentantii lor legali care, la randul lor, pot da altor persoane imputernicire pentru respectiva adunare generala. 
   (3) Procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau in termenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului dreptului de vot in acea adunare. Procurile vor fi retinute de societate, facandu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal. 
   (4) Abrogat. 
   (5) Membrii consiliului de administratie, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, ori functionarii societatii nu ii pot reprezenta pe actionari, sub sanctiunea nulitatii hotararii, daca, fara votul acestora, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. 
   Art. 126. – (1) Actionarii care au calitatea de membri ai consiliului de administratie, directoratului sau consiliului de supraveghere nu pot vota, in baza actiunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar, descarcarea gestiunii lor sau o problema in care persoana sau administratia lor ar fi in discutie.
   (2) Persoanele respective pot vota insa situatia financiara anuala, daca nu se poate forma majoritatea prevazuta de lege sau de actul constitutiv. 
   Art. 127. – (1) Actionarul care, intr-o anumita operatiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societatii, va trebui sa se abtina de la deliberarile privind acea operatiune.
   (2) Actionarul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de daunele produse societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
   Art. 128. – (1) Dreptul de vot nu poate fi cedat.
   (2) Orice conventie prin care actionarul se obliga a exercita dreptul de vot in conformitate cu instructiunile date sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atributii de reprezentare este nula. 
  Art. 129. – (1) In ziua si la ora aratate in convocare, sedinta adunarii se va deschide de catre presedintele consiliului de administratie, respectiv al directoratului, sau de catre acela care ii tine locul. 
   (2) Adunarea generala va alege, dintre actionarii prezenti, 1 pana la 3 secretari, care vor verifica lista de prezenta a actionarilor, indicand capitalul social pe care il reprezinta fiecare, procesul-verbal intocmit de secretarul tehnic pentru constatarea numarului actiunilor depuse si indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege si de actul constitutiv pentru tinerea adunarii generale. 
   (3) Adunarea generala va putea hotari ca operatiunile prevazute in alineatul precedent sa fie supravegheate sau indeplinite de un notar public, pe cheltuiala societatii.
   (4) Unul dintre secretari intocmeste procesul-verbal al sedintei adunarii generale.
   (5) Presedintele va putea desemna, dintre angajatii societatii, unul sau mai multi secretari tehnici, care sa ia parte la executarea operatiunilor prevazute la alineatele precedente. 
   (6) Dupa constatarea indeplinirii cerintelor legale si a prevederilor actului constitutiv pentru tinerea adunarii generale, se intra in ordinea de zi.
   (7) Nu pot fi adoptate hotarari asupra unor puncte de pe ordinea de zi care nu au fost publicate in conformitate cu dispozitiile art. 117 si 1171, cu exceptia cazului in care toti actionarii au fost prezenti sau reprezentati si niciunul dintre acestia nu s-a opus sau nu a contestat aceasta hotarare. 
Art. 130. – (1) Hotararile adunarilor generale se iau prin vot deschis.
   (2) Votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administratie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, pentru numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor financiari si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere si de control ale societatii. 
 Art. 131. – (1) Un proces-verbal, semnat de presedinte si secretar, va constata indeplinirea formalitatilor de convocare, data si locul adunarii generale, actionarii prezenti, numarul actiunilor, dezbaterile in rezumat, hotararile luate, iar la cererea actionarilor, declaratiile facute de ei in sedinta.
   (2) La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum si listele de prezenta a actionarilor.
   (3) Procesul-verbal va fi trecut in registrul adunarilor generale.
   (4) Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii generale vor fi depuse in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, spre a fi mentionate in registru si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. 
   (5) La cerere, fiecare actionar va fi informat cu privire la rezultatele votului, pentru hotararile luate in cadrul adunarii generale. Daca societatea detine o pagina de internet proprie, rezultatele se vor publica si pe aceasta pagina, in termen de cel mult 15 zile de la data adunarii generale. 
    Art. 132. – (1) Hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
   (2) Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.
   (3) Cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata si de orice persoana interesata.
   (4) Membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, nu pot ataca hotararea adunarii generale privitoare la revocarea lor din functie. 
   (5) Cererea se va solutiona in contradictoriu cu societatea, reprezentata prin consiliul de administratie, respectiv prin directorat. 
   (6) Daca hotararea este atacata de toti membrii consiliului de administratie, societatea va fi reprezentata in justitie de catre persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va indeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pana ce adunarea generala, convocata in acest scop, va numi un reprezentant. 
   (7) Daca hotararea este atacata de toti membrii directoratului, societatea va fi reprezentata in justitie de catre consiliul de supraveghere. 
   (8) Daca au fost introduse mai multe actiuni in anulare, ele pot fi conexate.
   (9) Cererea se va judeca in camera de consiliu.
   (10) Hotararea irevocabila de anulare va fi mentionata in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. De la data publicarii, ea este opozabila tuturor actionarilor.
  Art. 133. – (1) O data cu intentarea actiunii in anulare, reclamantul poate cere instantei, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea executarii hotararii atacate.
   (2) Presedintele, incuviintand suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cautiune.
   (3) Impotriva ordonantei de suspendare se poate face recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.
   Art. 134. – (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect:
   a) schimbarea obiectului principal de activitate;
   b) mutarea sediului societatii in strainatate;
   c) schimbarea formei societatii;
   d) fuziunea sau divizarea societatii.
   (2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c), si de la data adoptarii hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin. (1) lit. d).
   (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97.
   (4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatorul delegat in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39, la cererea consiliului de administratie.
   (5) Costurile de evaluare vor fi suportate de societate. 
 Art. 135. – Abrogat. 
  Art. 136. – (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare. 
   (11) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va include raportul intocmit in conformitate cu alin. (1) pe ordinea de zi a urmatoarei adunari generale a actionarilor. 
   (2) Onorariile expertilor vor fi suportate de societate, cu exceptia cazurilor in care sesizarea a fost facuta cu rea-credinta.
 Art. 1361. – Actionarii trebuie sa isi exercite drepturile cu buna-credinta, cu respectarea drepturilor si a intereselor legitime ale societatii si ale celorlalti actionari. 
   

 

   SECŢIUNEA a III-a
  Despre administratia societatii

 

   SUBSECŢIUNEA I
  Sistemul unitar 
  
   Art. 137. – (1) Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind totdeauna impar. Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie.
   (2) Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare sunt administrate de cel putin 3 administratori.
   (3) Dispozitiile prezentei legi cu privire la consiliul de administratie si care nu privesc sau nu presupun pluralitatea administratorilor se aplica administratorului unic in mod corespunzator. 
    Art. 1371. – (1) Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv.
   (2) Candidatii pentru posturile de administrator sunt nominalizati de catre membrii actuali ai consiliului de administratie sau de catre actionari.
   (3) Pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu pot incheia cu societatea un contract de munca. In cazul in care administratorii au fost desemnati dintre salariatii societatii, contractul individual de munca este suspendat pe perioada mandatului.
   (4) Administratorii pot fi revocati oricand de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, administratorul este indreptatit la plata unor daune-interese. 
Art. 1372. – (1) In caz de vacanta a unuia sau a mai multor posturi de administrator, daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel, consiliul de administratie procedeaza la numirea unor administratori provizorii, pana la intrunirea adunarii generale ordinare a actionarilor.
   (2) Daca vacanta prevazuta la alin. (1) determina scaderea numarului administratorilor sub minimul legal, administratorii ramasi convoaca de indata adunarea generala ordinara a actionarilor, pentru a completa numarul de membri ai consiliului de administratie.
   (3) In cazul in care administratorii nu isi indeplinesc obligatia de a convoca adunarea generala, orice parte interesata se poate adresa instantei pentru a desemna persoana insarcinata cu convocarea adunarii generale ordinare a actionarilor, care sa faca numirile necesare.
   (4) Cand este un singur administrator si acesta vrea sa renunte la mandat, el va trebui sa convoace adunarea generala ordinara.
   (5) In caz de deces sau de imposibilitate fizica de exercitare a functiei de administrator unic, numirea provizorie se va face de catre cenzori, insa adunarea generala ordinara va fi convocata de urgenta pentru numirea definitiva a administratorului.
   (6) In cazul in care societatea nu are cenzori, orice actionar se poate adresa instantei care autorizeaza convocarea adunarii generale de catre actionarul care a formulat cererea sau de catre alt actionar. Prin aceeasi hotarare, instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta de art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida. 
     Art. 138. – Abrogat. 
    Art. 1381. – (1) In cazul in care intr-o societate pe actiuni are loc delegarea atributiilor de conducere catre directori, conform art. 143, majoritatea membrilor consiliului de administratie va fi formata din administratori neexecutivi.
   (2) In intelesul prezentei legi, membri neexecutivi ai consiliului de administratie sunt cei care nu au fost numiti directori, in conformitate cu art. 143. 
   Art. 1382. – (1) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau mai multi membri ai consiliului de administratie trebuie sa fie independenti.
   (2) La desemnarea administratorului independent, adunarea generala a actionarilor va avea in vedere urmatoarele criterii:
   a) sa nu fie director al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta si sa nu fi indeplinit o astfel de functie in ultimii 5 ani;
   b) sa nu fi fost salariat al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta ori sa fi avut un astfel de raport de munca in ultimii 5 ani;
   c) sa nu primeasca sau sa fi primit de la societate ori de la o societate controlata de aceasta o remuneratie suplimentara sau alte avantaje, altele decat cele corespunzand calitatii sale de administrator neexecutiv;
   d) sa nu fie actionar semnificativ al societatii;
   e) sa nu aiba sau sa fi avut in ultimul an relatii de afaceri cu societatea ori cu o societate controlata de aceasta, fie personal, fie ca asociat, actionar, administrator, director sau salariat al unei societati care are astfel de relatii cu societatea, daca, prin caracterul lor substantial, acestea sunt de natura a-i afecta obiectivitatea;
   f) sa nu fie sau sa fi fost in ultimii 3 ani auditor financiar ori asociat salariat al actualului auditor financiar al societatii sau al unei societati controlate de aceasta;
   g) sa fie director intr-o alta societate in care un director al societatii este administrator neexecutiv;
   h) sa nu fi fost administrator neexecutiv al societatii mai mult de 3 mandate;
   i) sa nu aiba relatii de familie cu o persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la lit. a) si d). 
 
   Art. 139. – Abrogat. 
 
   Art. 140. – Abrogat. 
   Art. 1401. – (1) Consiliul de administratie alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului. Prin actul constitutiv se poate stipula ca presedintele consiliului este numit de adunarea generala ordinara, care numeste consiliul.
   (2) Presedintele este numit pentru o durata care nu poate depasi durata mandatului sau de administrator.
   (3) Presedintele poate fi revocat oricand de catre consiliul de administratie. Daca presedintele a fost numit de adunarea generala, va putea fi revocat numai de aceasta.
   (4) Presedintele coordoneaza activitatea consiliului si raporteaza cu privire la aceasta adunarii generale a actionarilor. El vegheaza la buna functionare a organelor societatii.
   (5) In cazul in care presedintele se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, pe durata starii respective de imposibilitate consiliul de administratie poate insarcina pe un alt administrator cu indeplinirea functiei de presedinte. 
   Art. 1402. – (1) Consiliul de administratie poate crea comitete consultative formate din cel putin 2 membri ai consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea administratorilor, directorilor, cenzorilor si personalului sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor inainta consiliului, in mod regulat, rapoarte asupra activitatii lor. 
   (2) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie administrator neexecutiv independent. Comitetul de audit si cel de remunerare sunt formate numai din administratori neexecutivi. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
   (3) Abrogat. 
   Art. 141. – (1) Consiliul de administratie se intruneste cel putin o data la 3 luni.
   (2) Presedintele convoaca consiliul de administratie, stabileste ordinea de zi, vegheaza asupra informarii adecvate a membrilor consiliului cu privire la punctele aflate pe ordinea de zi si prezideaza intrunirea.
   (3) Consiliul de administratie este, de asemenea, convocat la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii sai sau a directorului general. In acest caz, ordinea de zi este stabilita de catre autorii cererii. Presedintele este obligat sa dea curs unei astfel de cereri.
   (4) Convocarea pentru intrunirea consiliului de administratie va fi transmisa administratorilor cu suficient timp inainte de data intrunirii, termenul putand fi stabilit prin decizie a consiliului de administratie. Convocarea va cuprinde data, locul unde se va tine sedinta si ordinea de zi. Asupra punctelor care nu sunt prevazute pe ordinea de zi se pot lua decizii doar in cazuri de urgenta. Actul constitutiv poate impune conditii mai stricte cu privire la aspectele reglementate in prezentul alineat.
   (5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt administrator.
   Art. 1411. – Directorii si cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni pot fi convocati la orice intrunire a consiliului de administratie, intruniri la care acestia sunt obligati sa participe. Ei nu au drept de vot, cu exceptia directorilor care sunt si administratori. 
   Art. 142. – (1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor.
   (2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
   a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
   b) stabilirea politicilor contabile si a sistemului de control financiar, precum si aprobarea planificarii financiare; 
   c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
   d) supravegherea activitatii directorilor;
   e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia;
   f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
   (3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114. 
   Art. 143. – (1) Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general.
   (2) Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.
   (3) Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general.
   (4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, delegarea conducerii societatii in conformitate cu alin. (1) este obligatorie.
   (5) In intelesul prezentei legi, director al societatii pe actiuni este numai acea persoana careia i-au fost delegate atributii de conducere a societatii, in conformitate cu alin. (1). Orice alta persoana, indiferent de denumirea tehnica a postului ocupat in cadrul societatii, este exclusa de la aplicarea normelor prezentei legi cu privire la directorii societatii pe actiuni. 
   Art. 1431. – (1) Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor masurilor aferente conducerii societatii, in limitele obiectului de activitate al societatii si cu respectarea competentelor exclusive rezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administratie si adunarii generale a actionarilor.
   (2) Modul de organizare a activitatii directorilor poate fi stabilit prin actul constitutiv sau prin decizie a consiliului de administratie.
   (3) Orice administrator poate solicita directorilor informatii cu privire la conducerea operativa a societatii. Directorii vor informa consiliul de administratie, in mod regulat si cuprinzator, asupra operatiunilor intreprinse si asupra celor avute in vedere. 
   (4) Directorii pot fi revocati oricand de catre consiliul de administratie. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, directorul in cauza este indreptatit la plata unor daune-interese. 
   Art. 1432. – (1) Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.
   (2) Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.
   (3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.
   (4) In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii in conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. Dispozitiile alin. (2)-(4) se aplica directorilor in mod corespunzator. Consiliul de administratie pastreaza insa atributia de reprezentare a societatii in raporturile cu directorii.
   (5) Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul comertului specimene de semnatura. 
   Art. 144. – Abrogat. 
   Art. 1441. – (1) Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator.
   (2) Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. (1), daca in momentul luarii unei decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii adecvate.
   (3) Decizie de afaceri, in sensul prezentei legi, este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii.
   (4) Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii.
   (5) Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa incetarea mandatului de administrator.
   (6) Continutul si durata obligatiilor prevazute la alin. (5) sunt stipulate in contractul de administratie. 
   Art. 1442. – (1) Administratorii sunt raspunzatori de indeplinirea tuturor obligatiilor, potrivit prevederilor art. 72 si 73.
   (2) Administratorii raspund fata de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele indeplinite de directori sau de personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle functiei lor.
   (3) Directorii vor instiinta consiliul de administratie de toate neregulile constatate cu ocazia indeplinirii atributiilor lor.
   (4) Administratorii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati daca, avand cunostinta de neregulile savarsite de acestia, nu le comunica cenzorilor sau, dupa caz, auditorilor interni si auditorului financiar.
   (5) In societatile care au mai multi administratori raspunderea pentru actele savarsite sau pentru omisiuni nu se intinde si la administratorii care au facut sa se consemneze, in registrul deciziilor consiliului de administratie, impotrivirea lor si au incunostintat despre aceasta, in scris, pe cenzori sau auditorii interni si auditorul financiar. 
   Art. 1443. – (1) Administratorul care are intr-o anumita operatiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societatii trebuie sa ii instiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau auditori interni si sa nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta operatiune.
   (2) Aceeasi obligatie o are administratorul in cazul in care, intr-o anumita operatiune, stie ca sunt interesate sotul sau sotia sa, rudele ori afinii sai pana la gradul al IV-lea inclusiv.
   (3) Daca prevederile actului constitutiv nu dispun altfel, interdictiile stabilite la alin. (1) si (2), referitoare la participarea, la deliberarea si la votul administratorilor, nu sunt aplicabile in cazul in care obiectul votului il constituie:
   a) oferirea spre subscriere, catre un administrator sau catre persoanele mentionate la alin. (2), de actiuni sau obligatiuni ale societatii;
   b) acordarea de catre administrator sau de persoanele mentionate la alin. (2) a unui imprumut ori constituirea unei garantii in favoarea societatii.
   (4) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) si (2) raspunde pentru daunele care au rezultat pentru societate. 
   Art. 1444. – (1) Este interzisa creditarea de catre societate a administratorilor acesteia, prin intermediul unor operatiuni precum:
   a) acordarea de imprumuturi administratorilor;
   b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior incheierii de catre societate cu acestia de operatiuni de livrare de bunuri, prestari de servicii sau executare de lucrari;
   c) garantarea directa ori indirecta, in tot sau in parte, a oricaror imprumuturi acordate administratorilor, concomitenta ori ulterioara acordarii imprumutului;
   d) garantarea directa ori indirecta, in tot sau in parte, a executarii de catre administratori a oricaror alte obligatii personale ale acestora fata de terte persoane;
   e) dobandirea cu titlu oneros ori plata, in tot sau in parte, a unei creante ce are drept obiect un imprumut acordat de o terta persoana administratorilor ori o alta prestatie personala a acestora.
   (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si operatiunilor in care sunt interesati sotul sau sotia, rudele ori afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ai administratorului; de asemenea, daca operatiunea priveste o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator ori detine, singura sau impreuna cu una dintre persoanele sus-mentionate, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris.
   (3) Prevederile alin. (1) nu se aplica:
   a) in cazul operatiunilor a caror valoare exigibila cumulata este inferioara echivalentului in lei al sumei de 5.000 de euro;
   b) in cazul in care operatiunea este incheiata de societate in conditiile exercitarii curente a activitatii sale, iar clauzele operatiunii nu sunt mai favorabile persoanelor prevazute la alin. (1) si (2) decat cele pe care, in mod obisnuit, societatea le practica fata de terte persoane. 
   Art. 145. – Abrogat. 
  
   Art. 146. – Abrogat. 
   
   Art. 147. – Abrogat. 
  
   Art. 148. – Abrogat. 
   
   Art. 149. – Abrogat. 
   
   Art. 150. – (1) Daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub rezerva dispozitiilor art. 441, sub sanctiunea nulitatii, administratorul va putea, in nume propriu, sa instraineze, respectiv sa dobandeasca, bunuri catre sau de la societate, avand o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societatii, numai dupa obtinerea aprobarii adunarii generale extraordinare, in conditiile prevazute la art. 115. 
   (11) Abrogat. 
   (2) Prevederile alin. (1) se aplica si operatiunilor de inchiriere sau leasing.
   (3) Valoarea prevazuta la alin. (1) se va calcula prin raportare la situatia financiara aprobata pentru anul financiar precedent celui in care are loc operatiunea ori, dupa caz, la valoarea capitalului social subscris, daca o asemenea situatie financiara nu a fost inca prezentata si aprobata.
   (4) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si operatiunilor in care una dintre parti este sotul administratorului ori ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, daca operatiunea este incheiata cu o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singura sau impreuna, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu exceptia cazului in care una dintre societatile comerciale respective este filiala celeilalte.
   
   Art. 151. – Abrogat. 
 
   Art. 152. – (1) Directorii sunt raspunzatori pentru neindeplinirea indatoririlor lor. Prevederile art. 1371 alin. (3), ale art. 1441, 1443, 1444, 150 si ale art. 15312 alin. (4) se aplica directorilor in aceleasi conditii ca si administratorilor.
   (2) Remuneratia directorilor, obtinuta in temeiul contractului de mandat, este asimilata din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii si se impoziteaza potrivit legislatiei in materie.
   (3) Prin derogare de la art. 5 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, remuneratia directorilor obtinuta in temeiul contractului de mandat este asimilata salariului, din punctul de vedere al obligatiilor decurgand pentru director si societatea comerciala din legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, inclusiv dreptul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, legislatia privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, precum si din legislatia privind asigurarile de sanatate. 
   Art. 1521. – Microintreprinderile si intreprinderile mici, in sensul art. 4 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, pot deroga de la prevederile art. 137 alin. (2), art. 1381 alin. (1), art. 1402 alin. (2) si ale art. 143 alin. (4). 
  
   SUBSECŢIUNEA a II-a
  Sistemul dualist 
   

 

   Art. 153. – (1) Prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere, in conformitate cu prevederile prezentei subsectiuni.
   (2) Actul constitutiv poate fi modificat in cursul existentei societatii prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor, in vederea introducerii sau a eliminarii unei astfel de prevederi.
   (3) Prevederile prezentei legi privitoare la cenzori nu sunt aplicabile societatilor care opteaza pentru sistemul dualist de administrare. 
   
   A. Directoratul 

 

   Art. 1531. – (1) Conducerea societatii pe actiuni revine in exclusivitate directoratului, care indeplineste actele necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege in sarcina consiliului de supraveghere si a adunarii generale a actionarilor.
   (2) Directoratul isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghere.
   (3) Directoratul este format din unul sau mai multi membri, numarul acestora fiind totdeauna impar.
   (4) Cand este un singur membru, acesta poarta denumirea de director general unic. In acest caz, dispozitiile art. 137 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
   (5) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare, directoratul este format din cel putin 3 membri.
   Art. 1532. – (1) Desemnarea membrilor directoratului revine consiliului de supraveghere, care atribuie totodata unuia dintre ei functia de presedinte al directoratului.
   (2) Actul constitutiv determina durata mandatului directoratului, in limitele prevazute la art. 15312.
   (3) Membrii directoratului nu pot fi concomitent membri ai consiliului de supraveghere.
   (4) Membrii directoratului pot fi revocati oricand de catre consiliul de supraveghere. Actul constitutiv poate prevedea ca ei pot fi revocati si de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. Daca revocarea lor survine fara justa cauza, membrii directoratului sunt indreptatiti la plata unor daune-interese.
   (5) In caz de vacanta a unui post de membru al directoratului, consiliul de supraveghere va proceda fara intarziere la desemnarea unui nou membru, pe durata ramasa pana la expirarea mandatului directoratului.
   (6) Cu privire la drepturile si obligatiile membrilor directoratului, art. 1371 alin. (3), art. 1441, art. 1442 alin. (1), (4) si (5), art. 1443, art. 1444, art. 150 si art. 152 se aplica in mod corespunzator. 
   Art. 1533. – (1) Directoratul reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie.
   (2) In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna.
   (3) In situatia in care membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna, prin acordul lor unanim, acestia il pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.
   (4) Consiliul de supraveghere reprezinta societatea in raporturile cu directoratul.
   (5) Directoratul inregistreaza la registrul comertului numele membrilor sai, mentionand daca ei actioneaza impreuna sau separat. Acestia vor depune la registrul comertului specimene de semnatura. 
   Art. 1534 – (1) Cel putin o data la 3 luni, directoratul prezinta un raport scris consiliului de supraveghere cu privire la conducerea societatii, cu privire la activitatea acesteia si la posibila sa evolutie.
   (2) Pe langa informarea periodica prevazuta la alin. (1), directoratul comunica in timp util consiliului de supraveghere orice informatie cu privire la evenimentele ce ar putea avea o influenta semnificativa asupra situatiei societatii.
   (3) Consiliul de supraveghere poate solicita directoratului orice informatii pe care le considera necesare pentru exercitarea atributiilor sale de control si poate efectua verificari si investigatii corespunzatoare.
   (4) Fiecare membru al consiliului de supraveghere are acces la informatiile transmise consiliului.
   Art. 1535. – (1) Directoratul inainteaza consiliului de supraveghere situatiile financiare anuale si raportul sau anual, imediat dupa elaborarea acestora.
   (2) Totodata, directoratul inainteaza consiliului de supraveghere propunerea sa detaliata cu privire la distribuirea profitului rezultat din bilantul exercitiului financiar, pe care intentioneaza sa o prezinte adunarii generale.
   (3) Dispozitiile art. 1534 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.

 

   B. Consiliul de supraveghere 

 

   Art. 1536. – (1) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv.
   (2) Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre membrii existenti ai consiliului sau de catre actionari.
   (3) Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11.
   (4) Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti.
   (5) Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului.
   Art. 1537. – (1) In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale.
   (2) Daca vacanta mentionata la alin. (1) determina scaderea numarului membrilor consiliului de supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala pentru completarea locurilor vacante.
   (3) In cazul in care directoratul nu isi indeplineste obligatia de a convoca adunarea generala in conformitate cu alin. (2), orice parte interesata se poate adresa instantei pentru a desemna persoana insarcinata cu convocarea adunarii generale ordinare a actionarilor, care sa faca numirile necesare.
   Art. 1538. – (1) Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societatii.
   (2) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditii specifice de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveghere. In aprecierea independentei unui membru al consiliului de supraveghere trebuie respectate cel putin criteriile reglementate la art. 1382 alin. (2).
   (3) Cu privire la drepturile si obligatiile membrilor consiliului de supraveghere, dispozitiile art. 1441, art. 1442 alin. (1) si (5), ale art. 1443, 1444 si 150 se aplica in mod corespunzator.
   Art. 1539. – (1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:
   a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;
   b) numeste si revoca membrii directoratului;
   c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii;
   d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata.
   (2) In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca adunarea generala a actionarilor.
   (3) Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune, directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii.
   Art. 15310. – (1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri ai consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere si a personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor.
   (2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul de supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu.
   (3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membru independent al consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
   (4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie.
   Art. 15311. – (1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de supraveghere si prezideaza intrunirea.
   (2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la convocare. 
   (3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin. (2), autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.
   (4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de vot in consiliu.
   (5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al consiliului.
 
   SUBSECŢIUNEA a III-a
  Dispozitii comune pentru sistemul unitar si sistemul dualist 
  

 

   Art. 15312. – (1) Durata mandatului administratorilor, respectiv al membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere, este stabilita prin actul constitutiv, ea neputand depasi 4 ani. Ei sunt reeligibili, cand prin actul constitutiv nu se dispune altfel.
   (2) Durata mandatului primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv al primilor membri ai consiliului de supraveghere, nu poate depasi 2 ani.
   (3) Pentru ca numirea unui administrator, respectiv a unui membru al directoratului sau al consiliului de supraveghere, sa fie valabila din punct de vedere juridic, persoana numita trebuie sa o accepte in mod expres.
   (4) Persoana numita in una dintre functiile prevazute la alin. (3) trebuie sa fie asigurata pentru raspundere profesionala. 
   Art. 15313. – (1) Directorii societatii pe actiuni, in sistemul unitar, respectiv membrii directoratului, in sistemul dualist, sunt persoane fizice.
   (2) O persoana juridica poate fi numita administrator sau membru al consiliului de supraveghere al unei societati pe actiuni. Odata cu aceasta numire, persoana juridica este obligata sa isi desemneze un reprezentant permanent, persoana fizica. Acesta este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi raspundere civila si penala ca si un administrator sau membru al consiliului de supraveghere, persoana fizica, ce actioneaza in nume propriu, fara ca prin aceasta persoana juridica pe care o reprezinta sa fie exonerata de raspundere sau sa i se micsoreze raspunderea solidara. Cand persoana juridica isi revoca reprezentantul, ea are obligatia sa numeasca in acelasi timp un inlocuitor. 
   Art. 15314. – Abrogat. 
   Art. 15315. – Directorii unei societati pe actiuni, in sistemul unitar, si membrii directoratului, in sistemul dualist, nu vor putea fi, fara autorizarea consiliului de administratie, respectiv a consiliului de supraveghere, directori, administratori, membri ai directoratului ori ai consiliului de supraveghere, cenzori sau, dupa caz, auditori interni ori asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici nu pot exercita acelasi comert sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocarii si raspunderii pentru daune. 
   Art. 15316. – (1) O persoana fizica poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de administrator si/sau de membru al consiliului de supraveghere in societati pe actiuni al caror sediu se afla pe teritoriul Romaniei. Aceasta prevedere se aplica in aceeasi masura persoanei fizice administrator sau membru al consiliului de supraveghere, cat si persoanei fizice reprezentant permanent al unei persoane juridice administrator ori membru al consiliului de supraveghere.
   (2) Interdictia prevazuta la alin. (1) nu se refera la cazurile cand cel ales in consiliul de administratie sau in consiliul de supraveghere este proprietar a cel putin o patrime din totalul actiunilor societatii sau este membru in consiliul de administratie ori in consiliul de supraveghere al unei societati pe actiuni ce detine patrimea aratata.
   (3) Persoana care incalca prevederile prezentului articol este obligata sa demisioneze din functiile de membru al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere care depasesc numarul maxim de mandate prevazute la alin. (1), in termen de o luna de la data aparitiei situatiei de incompatibilitate. La expirarea acestei perioade, el va pierde mandatul obtinut prin depasirea numarului legal de mandate, in ordinea cronologica a numirilor, si va fi obligat la restituirea remuneratiei si a altor beneficii primite catre societatea in care a exercitat acest mandat. Deliberarile si deciziile la care el a luat parte in exercitarea mandatului respectiv raman valabile. 
   Art. 15317. – Inainte de a fi numita director sau administrator, respectiv membru al directoratului sau al consiliului de supraveghere intr-o societate pe actiuni, persoana nominalizata va informa organul societatii insarcinat cu numirea sa cu privire la orice aspecte relevante din perspectiva prevederilor art. 15315 si 15316
  Art. 15318. – (1) Remuneratia membrilor consiliului de administratie sau ai consiliului de supraveghere este stabilita prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor.
   (2) Remuneratia suplimentara a membrilor consiliului de administratie sau ai consiliului de supraveghere insarcinati cu functii specifice in cadrul organului respectiv, precum si remuneratia directorilor, in sistemul unitar, ori a membrilor directoratului, in sistemul dualist, sunt stabilite de consiliul de administratie, respectiv de consiliul de supraveghere. Actul constitutiv sau adunarea generala a actionarilor fixeaza limitele generale ale tuturor remuneratiilor acordate in acest fel.
   (3) Orice alte avantaje pot fi acordate numai in conformitate cu alin. (1) si (2).
   (4) Adunarea generala, respectiv consiliul de administratie sau consiliul de supraveghere si, daca este cazul, comitetul de remunerare se vor asigura, la stabilirea remuneratiilor sau a altor avantaje, ca acestea sunt justificate in raport cu indatoririle specifice ale persoanelor respective si cu situatia economica a societatii. 
   Art. 15319. – Consiliul de administratie va solicita oficiului registrului comertului inregistrarea numirii directorilor, precum si a oricarei schimbari in persoana administratorilor sau directorilor si publicarea acestor date in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Aceeasi obligatie revine directoratului cu privire la inregistrarea primilor membri ai directoratului si a oricarei schimbari in persoana membrilor directoratului sau a membrilor consiliului de supraveghere. 
   Art. 15320. – (1) Pentru validitatea deciziilor consiliului de administratie, ale directoratului sau ale consiliului de supraveghere este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor fiecaruia dintre aceste organe, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare.
   (2) Deciziile in cadrul consiliului de administratie, al directoratului sau al consiliului de supraveghere se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. Deciziile cu privire la numirea sau revocarea presedintilor acestor organe se iau cu votul majoritatii membrilor consiliului.
   (3) Membrii consiliului de administratie, ai directoratului sau ai consiliului de supraveghere pot fi reprezentati la intrunirile organului respectiv doar de catre alti membri ai sai. Un membru prezent poate reprezenta un singur membru absent.
   (4) Actul constitutiv poate dispune ca participarea la reuniunile consiliului de administratie, ale directoratului sau ale consiliului de supraveghere poate avea loc si prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanta, precizand felul acestora. Totodata, actul constitutiv poate limita felul deciziilor care pot fi luate in aceste conditii si poate prevedea un drept de a se opune la o astfel de procedura in favoarea unui numar determinat de membri ai organului respectiv.
   (5) Mijloacele de comunicare la distanta prevazute la alin. (4) trebuie sa intruneasca conditiile tehnice necesare pentru identificarea participantilor, participarea efectiva a acestora la sedinta consiliului si retransmiterea deliberarilor in mod continuu.
   (6) Daca actul constitutiv nu dispune altfel, presedintele consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere va avea votul decisiv in caz de paritate a voturilor. Nu poate avea vot decisiv presedintele consiliului de administratie care este, in acelasi timp, director al societatii.
   (7) Daca presedintele in functie al consiliului de administratie, al directoratului sau al consiliului de supraveghere nu poate sau ii este interzis sa participe la vot in cadrul organului respectiv, ceilalti membri vor putea alege un presedinte de sedinta, avand aceleasi drepturi ca presedintele in functie.
   (8) In caz de paritate de voturi si daca presedintele nu beneficiaza de vot decisiv, propunerea supusa votului se considera respinsa. 
   Art. 15321. – (1) Actul constitutiv poate dispune ca, in cazuri exceptionale, justificate prin urgenta situatiei si prin interesul societatii, deciziile consiliului de administratie sau ale directoratului pot fi luate prin votul unanim exprimat in scris al membrilor, fara a mai fi necesara o intrunire a respectivului organ.
   (2) Nu se poate recurge la procedura prevazuta la alin. (1) in cazul deciziilor consiliului de administratie sau ale directoratului referitoare la situatiile financiare anuale ori la capitalul autorizat. 
   Art. 15322. – Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va putea sa incheie acte juridice in numele si in contul societatii, prin care sa dobandeasca bunuri pentru aceasta sau sa instraineze, sa inchirieze, sa schimbe ori sa constituie in garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii, a caror valoare depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data incheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunarii generale a actionarilor, data in conditiile art. 115. 
   Art. 15323. – Directorii si membrii consiliului de administratie, respectiv membrii directoratului si cei ai consiliului de supraveghere, sunt obligati sa participe la adunarile generale ale actionarilor. 
   Art. 15324. – (1) Daca consiliul de administratie, respectiv directoratul, constata ca, in urma unor pierderi, stabilite prin situatiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societatii, determinat ca diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris, va convoca de indata adunarea generala extraordinara pentru a decide daca societatea trebuie sa fie dizolvata.
   (2) Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea generala extraordinara sa fie convocata chiar si in cazul unei diminuari a activului net mai putin semnificativa decat cea prevazuta la alin. (1), stabilindu-se acest nivel minim al activului net prin raportare la capitalul social subscris.
   (3) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va prezenta adunarii generale extraordinare intrunite potrivit alin. (1) un raport cu privire la situatia patrimoniala a societatii, insotit de observatii ale cenzorilor sau, dupa caz, ale auditorilor interni. Acest raport trebuie depus la sediul societatii cu cel putin o saptamana inainte de data adunarii generale, pentru a putea fi consultat de orice actionar interesat. In cadrul adunarii generale extraordinare, consiliul de administratie, respectiv directoratul, ii va informa pe actionari cu privire la orice fapte relevante survenite dupa redactarea raportului scris.
   (4) Daca adunarea generala extraordinara nu hotaraste dizolvarea societatii, atunci societatea este obligata ca, cel tarziu pana la incheierea exercitiului financiar ulterior celui in care au fost constatate pierderile si sub rezerva dispozitiilor art. 10, sa procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel putin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, daca in acest interval activul net al societatii nu a fost reconstituit pana la nivelul unei valori cel putin egale cu jumatate din capitalul social.
   (5) In cazul neintrunirii adunarii generale extraordinare in conformitate cu alin. (1) sau daca adunarea generala extraordinara nu a putut delibera valabil nici in a doua convocare, orice persoana interesata se poate adresa instantei pentru a cere dizolvarea societatii. Dizolvarea poate fi ceruta si in cazul in care obligatia impusa societatii potrivit alin. (4) nu este respectata. In oricare dintre aceste cazuri, instanta poate acorda societatii un termen ce nu poate depasi 6 luni pentru regularizarea situatiei. Societatea nu va fi dizolvata daca reconstituirea activului net pana la nivelul unei valori cel putin egale cu jumatate din capitalul social are loc pana in momentul ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare. 
 
   Art. 154. – Abrogat. 
   
   Art. 155. – (1) Actiunea in raspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, precum si a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societatii de acestia prin incalcarea indatoririlor lor fata de societate, apartine adunarii generale, care va decide cu majoritatea prevazuta la art. 112.
   (2) Adunarea generala desemneaza cu aceeasi majoritate persoana insarcinata sa exercite actiunea in justitie.
   (3) Cand adunarea generala decide cu privire la situatia financiara anuala, poate lua o hotarare referitoare la raspunderea administratorilor sau directorilor, respectiv a membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, chiar daca aceasta problema nu figureaza pe ordinea de zi.
   (4) Daca adunarea generala decide sa porneasca actiune in raspundere contra administratorilor, respectiv a membrilor directoratului, mandatul acestora inceteaza de drept de la data adoptarii hotararii si adunarea generala, respectiv consiliul de supraveghere, va proceda la inlocuirea lor.
   (5) Daca actiunea se porneste impotriva directorilor, acestia sunt suspendati de drept din functie pana la ramanerea irevocabila a hotararii.
   (6) Daca adunarea generala decide sa porneasca actiune in raspundere contra membrilor consiliului de supraveghere cu majoritatea prevazuta la art. 115 alin. (1), mandatul membrilor respectivi ai consiliului de supraveghere inceteaza de drept. Adunarea generala va proceda la inlocuirea lor.
   (7) Actiunea in raspundere impotriva membrilor directoratului poate fi exercitata si de catre consiliul de supraveghere, in urma unei decizii a consiliului insusi. Daca decizia este luata cu o majoritate de doua treimi din numarul total de membri ai consiliului de supraveghere, mandatul membrilor respectivi ai directoratului inceteaza de drept, consiliul de supraveghere procedand la inlocuirea lor.
   Art. 1551. – (1) Daca adunarea generala nu introduce actiunea in raspundere prevazuta la art. 155 si nici nu da curs propunerii unuia sau mai multor actionari de a initia o asemenea actiune, actionarii reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social au dreptul de a introduce o actiune in despagubiri, in nume propriu, dar in contul societatii, impotriva oricarei persoane prevazute la art. 155 alin. (1).
   (2) Persoanele care exercita dreptul prevazut la alin. (1) trebuie sa fi avut deja calitatea de actionar la data la care a fost dezbatuta in cadrul adunarii generale problema introducerii actiunii in raspundere.
   (3) Cheltuielile de judecata vor fi suportate de actionarii care au introdus actiunea. In caz de admitere, actionarii au dreptul la rambursarea de catre societate a sumelor avansate cu acest titlu.
   (4) Dupa ramanerea irevocabila a hotararii instantei de admitere a actiunii prevazute la alin. (1), adunarea generala a actionarilor, respectiv consiliul de supraveghere, va putea decide incetarea mandatului administratorilor, directorilor si membrilor consiliului de supraveghere, respectiv al membrilor directoratului, si inlocuirea acestora. 
 
   Art. 156. – Abrogat. 
   
   Art. 157. – Abrogat. 
   
   Art. 158. – Abrogat. 
   
   SECŢIUNEA a IV-a
  Auditul financiar, auditul intern si cenzorii

 

   Art. 159. – (1) Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si un supleant, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.
   (2) Cenzorii sunt alesi de adunarea generala a actionarilor. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.
   (3) Cenzorii trebuie sa isi exercite personal mandatul.
   (4) La societatile pe actiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori este, in mod obligatoriu, reprezentant al Ministerului Economiei si Finantelor. 
   Art. 160. – (1) Situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate de catre auditori financiari persoane fizice sau persoane juridice -, in conditiile prevazute de lege. 
   (11) Societatile pe actiuni care opteaza, in temeiul art. 153, pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse auditului financiar. 
   (12) Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau optiunii, in acest sens, a actionarilor pot sa nu aplice prevederile art. 159 alin. (1), hotararea in acest sens fiind luata de adunarea generala a actionarilor. 
   (2) Societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau hotararii actionarilor, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. 
   (3) La societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, adunarea generala ordinara a actionarilor va hotari contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, dupa caz.
   Art. 1601. – Consiliul de administratie, respectiv directoratul, inregistreaza la registrul comertului orice schimbare a cenzorilor, respectiv auditorilor financiari. 
   Art. 161. – (1) Cenzorii pot fi actionari, cu exceptia cenzorului expert contabil, care poate fi tert ce exercita profesia individual ori in forme asociative. 
   (2) Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor:
   a) rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;
   b) persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta;
   c) persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie, respectiv al consiliului de supraveghere si directoratului, in temeiul art. 15314
   d) persoanele care, pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate, au atributii de control in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege.
   (3) Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin actul constitutiv sau de adunarea generala care i-a numit.
   Art. 162. – (1) In caz de deces, impiedicare fizica sau legala, incetare ori renuntare la mandat a unui cenzor, acesta va fi inlocuit de supleant.
   (2) In situatia prevazuta la alin. (1), precum si in situatia in care numarul cenzorilor nu se poate completa prin inlocuirea cu supleanti ori nu mai ramane in functie niciun cenzor, administratorii vor convoca de urgenta adunarea generala in vederea desemnarii unui nou cenzor. 
   Art. 163. – (1) Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. 
   (2) Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit. Modalitatea si procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. 
   (3) Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt insotite de raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari.
   (4) Abrogat. 
   (5) Cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni vor aduce la cunostinta membrilor consiliului de administratie neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actului constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii generale. 
   Art. 164. – (1) Cenzorii au dreptul sa obtina in fiecare luna de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor.
   (2) Abrogat. 
   (3) Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor.
  Art. 1641. – (1) Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede ca trebuie cenzurate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre adunarea generala.
   (2) In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca vor aprecia ca reclamatia este intemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala si sa prezinte acesteia observatiile lor. In caz contrar, ei trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare. Adunarea generala trebuie sa ia o hotarare asupra celor reclamate.
   (3) In cazul societatilor in care au fost desemnati auditori interni, potrivit legii, orice actionar are dreptul sa reclame acestora faptele despre care cred ca trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere. In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social ori o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligati sa verifice faptele reclamate, iar in cazul in care sunt confirmate, fiind consemnate intr-un raport ce va fi comunicat consiliului de administratie, respectiv consiliului de supraveghere, si pus la dispozitie adunarii generale; in acest caz, consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere, este obligat sa convoace adunarea generala. 
   Art. 165. – (1) Pentru indeplinirea obligatiei prevazute la art. 163 alin. (2), cenzorii vor delibera impreuna; ei insa vor putea face, in caz de neintelegere, rapoarte separate, care vor trebui sa fie prezentate adunarii generale.
   (2) Pentru celelalte obligatii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat.
   (3) Cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile facute in exercitiul mandatului lor.
   Art. 166. – (1) Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.
   (2) Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarile extraordinare.
   (3) Dispozitiile art. 73, art. 15316 si art. 155 se aplica si cenzorilor. 
  

 

   SECŢIUNEA a V-a
  Despre emiterea de obligatiuni

 

   Art. 167. – (1) Valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 2,5 lei. 
   (2) Obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si acorda posesorilor lor drepturi egale.
   (3) Obligatiunile pot fi emise in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma dematerializata, prin inscriere in cont.
   
   Art. 168. – Abrogat. 
   
   Art. 169. – Abrogat. 
  
   Art. 170. – (1) Subscriptia obligatiunilor va fi facuta pe exemplarele prospectului de emisiune.
   (2) Valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata.
   (3) Titlurile obligatiunilor trebuie sa cuprinda datele prevazute in legislatia pietei de capital. 
   (4) Titlurile vor fi semnate in conformitate cu dispozitiile art. 93 alin. (4).
   (5) Valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni va trebui sa fie egala cu cea a actiunilor.
   Art. 171. – (1) Detinatorii de obligatiuni se pot intruni in adunare generala, pentru a delibera asupra intereselor lor.
   (2) Adunarea va fi convocata pe cheltuiala societatii care a emis obligatiunile, la cererea unui numar de detinatori care sa reprezinte a patra parte din titlurile emise si nerambursate sau, dupa numirea reprezentantilor detinatorilor de obligatiuni, la cererea acestora.
   (3) Dispozitiile prevazute pentru adunarea ordinara a actionarilor se aplica si adunarii detinatorilor de obligatiuni, in ce priveste formele, conditiile, termenele convocarii, depunerea titlurilor si votarea.
   (4) Societatea emitenta nu poate participa la deliberarile adunarii detinatorilor de obligatiuni, in baza obligatiunilor pe care le poseda.
   (5) Detinatorii de obligatiuni vor putea fi reprezentati prin mandatari, altii decat administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului, ai consiliului de supraveghere ori cenzorii sau functionarii societatii. 
   Art. 172. – (1) Adunarea detinatorilor de obligatiuni legal constituita poate:
   a) sa numeasca un reprezentant al detinatorilor de obligatiuni si unul sau mai multi supleanti, cu dreptul de a-i reprezenta fata de societate si in justitie, fixandu-le remuneratia; acestia nu pot lua parte la administrarea societatii, dar vor putea asista la adunarile sale generale;
   b) sa indeplineasca toate actele de supraveghere si de aparare a intereselor lor comune sau sa autorizeze un reprezentant cu indeplinirea lor;
   c) sa constituie un fond, care va putea fi luat din dobanzile cuvenite detinatorilor de obligatiuni, pentru a face fata cheltuielilor necesare apararii drepturilor lor, stabilind, in acelasi timp, regulile pentru gestiunea acestui fond;
   d) sa se opuna la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor imprumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere drepturilor detinatorilor de obligatiuni;
   e) sa se pronunte asupra emiterii de noi obligatiuni.
   (2) Hotararile adunarii vor fi aduse la cunostinta societatii, in termen de cel mult 3 zile de la adoptarea lor.
   Art. 173. – Pentru validitatea deliberarilor prevazute la art. 172 alin. (1) lit. a), b) si c) hotararea se ia cu o majoritate reprezentand cel putin o treime din titlurile emise si nerambursate; in celelalte cazuri este necesara prezenta in adunare a detinatorilor reprezentand cel putin doua treimi din titlurile nerambursate si votul favorabil a cel putin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare.
   Art. 174. – (1) Hotararile luate de adunarea detinatorilor de obligatiuni sunt obligatorii si pentru detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
   (2) Hotararile adunarii detinatorilor de obligatiuni pot fi atacate in justitie de catre detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei, in termenul si cu efectele aratate in art. 132 si 133.
   Art. 175. – Actiunea in justitie a detinatorului de obligatiuni impotriva societatii nu este admisibila daca are acelasi obiect cu al actiunii intentate de reprezentantul detinatorilor de obligatiuni sau este contrara unei hotarari a adunarii detinatorilor de obligatiuni.
   Art. 176. – (1) Obligatiunile se ramburseaza de societatea emitenta la scadenta.
   (2) Inainte de scadenta, obligatiunile din aceeasi emisiune si cu aceeasi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorti, la o suma superioara valorii lor nominale, stabilita de societate si anuntata public cu cel putin 15 zile inainte de data tragerii la sorti.
   (3) Obligatiunile convertibile pot fi preschimbate in actiuni ale societatii emitente, in conditiile stabilite in prospectul de oferta publica.

 

   SECŢIUNEA a VI-a
  Despre registrele societatii si despre situatiile financiare anuale

 

   Art. 177. – (1) In afara de evidentele prevazute de lege, societatile pe actiuni trebuie sa tina:
   a) un registru al actionarilor care sa arate, dupa caz, numele si prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute in contul actiunilor. Evidenta actiunilor tranzactionate pe o piata reglementata/sistem alternativ de tranzactionare se realizeaza cu respectarea legislatiei specifice pietei de capital; 
   b) un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale;
   c) un registru al sedintei si deliberarilor consiliului de administratie, respectiv ale directoratului si consiliului de supraveghere; 
   d) Abrogat; 
   e) un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori si, dupa caz, de auditori interni, in exercitarea mandatului lor; 
   f) un registru al obligatiunilor, care sa arate totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate, precum si numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cand ele sunt nominative. Evidenta obligatiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau printr-un sistem alternativ de tranzactionare va fi tinuta conform legislatiei specifice pietei de capital; 
   g) orice alte registre prevazute de acte normative speciale. 
   (2) Registrele prevazute la alin. (1) lit. a), b) si f) vor fi tinute prin grija consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cel prevazut la lit. c) prin grija organului in cauza, iar cel prevazut la lit. e) prin grija cenzorilor sau, dupa caz, a auditorilor interni; registrele prevazute la alin. (1) lit. g) vor fi tinute in conditiile prevazute de actele normative respective. 
   Art. 178. – (1) Administratorii, respectiv membrii directoratului, sau, dupa caz, entitatile care tin evidenta actionariatului conform prevederilor legale au obligatia sa puna la dispozitia actionarilor si a oricaror alti solicitanti informatii privind structura actionariatului respectivei societati si sa le elibereze, la cerere, pe cheltuiala lor, certificate privind aceste date. 
   (2) De asemenea, sunt obligati sa puna la dispozitia actionarilor si a detinatorilor de obligatiuni, in aceleasi conditii, registrele prevazute la art. 177 alin. (1) lit. b) si f).
   Art. 179. – Registrul actionarilor si registrul obligatiunilor se pot tine manual sau in sistem computerizat.
   Art. 180. – (1) Societatea comerciala poate contracta cu o societate de registru independent privat tinerea registrului actionarilor in sistem computerizat si efectuarea inregistrarilor si a altor operatiuni legate de acest registru.
   (2) Dispozitiile alineatului precedent sunt aplicabile, in mod corespunzator, si in ceea ce priveste registrul obligatiunilor.
   (3) Tinerea registrului actionarilor si/sau a registrului obligatiunilor de catre o societate de registru independent autorizat este obligatorie in cazurile prevazute de lege.
   (4) In cazul in care registrul actionarilor este tinut de catre o societate de registru independent autorizata, este obligatorie mentionarea in registrul comertului a firmei si a sediului acesteia, precum si a oricaror modificari intervenite cu privire la aceste elemente de identificare.
   Art. 181. – Consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa prezinte cenzorilor, respectiv auditorilor interni si auditorilor financiari, cu cel putin 30 de zile inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si de documentele justificative. 
   Art. 182. – (1) Situatiile financiare anuale se vor intocmi in conditiile prevazute de lege.
   (2) Situatiile financiare anuale ale societatilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii.
   Art. 183. – (1) Din profitul societatii se va prelua, in fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.
   (2) Daca fondul de rezerva, dupa constituire, s-a micsorat din orice cauza, va fi completat, cu respectarea prevederilor alin. (1).
   (3) De asemenea, se include in fondul de rezerva, chiar daca acesta a atins suma prevazuta la alin. (1), excedentul obtinut prin vanzarea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor.
   (4) Fondatorii vor participa la profit, daca acest lucru este prevazut in actul constitutiv ori, in lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generala extraordinara.
   (5) In toate cazurile, conditiile participarii se vor stabili de adunarea generala, pentru fiecare exercitiu financiar.
   Art. 184. – (1) Raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorului financiar ramane depus la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale, pentru a fi consultate de actionari.
   (2) La cerere, consiliul de administratie, respectiv directoratul, elibereaza actionarilor copii de pe aceste documente. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depasi costurile administrative implicate de furnizarea acestora. 
   Art. 185. – (1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, este obligat ca, in termen de 15 zile de la data adunarii generale, sa depuna la registrul comertului copii pe suport hartie si in forma electronica sau numai in forma electronica, avand atasata o semnatura electronica extinsa, ale situatiilor financiare anuale, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul-verbal al adunarii generale, in conditiile prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata.
   (2) Un anunt prin care se confirma depunerea acestor acte va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii si prin grija oficiului registrului comertului, pentru societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 milioane lei.
   (3) Pentru societatile comerciale a caror cifra anuala de afaceri nu depaseste 10 milioane lei, anuntul prevazut la alin. (2) va fi publicat, pentru acces gratuit, pe pagina de internet a oficiului registrului comertului.
   (4) Datele cuprinse in situatiile financiare anuale sunt transmise in forma electronica de catre oficiile registrului comertului catre Ministerul Finantelor Publice, in conditiile stabilite prin norme metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului. 
   (5) Consiliul de administratie, respectiv directoratul societatii-mama, definite astfel de reglementarile contabile aplicabile, este obligat ca, in termen de 15 zile de la data aprobarii acestora, sa depuna la oficiul registrului comertului copii ale situatiilor financiare anuale consolidate. 
   Art. 186. – Aprobarea situatiilor financiare anuale de catre adunarea generala nu impiedica exercitarea actiunii in raspundere, in conformitate cu prevederile art. 155. 
  
   CAPITOLUL V
  Societatile in comandita pe actiuni

 

   Art. 187. – Dispozitiile prezentului capitol se completeaza cu normele privind societatile pe actiuni, cu exceptia celor referitoare la sistemul dualist de administrare. 
   Art. 188. – (1) Administrarea societatii este incredintata unuia sau mai multor asociati comanditati.
   (2) Asociatilor comanditati li se vor aplica dispozitiile prevazute la art. 80-83, iar asociatilor comanditari cele din art. 89 si 90.
   Art. 189. – (1) In societatea in comandita pe actiuni, administratorii vor putea fi revocati de adunarea generala a actionarilor, printr-o hotarare luata cu majoritatea stabilita pentru adunarile extraordinare.
   (2) Adunarea generala, cu aceeasi majoritate, alege alta persoana in locul administratorului revocat, decedat sau care a incetat exercitarea mandatului sau. 
   (3) Numirea trebuie aprobata si de ceilalti administratori, daca sunt mai multi.
   (4) Noul administrator devine asociat comanditat.
   (5) Administratorul revocat ramane raspunzator nelimitat fata de terti pentru obligatiile pe care le-a contractat in timpul administratiei sale, putand insa exercita actiune in regres impotriva societatii.
 
Art. 190. – Asociatii comanditati, care sunt administratori, nu pot lua parte la deliberarile adunarilor generale pentru alegerea cenzorilor sau, dupa caz, a auditorului financiar, chiar daca poseda actiuni ale societatii. 
  
   CAPITOLUL VI
  Societatile cu raspundere limitata

 

   Art. 191. – (1) Hotararile asociatilor se iau in adunarea generala.
   (2) Prin actul constitutiv se va putea stabili ca votarea se poate face si prin corespondenta.
   Art. 192. – (1) Adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel.
   (2) Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel.
   Art. 193. – (1) Fiecare parte sociala da dreptul la un vot.
   (2) Un asociat nu poate exercita dreptul sau de vot in deliberarile adunarilor asociatilor referitoare la aporturile sale in natura sau la actele juridice incheiate intre ele si societate.
   (3) Daca adunarea legal constituita nu poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute, adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti.
   Art. 194. – (1) Adunarea generala a asociatilor are urmatoarele obligatii principale: 
   a) sa aprobe situatia financiara anuala si sa stabileasca repartizarea profitului net;
   b) sa desemneze administratorii si cenzorii, sa ii revoce/demita si sa le dea descarcare de activitate, precum si sa decida contractarea auditului financiar, atunci cand acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii; 
   c) sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o exercite; 
   d) sa modifice actul constitutiv.
   (2) In acest din urma caz, daca in actul constitutiv se prevede dreptul de retragere a asociatului pentru ca nu este de acord cu modificarile aduse acestuia, se aplica dispozitiile art. 224 si 225.
   Art. 195. – (1) Administratorii sunt obligati sa convoace adunarea asociatilor la sediul social, cel putin o data pe an sau de cate ori este necesar.
   (2) Un asociat sau un numar de asociati, ce reprezinta cel putin o patrime din capitalul social, va putea cere convocarea adunarii generale, aratand scopul acestei convocari.
   (3) Convocarea adunarii se va face in forma prevazuta in actul constitutiv, iar in lipsa unei dispozitii speciale, prin scrisoare recomandata, cu cel putin 10 zile inainte de ziua fixata pentru tinerea acesteia, aratandu-se ordinea de zi.
   Art. 196. – Dispozitiile prevazute pentru societatile pe actiuni, in ce priveste dreptul de a ataca hotararile adunarii generale, se aplica si societatilor cu raspundere limitata, termenul de 15 zile prevazut la art. 132 alin. (2) urmand sa curga de la data la care asociatul a luat cunostinta de hotararea adunarii generale pe care o ataca.
   Art. 1961. – (1) In cazul societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic, acesta va exercita atributiile adunarii generale a asociatilor societatii.
   (2) Asociatul unic va consemna de indata, in scris, orice decizie adoptata in conformitate cu alin. (1).
   (3) Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii cu raspundere limitata al carui asociat unic este. 
   (4) Dispozitiile privitoare la administrarea societatilor pe actiuni nu sunt aplicabile societatilor cu raspundere limitata, indiferent daca sunt sau nu supuse obligatiei de auditare. 
   Art. 197. – (1) Societatea este administrata de unul sau mai multi administratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala.
   (2) Administratorii nu pot primi, fara autorizarea adunarii asociatilor, mandatul de administrator in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune.
   (3) Dispozitiile art. 75, 76, 77 alin. (1) si 79 se aplica si societatilor cu raspundere limitata.
   Art. 198. – (1) Societatea trebuie sa tina, prin grija administratorilor, un registru al asociatilor, in care se vor inscrie, dupa caz, numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la acestea.
   (2) Administratorii raspund personal si solidar pentru orice dauna pricinuita prin nerespectarea prevederilor de la alin. (1).
   (3) Registrul poate fi cercetat de asociati si creditori.
   Art. 199. – (1) Dispozitiile art. 160 alin. (1), alin. (12) si alin. (2), precum si ale art. 1601 se aplica in mod corespunzator.
   (2) La societatile comerciale care nu se incadreaza in prevederile art. 160 alin. (1), adunarea asociatilor poate numi unul sau mai multi cenzori ori un auditor financiar. 
   (3) Daca numarul asociatilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie.
   (4) Dispozitiile prevazute pentru cenzorii societatilor pe actiuni se aplica si cenzorilor din societatile cu raspundere limitata.
   (5) In lipsa de cenzori sau, dupa caz, de auditor financiar, fiecare dintre asociati, care nu este administrator al societatii, va exercita dreptul de control pe care asociatii il au in societatile in nume colectiv. 
  
   Art. 200. – Societatea cu raspundere limitata nu poate emite obligatiuni.
   Art. 201. – (1) Situatiile financiare vor fi intocmite dupa normele prevazute pentru societatea pe actiuni. In urma aprobarii lor de catre adunarea generala a asociatilor, administratorii vor depune la registrul comertului, in termen de 15 zile de la data adunarii generale, copii ale situatiilor financiare anuale, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, spre a fi publicate in conformitate cu art. 185. 
   (2) Dispozitiile prevazute pentru fondurile de rezerva la societatea pe actiuni, ca si acelea privitoare la reducerea capitalului social, se aplica si societatilor cu raspundere limitata.
   Art. 202. – (1) Partile sociale pot fi transmise intre asociati.
   (2) Transmiterea catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social.
   (3) In cazul dobandirii unei parti sociale prin succesiune, prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel; in acest din urma caz, societatea este obligata la plata partii sociale catre succesori, conform ultimului bilant contabil aprobat.
   (4) In cazul in care s-ar depasi maximul legal de asociati din cauza numarului succesorilor, acestia vor fi obligati sa desemneze un numar de titulari ce nu va depasi maximul legal.
   Art. 203. – (1) Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si in registrul de asociati al societatii.
   (2) Transmiterea are efect fata de terti numai din momentul inscrierii ei in registrul comertului.

 

   TITLUL IV
  Modificarea actului constitutiv

 

   CAPITOLUL I
  Dispozitii generale

 

   Art. 204. – (1) Actul constitutiv poate fi modificat prin hotarare a adunarii generale ori a Consiliului de administratie, respectiv directoratului, adoptata in temeiul art. 114 alin. (1), sau prin hotararea instantei judecatoresti, in conditiile art. 223 alin. (3) si ale art. 226 alin. (2). 
   (2) Forma autentica a actului modificator adoptat de asociati este obligatorie atunci cand are ca obiect:
   a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport in natura a unui teren;
   b) modificarea formei juridice a societatii intr-o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;
   c) majorarea capitalului social prin subscriptie publica.
   (3) Dispozitiile art. 17 alin. (1) se aplica si in cazul schimbarii denumirii ori in cel al continuarii societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. 
   (4) Dupa fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul, vor depune la registrul comertului actul modificator si textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificarile, care vor fi inregistrate in temeiul hotararii judecatorului-delegat, cu exceptia situatiilor stipulate la art. 223 alin. (3) si la art. 226 alin. (2), atunci cand inregistrarea va fi efectuata pe baza hotararii irevocabile de excludere sau de retragere. 
   (5) Oficiul registrului comertului va inainta din oficiu actul modificator astfel inregistrat si o notificare asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv catre Regia Autonoma Monitorul Oficial, spre a fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii. 
   (6) Actul modificator al actului constitutiv al unei societati in nume colectiv sau in comandita simpla, in forma autentica, se depune la oficiul registrului comertului, cu respectarea prevederilor alin. (4), si se mentioneaza in acest registru, fara a fi obligatorie publicarea lui in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. 
   (7) In forma actualizata potrivit alin. (4) se pot omite numele sau denumirea si celelalte date de identificare a fondatorilor si a primilor membri ai organelor societatii. 
   (8) Abrogat. 
   (9) Omisiunea este permisa numai daca au trecut cel putin 5 ani de la data inmatricularii societatii si numai daca actul constitutiv nu prevede altfel.
   Art. 205. – Schimbarea formei societatii, prelungirea duratei ei sau alte modificari ale actului constitutiv al societatii nu atrag crearea unei persoane juridice noi.
   Art. 206. – (1) Creditorii particulari ai asociatilor dintr-o societate in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata pot face opozitie, in conditiile art. 62, impotriva hotararii adunarii asociatilor de prelungire a duratei societatii peste termenul fixat initial, daca au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotararii.
   (2) Cand opozitia a fost admisa, asociatii trebuie sa decida, in termen de o luna de la data la care hotararea a devenit irevocabila, daca inteleg sa renunte la prelungire sau sa excluda din societate pe asociatul debitor al oponentului.
   (3) In acest din urma caz, drepturile cuvenite asociatului debitor vor fi calculate pe baza ultimului bilant contabil aprobat.

 

   CAPITOLUL II
  Reducerea sau majorarea capitalului social

 

   Art. 207. – (1) Capitalul social poate fi redus prin:
   a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
   b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
   c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
   (2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:
   a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
   b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
   c) alte procedee prevazute de lege.
   Art. 208. – (1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
   (2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
   (3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62. 
   (4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila. 
   (5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3). 
   Art. 209. – Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.
   Art. 210. – (1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
   (2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
   (3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social.
   (4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.
   Art. 211. – Abrogat. 
   Art. 212. – (1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii.
   (2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde: 
   a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;
   b) denumirea si sediul societatii;
   c) capitalul social subscris si varsat;
   d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor; 
   e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;
   f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani;
   g) obligatiunile emise de societate;
   h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele.
   (3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.
    Art. 213. – Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital. 
   Art. 214. – In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital. 
   Art. 215. – (1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39. 
   (2) Aporturi in creante nu sunt admise.
   (3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.
   (4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
   Art. 216. – (1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
   (2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 2201 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului. 
   (3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila. 
   Art. 2161. – Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator. 
  Art. 217. – (1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor.
   (2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor.
   (3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
   (4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
   Art. 218. – Abrogat. 
   Art. 219. – (1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
   (2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate. 
   Art. 220. – (1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.
   (2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura.
   (3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.
   (4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.
   Art. 2201. – (1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor.
   (2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.
   (3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii.
   (4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. 
   Art. 221. – Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele prevazute de art. 210. 
   

 

   TITLUL V
  Excluderea si retragerea asociatilor

 

   Art. 222. – (1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata:
   a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
   b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
   c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;
   d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.
   (2) Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni.
   Art. 223. – (1) Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat.
   (2) Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat.
   (3) Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.
   (4) Hotararea irevocabila de excludere se va depune, in termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica la cererea societatii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
   Art. 224. – (1) Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.
   (2) Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.
   Art. 225. – (1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere.
   (2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.
   Art. 226. – (1) Asociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate:
   a) in cazurile prevazute in actul constitutiv;
   b) cu acordul tuturor celorlalti asociati;
   c) in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare.
   (2) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.
   (3) Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribunal.

 

   TITLUL VI
  Dizolvarea, fuziunea si divizarea societatilor comerciale

 

   CAPITOLUL I
  Dizolvarea societatilor

 

   Art. 227. – (1) Societatea se dizolva prin:
   a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
   b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;
   c) declararea nulitatii societatii;
   d) hotararea adunarii generale;
   e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;
   f) falimentul societatii;
   g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
   (2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. a), asociatii trebuie sa fie consultati de catre consiliul de administratie, respectiv de directorat, cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. In lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalul poate dispune, prin incheiere, efectuarea consultarii conform art. 119 alin. (3). 
   (3) Daca procedura prevazuta la alin. (2) nu este indeplinita, la expirarea duratei mentionate in actul constitutiv orice persoana interesata sau Oficiul National al Registrului Comertului poate sesiza judecatorul-delegat pentru constatarea dizolvarii societatii. 
   (4) Lichidarea si radierea societatii se efectueaza potrivit dispozitiilor art. 237 alin. (6)-(10). 
   Art. 228. – (1) Societatea pe actiuni se dizolva:
   a) in cazul si in conditiile prevazute la art. 15324;
   b) in cazul si in conditiile prevazute la art. 10 alin. (3). 
   (2) Prevederile alin. (1) lit. a) se aplica in mod corespunzator si societatii cu raspundere limitata. 
   Art. 229. – (1) Societatile in nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.
   (2) Se excepteaza cazul cand in actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.
   (3) Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si societatilor in comandita simpla sau in comandita pe actiuni, daca acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar.
   Art. 230. – (1) In societatile in nume colectiv, daca un asociat decedeaza si daca nu exista conventie contrara, societatea trebuie sa plateasca partea ce se cuvine mostenitorilor, dupa ultimul bilant contabil aprobat, in termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului, daca asociatii ramasi nu prefera sa continue societatea cu mostenitorii care consimt la aceasta.
   (2) Prevederile alin. (1) se aplica si societatilor in comandita simpla, in caz de deces al unuia dintre asociatii comanditati, in afara de cazul cand mostenitorii sai nu prefera sa ramana in societate in aceasta calitate.
   (3) Mostenitorii raman raspunzatori, potrivit art. 224, pana la publicarea schimbarilor intervenite.
   Art. 231. – (1) In caz de dizolvare a societatii prin hotarare a asociatilor, acestia vor putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotararii luate, atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ.
   (2) Noua hotarare se mentioneaza in registrul comertului, dupa care oficiul registrului comertului o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei, spre publicare in Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii.
   (3) Creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in conditiile art. 62.
   Art. 232. – (1) Dizolvarea societatilor comerciale trebuie sa fie inscrisa in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in afara de cazul prevazut la art. 227 alin. (1) lit. a).
   (2) Inscrierea si publicarea se vor face conform art. 204, cand dizolvarea are loc in baza unei hotarari a adunarii generale, si in termen de 15 zile de la data la care hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila, cand dizolvarea a fost pronuntata de justitie.
   (3) In cazul prevazut la art. 227 alin. (1) lit. f), dizolvarea se pronunta de tribunalul investit cu procedura falimentului.
   Art. 233. – (1) Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea are loc fara lichidare, in cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri prevazute de lege.
   (2) Din momentul dizolvarii, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot intreprinde noi operatiuni. In caz contrar, acestia sunt personal si solidar raspunzatori pentru actiunile intreprinse. 
   (3) Interdictia prevazuta la alin. (2) se aplica din ziua expirarii termenului fixat pentru durata societatii ori de la data la care dizolvarea a fost hotarata de adunarea generala sau declarata prin sentinta judecatoreasca.
   (4) Societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia.
   Art. 234. – Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
   Art. 235. – (1) In societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere limitata, asociatii pot hotari, o data cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea prevazute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lichidare a societatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii.
   (2) Prin votul unanim al asociatilor se poate hotari si asupra modului in care activele ramase dupa plata creditorilor vor fi impartite intre asociati. In lipsa acordului unanim privind impartirea bunurilor, va fi urmata procedura lichidarii prevazuta de prezenta lege. 
   (3) Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa plata creditorilor are loc la data radierii societatii din registrul comertului. 
   (4) Registrul va elibera fiecarui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, in baza caruia asociatul poate proceda la inscrierea bunurilor imobile in cartea funciara. 
   Art. 236. – Abrogat. 
   Art. 237. – (1) La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care:
   a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;
   b) societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului;
   c) societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta;
   d) societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii.
   (2) Dispozitiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile in cazul in care societatea a fost in inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si inscrisa in registrul comertului. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani.
   (3) Hotararea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea se inregistreaza in registrul comertului, se comunica directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putand sa se indrepte impotriva societatii.
   (4) In cazul mai multor hotarari judecatoresti de dizolvare, pentru situatiile prevazute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in forma unui tabel cuprinzand: codul unic de inregistrare, denumirea, forma juridica si sediul societatii dizolvate, instanta care a dispus dizolvarea, numarul dosarului, numarul si data hotararii de dizolvare. In aceste cazuri, tarifele de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, se reduc cu 50%.
   (5) Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare, in termen de 30 de zile de la efectuarea publicitatii, in conditiile alin. (3) si alin. (4). Recurentul va depune o copie a recursului la oficiul registrului comertului in care este inregistrata societatea a carei dizolvare a fost pronuntata. 
   (6) La data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare, persoana juridica intra in lichidare, potrivit prevederilor prezentei legi. 
   (7) Daca in termen de 3 luni de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare nu se procedeaza la numirea lichidatorului, judecatorul delegat, la cererea oricarei persoane interesate, numeste un lichidator de pe Lista practicienilor in reorganizare si lichidare, remunerarea acestuia urmand a fi facuta din averea persoanei juridice dizolvate sau, in cazul lipsei acesteia, din fondul de lichidare constituit in temeiul Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. 
   (71) Hotararile judecatoresti pronuntate in conditiile alin. (7) se comunica lichidatorului numit, se publica pe pagina de internet a Oficiului National al Registrului Comertului si se afiseaza la sediul oficiului registrului comertului in care este inmatriculata societatea comerciala dizolvata. 
   (8) Daca judecatorul delegat nu a fost sesizat, in conditiile alin. (7), cu nici o cerere de numire a lichidatorului in termen de 3 luni de la expirarea termenului prevazut la alin. (7), persoana juridica se radiaza din oficiu din registrul comertului, prin incheiere a judecatorului delegat, pronuntata la cererea Oficiului National al Registrului Comertului, cu citarea partilor, conform dreptului comun. 
   (9) Incheierea de radiere se inregistreaza in registrul comertului, se comunica persoanei juridice la sediul social, Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pe cale electronica, si se afiseaza pe pagina de Internet a Oficiului National al Registrului Comertului si la sediul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, in raza caruia societatea isi are inregistrat sediul. 
   (10) Bunurile ramase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comertului, in conditiile alin. (8) si (9), revin actionarilor. 
   Art. 2371. – (1) Atunci cand un asociat raspunde nelimitat pentru obligatiile societatii pe durata functionarii acesteia, raspunderea sa pentru aceste obligatii va fi nelimitata si in faza dizolvarii si, daca este cazul, a lichidarii societatii.
   (2) Atunci cand, pe durata functionarii societatii, un asociat raspunde pentru obligatiile acesteia in limitele aportului la capitalul social, raspunderea sa va fi limitata la acest aport si in situatia dizolvarii si, daca este cazul, a lichidarii societatii.
   (3) Asociatul care, in frauda creditorilor, abuzeaza de caracterul limitat al raspunderii sale si de personalitatea juridica distincta a societatii raspunde nelimitat pentru obligatiile neachitate ale societatii dizolvate, respectiv lichidate.
   (4) Raspunderea asociatului devine nelimitata in conditiile alin. (3), in special atunci cand acesta dispune de bunurile societatii ca si cum ar fi bunurile sale proprii sau daca diminueaza activul societatii in beneficiul personal ori al unor terti, cunoscand sau trebuind sa cunoasca faptul ca in acest mod societatea nu va mai fi in masura sa isi execute obligatiile. 
 
   CAPITOLUL II
  Fuziunea si divizarea societatilor

 

   Art. 238. – (1) Fuziunea este operatiunea prin care:
   a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in schimbul repartizarii catre actionarii societatii sau societatilor absorbite de actiuni la societatea absorbanta si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau
   b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate. 
   (2) Divizarea este operatiunea prin care:
   a) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera mai multor societati totalitatea patrimoniului sau, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate;
   b) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera totalitatea patrimoniului sau mai multor societati nou-constituite, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile nouconstituite si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate. 
   (21) Divizarea poate avea loc si prin transferul simultan al patrimoniului societatii divizate catre una sau mai multe societati existente si una sau mai multe societati nou-constituite. Prevederile alin. (2) se aplica in mod corespunzator. 
   (3) Fuziunea sau divizarea se poate face si intre societati de forme diferite.
   (4) Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii. 
   Art. 239. – (1) Fuziunea sau divizarea se hotaraste de fiecare societate in parte, in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societatii.
   (2) Cand actiunile sunt de mai multe categorii, hotararea asupra fuziunii/divizarii, in temeiul art. 113 lit. h), este subordonata rezultatului votului pe categorii, dat in conditiile art. 115.
   (3) Daca, prin fuziune sau divizare, se infiinteaza o noua societate, aceasta se constituie in conditiile prevazute de prezenta lege pentru forma de societate convenita.
   Art. 240. – Abrogat. 
   Art. 241. – Administratorii societatilor care urmeaza a participa la fuziune sau la divizare vor intocmi un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:
   a) forma, denumirea si sediul social ale tuturor societatilor implicate in fuziune sau divizare;
   b) fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii;
   c) conditiile alocarii de actiuni la societatea absorbanta sau la societatile beneficiare;
   d) data de la care actiunile sau partile sociale prevazute la lit. c) dau detinatorilor dreptul de a participa la beneficii si orice conditii speciale care afecteaza acest drept;
   e) rata de schimb a actiunilor sau partilor sociale si cuantumul eventualelor plati in numerar;
   f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare;
   g) drepturile conferite de catre societatea absorbanta sau beneficiara detinatorilor de actiuni care confera drepturi speciale si celor care detin alte valori mobiliare in afara de actiuni sau masurile propuse in privinta acestora;
   h) orice avantaj special acordat expertilor la care se face referire la art. 2433 si membrilor organelor administrative sau de control ale societatilor implicate in fuziune sau in divizare;
   i) data situatiilor financiare ale societatilor participante, care au fost folosite pentru a se stabili conditiile fuziunii sau ale divizarii; 
   j) data de la care tranzactiile societatii absorbite sau divizate sunt considerate din punct de vedere contabil ca apartinand societatii absorbante sau uneia ori alteia dintre societatile beneficiare;
   k) in cazul divizarii:
   – descrierea si repartizarea exacta a activelor si pasivelor care urmeaza a fi transferate fiecareia dintre societatile beneficiare;
   – repartizarea catre actionarii sau asociatii societatii divizate de actiuni, respectiv parti sociale, la societatile beneficiare si criteriul pe baza caruia se face repartizarea. 
   Art. 2411. – (1) Daca un element de activ nu este repartizat in proiectul de divizare si daca interpretarea proiectului nu permite luarea unei decizii privind repartizarea sa, elementul de activ in cauza sau contravaloarea acestuia se repartizeaza intre toate societatile beneficiare, proportional cu cota din activul net alocat societatilor in cauza, in conformitate cu proiectul de divizare.
   (2) Daca un element de pasiv nu este repartizat in proiectul de divizare si daca interpretarea proiectului nu permite luarea unei decizii privind repartizarea sa, societatile beneficiare raspund solidar pentru elementul de pasiv in cauza. 
   Art. 242. – (1) Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentantii societatilor participante, se depune la oficiul registrului comertului unde este inmatriculata fiecare societate, insotit de o declaratie a societatii care inceteaza a exista in urma fuziunii sau divizarii, despre modul cum a hotarat sa stinga pasivul sau.
   (2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecatorul delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala partilor, integral sau in extras, potrivit dispozitiei judecatorului delegat sau cererii partilor, cu cel putin 30 de zile inaintea datelor sedintelor in care adunarile generale extraordinare urmeaza a hotari, in temeiul art. 113 lit. h), asupra fuziunii/divizarii.
   Art. 243. – (1) Creditorii societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protectie adecvata a intereselor lor. Orice astfel de creditor, a carui creanta este anterioara datei publicarii proiectului de fuziune sau de divizare si care nu este scadenta la data publicarii, poate face opozitie, in conditiile art. 62.
   (2) Opozitia suspenda executarea fuziunii sau a divizarii pana la data la care hotararea judecatoreasca devine irevocabila, in afara de cazurile in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.
   (3) In cazul divizarii, daca un creditor al societatii careia ii este transferata obligatia in conformitate cu proiectul de divizare nu a obtinut realizarea creantei sale, toate societatile beneficiare sunt raspunzatoare pentru obligatia in cauza, in limita activelor nete care le-au fost transferate prin divizare, cu exceptia societatii careia i-a fost transferata obligatia respectiva, care raspunde nelimitat. 
   Art. 2431. – (1) In cazul unei fuziuni, detinatorilor de valori mobiliare, altele decat actiuni, care confera drepturi speciale, trebuie sa li se acorde in cadrul societatii absorbante drepturi cel putin echivalente cu cele pe care le detineau la societatea absorbita, cu exceptia cazului in care modificarea drepturilor in cauza este aprobata de o adunare a detinatorilor de astfel de titluri ori individual de catre detinatorii de astfel de titluri sau a cazului in care detinatorii au dreptul de a obtine rascumpararea titlurilor lor.
   (2) In cazul unei divizari, detinatorilor de valori mobiliare, altele decat actiuni, care confera drepturi speciale, trebuie sa li se acorde in cadrul societatilor beneficiare carora li se pot opune drepturile decurgand din asemenea valori mobiliare, in conformitate cu proiectul de divizare, drepturi cel putin echivalente cu cele de care beneficiau in societatea divizata, cu exceptia cazului in care modificarea drepturilor in cauza este aprobata de o adunare a detinatorilor de astfel de valori mobiliare ori de catre acestia in mod individual sau a cazului in care detinatorii au dreptul de a obtine rascumpararea valorilor mobiliare detinute. 
   Art. 2432. – (1) Administratorii societatilor care participa la fuziune sau la divizare trebuie sa intocmeasca un raport scris, detaliat, in care sa explice proiectul de fuziune sau de divizare si sa precizeze fundamentul sau juridic si economic, in special cu privire la rata de schimb a actiunilor. In cazul divizarii, raportul va include, de asemenea, criteriul de repartizare a actiunilor.
   (2) Raportul trebuie sa descrie, de asemenea, orice dificultati speciale aparute in realizarea evaluarii.
   (3) In cazul divizarii, raportul administratorilor va include si informatii referitoare la intocmirea raportului de evaluare in conformitate cu art. 215, pentru societatile beneficiare, si registrul la care acesta trebuie depus.
   (4) Administratorii societatii divizate trebuie sa informeze adunarea generala a societatii divizate, precum si pe administratorii societatilor beneficiare, astfel incat acestia sa poata informa, la randul lor, adunarile generale ale societatilor respective asupra oricarei modificari substantiale a activelor si pasivelor, intervenita intre data intocmirii proiectului de divizare si data adunarii generale a societatii divizate care urmeaza sa decida asupra proiectului de divizare. 
   Art. 2433. – (1) Unul sau mai multi experti, persoane fizice ori juridice, actionand pe seama fiecareia dintre societatile care participa la fuziune sau divizare, dar independent de acestea, vor fi desemnati de catre judecatorul-delegat pentru a examina proiectul de fuziune sau de divizare si a intocmi un raport scris catre actionari.
   (2) Acest raport va preciza daca rata de schimb a actiunilor sau partilor sociale este corecta si rezonabila. Raportul va indica, de asemenea, metoda sau metodele folosite pentru a determina rata de schimb propusa, va preciza daca metoda sau metodele folosite sunt adecvate pentru cazul respectiv, va indica valorile obtinute prin aplicarea fiecareia dintre aceste metode si va contine opinia expertilor privind ponderea atribuita metodelor in cauza pentru obtinerea valorii retinute in final. Raportul va descrie, de asemenea, orice dificultati deosebite in realizarea evaluarii.
   (3) La cererea comuna a societatilor care participa la fuziune sau la divizare, judecatorul-delegat desemneaza unul sau mai multi experti actionand pentru toate societatile implicate, dar independent de acestea.
   (4) Fiecare dintre expertii desemnati in conformitate cu prezentul articol are dreptul de a obtine de la oricare dintre societatile care participa la fuziune sau la divizare toate informatiile si documentele relevante si de a face toate investigatiile necesare. 
   (5) Examinarea proiectului de fuziune sau, dupa caz, de divizare si intocmirea raportului prevazut la alin. (1) nu vor fi necesare daca toti actionarii/asociatii sau toti detinatorii altor valori mobiliare care confera drepturi de vot la fiecare dintre societatile participante la fuziune sau la divizare decid astfel.
   Art. 244. – (1) Cu cel putin o luna inainte de data adunarii generale extraordinare care urmeaza sa se pronunte asupra proiectului de fuziune sau de divizare, organele de conducere ale societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare vor pune la dispozitia actionarilor/asociatilor, la sediul societatii, urmatoarele documente:
   a) proiectul de fuziune sau de divizare;
   b) raportul intocmit de catre organele de conducere in conformitate cu art. 2432;
   c) situatiile financiare anuale si rapoartele de gestiune pentru ultimele 3 exercitii financiare ale societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare;
   d) situatiile financiare, intocmite nu mai devreme de prima zi a celei de-a treia luni anterioare datei proiectului de fuziune sau de divizare, daca ultimele situatii financiare anuale au fost intocmite pentru un exercitiu financiar incheiat cu mai mult de 6 luni inainte de aceasta data;
   e) raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorului financiar;
   f) daca este cazul, raportul intocmit potrivit prevederilor art. 2433
   g) evidenta contractelor cu valori depasind 10.000 lei fiecare si aflate in curs de executare, precum si repartizarea lor in caz de divizare a societatii.
   (2) Actionarii sau asociatii vor putea obtine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele. 
   (3) In cazul divizarii, daca toti actionarii/asociatii sau detinatorii altor valori mobiliare care confera drepturi de vot decid astfel, nu sunt necesare redactarea raportului prevazut de art. 2432 si punerea la dispozitia actionarilor/asociatilor a documentelor prevazute de art. 244 alin. (1) lit. b) si d). 
   Art. 245. – (1) Administratorii societatii absorbite sau ai societatii care este divizata raspund civil fata de actionarii sau asociatii acelei societati pentru neregularitatile comise in pregatirea si realizarea fuziunii sau divizarii.
   (2) Expertii care intocmesc raportul prevazut la art. 2433, pe seama societatii absorbite sau divizate, raspund civil fata de actionarii/asociatii acestor societati pentru neregularitatile comise in indeplinirea indatoririlor lor. 
   Art. 246. – (1) In cel mult doua luni de la expirarea termenului de opozitie prevazut la art. 62 sau, dupa caz, de la data la care fuziunea sau divizarea poate fi efectuata in conformitate cu prevederile art. 243 alin. (2), adunarea generala a fiecarei societati participante va hotari asupra fuziunii sau divizarii.
   (2) In cazul unei fuziuni prin infiintarea unei noi societati sau al unei divizari prin infiintarea unor noi societati, proiectul de fuziune sau de divizare si, daca sunt continute intr-un document separat, actul constitutiv sau proiectul de act constitutiv al noii/noilor societati vor fi aprobate de catre adunarea generala a fiecareia dintre societatile care urmeaza sa isi inceteze existenta. 
   Art. 247. – Prin derogare de la prevederile art. 115, atunci cand fuziunea sau divizarea are ca efect marirea obligatiilor asociatilor uneia dintre societatile participante, hotararea se ia cu unanimitate de voturi.
   Art. 248. – (1) Actul modificator al actului constitutiv al societatii absorbante se inregistreaza in registrul comertului in a carui circumscriptie isi are sediul societatea si, vizat de judecatorul delegat, se transmite, din oficiu, la Monitorul Oficial al Romaniei, spre publicare in Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii.
   (2) Publicitatea pentru societatile absorbite poate fi efectuata de societatea absorbanta, in cazurile in care acele societati nu au efectuat-o, in termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al societatii absorbante de catre judecatorul delegat.
   Art. 249. – Fuziunea/divizarea produce efecte:
   a) in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi, de la data inmatricularii in registrul comertului a noii societati sau a ultimei dintre ele;
   b) in alte cazuri, de la data inregistrarii hotararii ultimei adunari generale care a aprobat operatiunea, cu exceptia cazului in care, prin acordul partilor, se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data, care nu poate fi insa ulterioara incheierii exercitiului financiar curent al societatii absorbante sau societatilor beneficiare, nici anterioara incheierii ultimului exercitiu financiar incheiat al societatii sau societatilor ce isi transfera patrimoniul. 
   Art. 2491. – In cazul unei fuziuni prin absorbtie, prin care una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera toate activele si pasivele lor unei alte societati care detine toate actiunile lor sau alte titluri conferind drepturi de vot in adunarea generala, urmatoarele articole nu se vor aplica: art. 241 lit. c), d) si e), art. 2432, art. 2433, art. 244 alin. (1) lit. b) si f), art. 245 si art. 250 alin. (1) lit. b). 
   Art. 250. – (1) Fuziunea sau divizarea are urmatoarele consecinte:
   a) transferul, atat in raporturile dintre societatea absorbita sau divizata si societatea absorbanta/societatile beneficiare, cat si in raporturile cu tertii, catre societatea absorbanta sau fiecare dintre societatile beneficiare al tuturor activelor si pasivelor societatii absorbite/divizate; acest transfer va fi efectuat in conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de fuziune/divizare;
   b) actionarii sau asociatii societatii absorbite sau divizate devin actionari, respectiv asociati ai societatii absorbante, respectiv ai societatilor beneficiare, in conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de fuziune/divizare;
   c) societatea absorbita sau divizata inceteaza sa existe.
   (2) Nicio actiune sau parte sociala la societatea absorbanta nu poate fi schimbata pentru actiuni/parti sociale emise de societatea absorbita si care sunt detinute:
   a) de catre societatea absorbanta, direct sau prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar in contul societatii; sau
   b) de catre societatea absorbita, direct sau prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar in contul societatii.
   (3) Nicio actiune sau parte sociala la una dintre societatile beneficiare nu poate fi schimbata pentru actiuni la societatea divizata, detinute:
   a) de catre societatea beneficiara in cauza, direct sau prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar pe seama societatii; sau
   b) de catre societatea divizata, direct sau prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar pe seama societatii. 
   Art. 2501. – Prevederile prezentului capitol referitoare la divizare, cu exceptia art. 250 alin. (1) lit. c), se aplica si atunci cand o parte din patrimoniul unei societati se desprinde si este transferata ca intreg uneia sau mai multor societati existente ori unor societati care sunt astfel constituite, in schimbul alocarii de actiuni sau parti sociale ale societatilor beneficiare catre:
   a) actionarii sau asociatii societatii care transfera activele (desprindere in interesul actionarilor ori asociatilor); sau
   b) societatea care transfera activele (desprindere in interesul societatii). 
   Art. 251. – (1) Nulitatea unei fuziuni sau divizari poate fi declarata numai prin hotarare judecatoreasca.
   (2) De la data realizarii sale, potrivit art. 249, fuziunea, respectiv divizarea, poate fi declarata nula doar daca nu a fost supusa unui control judiciar in conformitate cu prevederile art. 37 sau daca hotararea uneia dintre adunarile generale care au votat proiectul fuziunii sau al divizarii este nula ori anulabila.
   (3) Procedurile de anulare si de declarare a nulitatii fuziunii sau divizarii nu pot fi initiate dupa expirarea unui termen de 6 luni de la data la care fuziunea sau divizarea a devenit efectiva, in temeiul art. 249, sau daca situatia a fost rectificata. 
   (4) Daca neregularitatea ce poate conduce la declararea nulitatii unei fuziuni sau divizari poate fi remediata, instanta competenta acorda societatilor implicate un termen pentru rectificarea acesteia.
   (5) Hotararea definitiva de declarare a nulitatii unei fuziuni sau divizari va fi inaintata din oficiu de catre instanta oficiilor registrului comertului de la sediile societatilor implicate in fuziunea sau divizarea respectiva.
   (6) Hotararea definitiva de declarare a nulitatii unei fuziuni ori divizari nu aduce atingere prin ea insasi valabilitatii obligatiilor nascute in sarcina sau in beneficiul societatii absorbante ori societatilor beneficiare, angajate dupa ce fuziunea sau divizarea au devenit efective, in temeiul art. 249, si inainte ca hotararea de declarare a nulitatii sa fie publicata.
   (7) In cazul declararii nulitatii unei fuziuni, societatile participante la fuziunea respectiva raspund solidar pentru obligatiile societatii absorbante, angajate in perioada mentionata la alin. (6).
   (8) In cazul declararii nulitatii unei divizari, fiecare dintre societatile beneficiare raspunde pentru propriile obligatii, angajate in perioada prevazuta la alin. (6). Societatea divizata raspunde, de asemenea, pentru aceste obligatii, in limita cotei de active nete transferate societatii beneficiare in contul careia au luat nastere obligatiile respective. 
   Art. 2511. – In cazul societatilor organizate potrivit sistemului dualist, obligatiile administratorilor prevazute la art. 241 si 2432, respectiv la art. 245, revin directoratului, respectiv membrilor acestuia. 
   
   CAPITOLUL III
  Fuziunea transfrontaliera
  

 

   SECŢIUNEA 1
  Domeniul de aplicare. Competenta jurisdictionala

 

   Art. 2512. – (1) Societatile pe actiuni, societatile in comandita pe actiuni, societatile cu raspundere limitata – persoane juridice romane – si societatile europene cu sediul social in Romania pot fuziona, in conditiile prezentei legi, cu societati comerciale care au sediul social sau, dupa caz, administratia centrala ori sediul principal in alte state membre ale Uniunii Europene sau in state apartinand Spatiului Economic European, denumite in continuare state membre, si care functioneaza in una dintre formele juridice prevazute de art. 1 din Directiva Consiliului 68/151/CEE din 9 martie 1968, de coordonare, in vederea echivalarii, a garantiilor impuse societatilor in statele membre, in sensul art. 58 al doilea paragraf din Tratatul de instituire a Comunitatilor Europene, pentru protejarea intereselor asociatilor sau tertilor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L065 din 14 martie 1968, cu modificarile ulterioare, sau cu societati europene cu sediul social in alte state membre.
   (2) Societatile pe actiuni, societatile in comandita pe actiuni, societatile cu raspundere limitata – persoane juridice romane – si societatile europene cu sediul social in Romania pot fuziona cu societati comerciale care au sediul social sau, dupa caz, administratia centrala ori sediul principal in alte state membre si care, fara a se incadra in tipurile de entitati prevazute la alin. (1), au personalitate juridica, detin un patrimoniu propriu ce reprezinta singura sursa care asigura garantarea obligatiilor sociale si sunt supuse unor formalitati de publicitate similare celor prevazute de Directiva Consiliului 68/151/CEE, daca legea acelui stat membru permite astfel de fuziuni.
   (3) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor prezentului capitol organismele de plasament colectiv in valori mobiliare si fondurile inchise de investitii, reglementate de Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte entitati avand ca obiect de activitate plasamentul colectiv al resurselor atrase de la public si care functioneaza pe principiul repartizarii riscurilor si ale caror titluri pot fi rascumparate, direct sau indirect, la cererea detinatorilor, din activele entitatii respective.
   (4) In cazul in care societatea absorbanta este o societate in comandita pe actiuni, infiintata si functionand potrivit legii romane, actionarii societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari comanditari ai societatii in comandita pe actiuni absorbante, daca nu se prevede altfel in hotararea de aprobare a proiectului de fuziune.
   Art. 2513. – Competenta de verificare a legalitatii fuziunii, sub aspectul procedurii pe care o urmeaza societatile participante la fuziune – persoane juridice romane sau societatile europene cu sediul social in Romania – si, daca este cazul, societatea nou-infiintata – persoana juridica romana sau societate europeana cu sediul social in Romania -, apartine judecatorului delegat la oficiul registrului comertului unde sunt inmatriculate societatile persoane juridice romane sau societatile europene cu sediul social in Romania participante la fuziune, inclusiv societatea absorbanta, ori, daca este cazul, societatea nou-infiintata.

 

   SECŢIUNEA a 2-a
  Etape. Efecte. Nulitate

 

   Art. 2514. – (1) Fuziunea transfrontaliera, in sensul prezentei legi, este operatiunea prin care:
   a) una sau mai multe societati, dintre care cel putin doua sunt guvernate de legislatia a doua state membre diferite, sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in schimbul repartizarii catre actionarii/asociatii societatii sau societatilor absorbite de actiuni/parti sociale la societatea absorbanta si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale astfel repartizate; sau
   b) mai multe societati, dintre care cel putin doua sunt guvernate de legislatia a doua state membre diferite, sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii/asociatii lor de actiuni/parti sociale la societatea nou-infiintata si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale astfel repartizate;
   c) o societate este dizolvata fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului sau unei alte societati care detine totalitatea actiunilor sale/partilor sociale sau a altor titluri conferind drepturi de vot in adunarea generala.
   (2) Plata in numerar poate fi superioara valorii prevazute la alin. (1) lit. a) si b), daca legislatia a cel putin unuia dintre statele membre a caror nationalitate o detin societatile participante la fuziune sau societatea nou-infiintata permite depasirea acestui procent.
   Art. 2515. – (1) Administratorii sau membrii directoratului societatilor care urmeaza a participa la fuziune intocmesc un proiect comun de fuziune care trebuie sa cuprinda cel putin:
   a) forma, denumirea si sediul social ale tuturor societatilor participante la fuziune;
   b) forma, denumirea si sediul social ale societatii nou-infiintate, daca este cazul;
   c) conditiile alocarii de actiuni/parti sociale la societatea absorbanta sau la societatea nou-infiintata;
   d) rata de schimb a actiunilor/partilor sociale si cuantumul eventualelor plati in numerar;
   e) data de la care actiunile/partile sociale prevazute la lit. c) dau detinatorilor dreptul de a participa la beneficii si orice conditii speciale care afecteaza acest drept;
   f) drepturile acordate de catre societatea absorbanta sau nou-infiintata detinatorilor de actiuni care confera drepturi speciale si celor care detin alte valori mobiliare in afara de actiuni sau masurile propuse in privinta acestora;
   g) orice avantaj special acordat expertilor care evalueaza proiectul de fuziune si membrilor organelor administrative sau de control ale societatilor implicate in fuziune;
   h) informatii privind evaluarea patrimoniului transferat societatii absorbante sau societatii nou-infiintate;
   i) data de la care tranzactiile societatii absorbite sunt considerate din punct de vedere contabil ca apartinand societatii absorbante sau nou-infiintate;
   j) efectele fuziunii asupra locurilor de munca ale angajatilor societatilor participante la fuziune;
   k) data situatiilor financiare ale societatilor participante care au fost folosite pentru a se stabili conditiile fuziunii;
   l) daca este cazul, informatii privind mecanismele de implicare a angajatilor in definirea drepturilor acestora de a participa la activitatea societatii absorbante sau nou-infiintate.
   (2) La proiectul prevazut la alin. (1) va fi anexat proiectul actului constitutiv al societatii ce urmeaza a fi infiintata, respectiv proiectul de act modificator al actului constitutiv al societatii absorbante.
   Art. 2516. – (1) Proiectul comun de fuziune, semnat de reprezentantii societatilor participante, se depune la oficiul registrului comertului unde sunt inmatriculate societatile comerciale persoane juridice romane si/sau societatile europene cu sediul in Romania, participante la fuziune.
   (2) Proiectul comun de fuziune, vizat de judecatorul-delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala partilor, integral sau in extras, potrivit dispozitiei judecatorului-delegat sau cererii partilor, cu cel putin 30 de zile inaintea datelor sedintelor in care adunarile generale urmeaza a hotari asupra fuziunii.
   (3) Extrasul prevazut la alin. (2) trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele mentiuni:
   a) forma, denumirea si sediul social ale fiecarei societati participante la fuziune;
   b) oficiul registrul comertului la care au fost depuse documentele prevazute la art. 2515;
   c) conditiile in care isi pot exercita dreptul de opozitie creditorii societatii.
   Art. 2517. – (1) Administratorii/membrii directoratului societatilor care participa la fuziune trebuie sa intocmeasca un raport scris, detaliat, in care sa explice proiectul de fuziune si sa precizeze fundamentul sau juridic si economic.
   (2) Raportul prevazut la alin. (1) se pune la dispozitia actionarilor/asociatilor, iar, in cazurile prevazute la art. 25110, si a reprezentantului angajatilor sau, in cazul in care nu a fost desemnat, a angajatilor, la sediul societatii, cu cel putin 30 de zile inaintea datei sedintei in care adunarea generala urmeaza a hotari asupra fuziunii. In cazul in care societatea detine o pagina de internet proprie, raportul se publica si pe pagina de internet, pentru liberul acces al actionarilor/asociatilor si angajatilor.
   Art. 2518. – (1) Unul sau mai multi experti, persoane fizice ori juridice, actionand pe seama fiecareia dintre societatile persoane juridice romane sau societatile europene cu sediul in Romania, care participa la fuziune, dar independent de acestea, sunt desemnati de catre judecatorul-delegat pentru a examina proiectul comun de fuziune si a intocmi un raport scris catre actionari/asociati.
   (2) Raportul prevazut la alin. (1) va preciza daca rata de schimb a actiunilor/partilor sociale este corecta si rezonabila. Raportul va indica, de asemenea, metoda sau metodele folosite pentru a determina rata de schimb propusa, va preciza daca metoda sau metodele folosite sunt adecvate pentru cazul respectiv, va indica valorile obtinute prin aplicarea fiecareia dintre aceste metode si va contine opinia expertilor privind ponderea atribuita metodelor in cauza pentru obtinerea valorii retinute in final. Raportul va descrie, de asemenea, orice dificultati deosebite in realizarea evaluarii.
   (3) La cererea comuna a societatilor care participa la fuziune, inclusiv a celor care au nationalitatea altui stat membru, judecatorul-delegat desemneaza unul sau mai multi experti actionand pentru toate societatile participante, dar independent de acestea.
   (4) Fiecare dintre expertii desemnati in conformitate cu prezentul articol are dreptul de a obtine de la oricare dintre societatile care participa la fuziune toate informatiile si documentele relevante si de a face toate investigatiile necesare.
   (5) Prin hotarare a tuturor actionarilor/asociatilor societatilor participante la fuziune se poate renunta la examinarea proiectului de fuziune si la intocmirea raportului prevazut la alin. (1).
   Art. 2519. – (1) Creditorii societatilor comerciale – persoane juridice romane sau societati europene cu sediul in Romania – care iau parte la fuziune au dreptul la o protectie adecvata a intereselor lor. Orice astfel de creditor, a carui creanta este anterioara datei publicarii proiectului de fuziune si care nu este scadenta la data publicarii, poate face opozitie in conditiile prevazute la art. 62.
   (2) Opozitia suspenda executarea fuziunii pana la data la care hotararea judecatoreasca devine irevocabila, in afara de cazul in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.
   Art. 25110. – (1) Daca societatea absorbanta sau nou-infiintata este o societate europeana cu sediul social in Romania, administratorii societatilor participante la fuziune asigura respectarea dreptului de implicare a angajatilor in activitatea societatii europene, in conditiile prevazute de Hotararea Guvernului nr. 187/2007 privind procedurile de informare, consultare si alte modalitati de implicare a angajatilor in activitatea societatii europene.
   (2) Daca in una sau mai multe dintre societatile participante guvernate de legislatia altui stat membru functioneaza un mecanism de implicare a angajatilor in activitatea societatii de tipul celui prevazut de art. 2 lit. k) din Directiva 2001/86/CE din 8 octombrie 2001 pentru completarea statutului societatii europene in ceea ce priveste implicarea lucratorilor sau un alt mecanism de cointeresare a angajatilor, societatea absorbanta sau nou-infiintata – persoana juridica romana – este obligata sa instituie un astfel de mecanism, devenind aplicabile, in mod corespunzator, prevederile art. 3 alin. (1) si (2), art. 4-7, art. 10 alin. (1) si (2) lit. a), g) si h), art. 11-24, 27 si 28 din Hotararea Guvernului nr. 187/2007.
   (3) In cazul in care societatea absorbanta sau societatea nou-infiintata este o persoana juridica romana, organele de conducere ale societatilor participante la fuziune in care functioneaza mecanisme de implicare a angajatilor pot, fara o negociere prealabila, sa se supuna dispozitiilor de referinta prevazute de art. 12-23 din Hotararea Guvernului nr. 187/2007 sau sa respecte aceste prevederi incepand cu data inregistrarii in registrul comertului a modificarii actului constitutiv al societatii absorbante sau cu data inmatricularii societatii nou-infiintate, despre optiune urmand a se face mentiune in proiectul de fuziune.
   (4) In situatia prevazuta la alin. (3), grupul special de negociere poate decide cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor sai care reprezinta cel putin doua treimi dintre angajati, inclusiv voturile membrilor care reprezinta angajatii din cel putin doua state membre diferite, sa nu declanseze negocieri sau sa inceteze negocierile deja initiate si sa admita aplicarea dispozitiilor de referinta din Hotararea Guvernului nr. 187/2007.
   (5) Atunci cand in cadrul societatii persoana juridica romana, care rezulta din fuziunea transfrontaliera, va functiona un sistem de implicare a angajatilor, administratorii sau, dupa caz, membrii directoratului au obligatia sa asigure protectia drepturilor angajatilor rezultand din acest mecanism in cazul unei fuziuni de drept intern ulterioare, pentru o perioada de 3 ani de la data la care fuziunea transfrontaliera a produs efecte.
   (6) In cazul in care, dupa negocieri prealabile, se aplica normele-standard de participare, adunarea generala a asociatilor/actionarilor poate decide limitarea proportiei de reprezentanti ai angajatilor in cadrul consiliului de administratie/directoratului societatii care rezulta in urma fuziunii transfrontaliere. Cu toate acestea, in cazul in care in una dintre societatile care fuzioneaza reprezentantii angajatilor au constituit cel putin o treime din consiliul de administratie sau de supraveghere, limitarea decisa de adunarea generala a asociatilor/actionarilor nu poate avea ca efect reducerea proportiei de participare a angajatilor la mai putin de o treime.
   Art. 25111. – (1) In termen de cel mult doua luni de la expirarea termenului de opozitie prevazut la art. 62 sau, dupa caz, de la data la care fuziunea poate fi efectuata in conformitate cu prevederile art. 2519 alin. (2), adunarea generala a fiecareia dintre societati hotaraste asupra proiectului comun de fuziune, in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv.
   (2) Cand actiunile sunt de mai multe categorii, hotararea asupra fuziunii este subordonata rezultatului votului pe categorii, dat in conditiile art. 115.
   (3) In cazurile prevazute la art. 25110, adunarea generala a actionarilor/asociatilor poate conditiona aprobarea fuziunii de ratificarea expresa de catre adunarea generala a mecanismelor de implicare a angajatilor in activitatea societatii absorbante sau nou-infiintate.
   (4) Atunci cand fuziunea are ca efect marirea obligatiilor actionarilor/asociatilor uneia dintre societatile participante – persoane juridice romane -, hotararea adunarii actionarilor/asociatilor se ia cu unanimitate de voturi.
   Art. 25112. – (1) Actionarii/asociatii care nu au votat in favoarea hotararii adunarii generale prin care a fost aprobata fuziunea au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor/partilor sociale de catre societate.
   (2) In cazul societatilor pe actiuni sau in comandita pe actiuni, dreptul de retragere va fi exercitat in conformitate cu prevederile art. 134.
   (3) Prin exceptie de prevederile art. 226, in cazul societatilor cu raspundere limitata, dreptul de retragere se va exercita prin aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 134.
   (4) Actionarii/asociatii pot face aplicarea dreptului de retragere reglementat de prezentul articol, doar daca:
   a) legislatia tuturor statelor membre, a caror nationalitate o detin societatile participante la fuziune, prevede un sistem de protectie a asociatilor similar celui prevazut de alin. (1)-(3);
   b) societatile participante la fuziune, guvernate de legislatia altui stat membru care nu confera asociatilor un drept de retragere din societate, au acceptat in mod expres ca asociatii societatii – persoana juridica romana – sa faca uz de acest drept, facandu-se mentiune in acest sens in hotararea adunarii generale de aprobare a fuziunii.
   Art. 25113. – (1) In cazul fuziunii prin absorbtie, judecatorul-delegat dispune inregistrarea in registrul comertului a actului modificator al actului constitutiv al societatii absorbante – persoana juridica romana sau societate europeana cu sediul social in Romania – dupa verificarea existentei certificatelor sau a documentelor similare care atesta indeplinirea conditiilor prevazute de lege, emise de autoritatile competente din celelalte state membre in care au sediul social ori, dupa caz, administratia centrala sau sediul principal celelalte societati participante la fuziune, si a termenului in care acestea au fost depuse la oficiul registrului comertului, termen ce nu poate depasi 6 luni de la emitere.
   (2) Daca prin fuziune se infiinteaza o noua societate – persoana juridica romana -, controlul de legalitate va fi efectuat in conditiile prevazute de prezenta lege pentru forma de societate a carei constituire a fost convenita, cu verificarea in prealabil a certificatelor sau a documentelor similare prevazute la alin. (1).
   (3) In cazul in care prin fuziune se infiinteaza o societate europeana cu sediul social in Romania, controlul de legalitate al fuziunii si al indeplinirii conditiilor de infiintare a societatii va fi efectuat potrivit Regulamentului (CE) nr. 2.157/2001 al Consiliului din 8 octombrie 2001 privind statutul societatii europene si de prezenta lege.
   (4) Judecatorul-delegat verifica, daca este cazul, si caracteristicile mecanismelor de implicare a angajatilor in activitatea societatii absorbante sau nou-constituite.
   (5) Daca societatea absorbanta sau societatea nou-infiintata este persoana juridica guvernata de legislatia altui stat membru, inclusiv o societate europeana cu sediul social intr-un alt stat membru, judecatorul-delegat verifica legalitatea hotararii de fuziune, depusa de catre administratorii/membrii directoratului la oficiul registrului comertului in care este inregistrata societatea – persoana juridica romana -, si pronunta o incheiere prin care se constata indeplinirea conditiilor prevazute de prezenta lege de catre societatea comerciala – persoana juridica romana. Incheierea este comunicata societatii – persoana juridica romana – la sediul acesteia.
   (6) Judecatorul-delegat poate pronunta incheierea prevazuta la alin. (5), chiar daca procedura declansata de cererile de retragere a actionarilor/asociatilor in conformitate cu art. 25112 este in curs, in incheiere indicandu-se faptul ca rascumpararea actiunilor/partilor sociale nu este inca finalizata. Retragerile efectuate de actionari/asociati in conformitate cu art. 25112 sunt opozabile societatii absorbante sau nou-infiintate si actionarilor/asociatilor acesteia.
   Art. 25114. – (1) In cazul fuziunii prin absorbtie, actul modificator, vizat potrivit art. 25113 alin. (1), se transmite, din oficiu, spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii.
   (2) Daca prin fuziune se constituie o noua societate – persoana juridica romana sau o societate europeana cu sediul in Romania -, aceasta este supusa formalitatilor de publicitate prevazute de prezenta lege pentru forma de societate convenita.
   (3) Oficiul registrului comertului unde este inmatriculata societatea absorbanta sau societatea nou-infiintata va notifica de indata, pe cheltuiala societatii, realizarea fuziunii autoritatilor similare din statele membre in care sunt inmatriculate societatile participante la fuziune, in vederea radierii acestora.
   (4) Oficiul registrul comertului unde sunt inmatriculate societatile comerciale absorbite – persoane juridice romane – radiaza din registrul comertului aceste societati, in temeiul notificarii comunicate de autoritatea similara din statul membru a carui nationalitate o detine societatea absorbanta sau societatea nou-infiintata.
   (5) In cazul in care prin fuziunea transfrontaliera este constituita o societate europeana cu sediul in Romania, Oficiul National al Registrului Comertului, pe cheltuiala partilor, comunica Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, in vederea publicarii, un anunt care cuprinde: denumirea societatii, numarul de inmatriculare in registrul comertului in care este inmatriculata, data inmatricularii, numarul Monitorului Oficial al Romaniei in care a fost publicata incheierea judecatorului-delegat de inmatriculare a societatii.
   Art. 25115. – (1) Fuziunea are urmatoarele consecinte:
   a) transferul, atat in raporturile dintre societatea absorbita si societatea absorbanta/nou-infiintata, cat si in raporturile cu tertii, catre societatea absorbanta/nou-infiintata al tuturor activelor si pasivelor societatii absorbite;
   b) actionarii sau asociatii societatii absorbite/participante la fuziune devin actionari, respectiv asociati ai societatii absorbante/nou-infiintate, in conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de fuziune;
   c) societatea absorbita, respectiv societatile care formeaza noua societate prin fuziune inceteaza sa existe.
   (2) Fuziunea produce efecte:
   a) in cazul constituirii unei societati, de la data inmatricularii acesteia in registrul comertului;
   b) in cazul fuziunii prin absorbtie, de la data inregistrarii in registrul comertului a actului modificator al actului constitutiv, cu exceptia cazului in care, prin acordul partilor, se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data, care nu poate fi insa ulterioara incheierii exercitiului financiar curent al societatii absorbante sau societatilor beneficiare si nici anterioara incheierii ultimului exercitiu financiar incheiat al societatii sau societatilor care isi transfera patrimoniul, si controlul judecatorului-delegat prevazut de art. 25113 alin. (1);
   c) in cazul in care prin fuziune se constituie o societate europeana, de la data inmatricularii acesteia.
   (3) Drepturile si obligatiile societatilor absorbite decurgand din raporturile de munca si care exista la data intrarii in vigoare a fuziunii transfrontaliere se transfera de la data prevazuta la alin. (2) societatii absorbante sau nou-infiintate.
   (4) Niciuna dintre actiunile societatii absorbante nu poate fi schimbata cu actiuni la societatea absorbita, detinute:
   a) fie de catre societatea absorbanta sau de catre o persoana care actioneaza in nume propriu, dar pentru societatea respectiva;
   b) fie de catre societatea absorbita sau de catre o persoana care actioneaza in nume propriu, dar pentru societatea respectiva.
   Art. 25116. – (1) Administratorii societatii absorbite sau ai celor ce au format noua societate raspund civil fata de asociatii acelei/acelor societati pentru neregularitatile comise in pregatirea si realizarea fuziunii.
   (2) Expertii care intocmesc raportul prevazut la art. 2518, pe seama societatii absorbite sau a societatilor ce formeaza noua societate, raspund civil fata de asociatii acestor societati pentru neregularitatile comise in indeplinirea indatoririlor lor.
   Art. 25117. – In cazul unei fuziuni prin absorbtie, prin care una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera toate activele si pasivele lor unei alte societati care detine toate actiunile lor sau alte titluri conferind drepturi de vot in adunarea generala, nu se aplica prevederile art. 2515 alin. (1) lit. c), d) si e), art. 2518, art. 25115 alin. (1) lit. b) si ale art. 25116.
   Art. 25118. – (1) Daca societatea absorbanta este o persoana juridica avand nationalitatea altui stat membru si care detine 90% sau mai mult din capitalul social al societatii/societatilor absorbite, dar nu totalitatea acestuia, societatea participanta la fuziune – persoana juridica romana – nu este obligata sa solicite efectuarea raportului expertilor prevazut la art. 2518, decat daca legislatia statului membru a carui nationalitate o detine societatea absorbanta prevede aceasta obligatie.
   (2) In cazul in care relatia dintre societatea absorbanta si cea absorbita este cea prevazuta la alin. (1), pronuntarea incheierii judecatorului-delegat, emiterea in temeiul acesteia si comunicarea certificatului sau a documentului similar prevazut de art. 25113 alin. (5) nu sunt necesare decat daca legislatia statului membru a carui nationalitate o detine societatea absorbanta prevede aceasta obligatie.
   Art. 25119. – (1) Nulitatea unei fuziuni poate fi declarata numai prin hotarare judecatoreasca.
   (2) Nulitatea fuziunii nu poate interveni dupa data la care aceasta a produs efecte, data stabilita potrivit art. 25115 alin. (2).
   (3) Procedurile de anulare si de declarare a nulitatii nu pot fi initiate daca situatia a fost rectificata. Daca neregularitatea ce poate conduce la declararea nulitatii unei fuziuni poate fi remediata, instanta competenta acorda societatilor participante un termen pentru rectificarea acesteia.
   (4) Hotararea definitiva de declarare a nulitatii fuziunii va fi inaintata din oficiu de catre instanta oficiilor registrului comertului de la sediile societatilor implicate in fuziune.

 

   TITLUL VII
  Lichidarea societatilor comerciale

 

   CAPITOLUL I
  Dispozitii generale

 

   Art. 252. – (1) Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului social, chiar daca in actul constitutiv se prevad norme in acest scop, sunt obligatorii urmatoarele reguli:
   a) pana la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii si directorii, respectiv membrii directoratului, continua sa-si exercite atributiile, cu exceptia celor prevazute la art. 233; 
   b) actul de numire a lichidatorilor, mentionand puterile conferite acestora sau sentinta care ii tine locul, precum si orice act ulterior care ar aduce schimbari cu privire la persoana lor sau la puterile conferite trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comertului, pentru a fi inscrise de indata si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. 
   (2) Numai dupa indeplinirea formalitatilor de la alin. (1) lichidatorii vor depune semnatura lor in registrul comertului si vor exercita aceasta functie.
   (3) Abrogat. 
   (4) In afara de dispozitiile prezentului titlu, se aplica societatilor in lichidare regulile stabilite prin actul constitutiv si prin lege, in masura in care nu sunt incompatibile cu lichidarea.
   (5) Toate actele emanand de la societate trebuie sa arate ca aceasta este in lichidare.
   Art. 2521. – Abrogat. 
   Art. 253. – (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti – persoane fizice ale societatii lichidatoare – trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii.
   (2) Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului.
   (3) Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze.
   (4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor.
   (5) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. In cazul societatilor pe actiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere.
   Art. 254. – In cazul societatilor comerciale a caror activitate s-a desfasurat in baza autorizatiei de mediu prevazute de Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, lichidatorii sunt obligati sa ia masuri pentru efectuarea bilantului de mediu, prevazut de aceasta lege, si sa comunice rezultatele acestui bilant agentiei teritoriale pentru protectia mediului.
   Art. 255. – (1) In afara de puterile conferite de asociati, cu aceeasi majoritate ceruta pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:
   a) sa stea in judecata in numele societatii; 
   b) sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare;
   c) sa vanda, prin licitatie publica, imobilele si orice avere mobiliara a societatii; 
   d) sa faca tranzactii;
   e) sa lichideze si sa incaseze creantele societatii. 
   f) sa contracteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice alte acte necesare.
   (2) In lipsa unor dispozitii speciale in actul constitutiv sau in actul lor de numire, lichidatorii nu pot sa constituie ipoteci asupra bunurilor societatii, daca nu sunt autorizati de instanta. 
   (3) Lichidatorii care intreprind noi operatiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidarii sunt raspunzatori personal si solidar de executarea lor.
   Art. 256. – (1) Lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, inaintea achitarii creditorilor societatii.
   (2) Asociatii vor putea cere insa ca sumele retinute sa fie depuse la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora si sa se faca repartizarea asupra actiunilor sau partilor sociale, chiar in timpul lichidarii, daca, in afara de ceea ce este necesar pentru indeplinirea tuturor obligatiilor societatii, scadente sau care vor ajunge la scadenta, mai ramane un disponibil de cel putin 10% din cuantumul lor.
   (3) Impotriva deciziilor lichidatorilor creditorii societatii pot face opozitie in conditiile art. 62.
   Art. 257. – Lichidatorii care probeaza, prin prezentarea situatiei financiare anuale, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil trebuie sa ceara sumele necesare asociatilor care raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele, daca acestia sunt obligati, potrivit formei societatii, sa le procure sau, daca sunt debitori fata de societate, pentru varsamintele neefectuate, la care erau obligati in calitate de asociat.
   Art. 258. – Lichidatorii care au achitat datoriile societatii cu propriii lor bani nu vor putea sa exercite impotriva societatii drepturi mai mari decat acelea ce apartineau creditorilor platiti.
   Art. 259. – Creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen, pana la concurenta bunurilor existente in patrimoniul societatii, si numai dupa aceea de a se indrepta impotriva asociatilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise sau din aceea a aporturilor la capitalul social.
   Art. 260. – (1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.
   (2) In termen de 15 zile de la terminarea lichidarii, lichidatorii vor cere radierea societatii din registrul comertului, sub sanctiunea unei amenzi judiciare de 2.000.000 lei pentru fiecare zi de intarziere, care va fi aplicata de judecatorul delegat, in urma sesizarii oricarei parti interesate, prin incheiere. Incheierea judecatorului delegat este executorie si supusa recursului.
   (3) Radierea se poate face si din oficiu.
   (4) Lichidarea nu libereaza pe asociati si nu impiedica deschiderea procedurii de faliment a societatii.
   Art. 261. – (1) Dupa aprobarea socotelilor si terminarea repartitiei, registrele si actele societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociati, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate.
   (2) In societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni registrele prevazute de art. 177 alin. 1 lit. a)-f) vor fi depuse la registrul comertului la care a fost inregistrata societatea, unde orice parte interesata va putea lua cunostinta de ele cu autorizarea judecatorului delegat, iar restul actelor societatii vor fi depuse la Arhivele Nationale.
   (3) Registrele tuturor societatilor vor fi pastrate timp de 5 ani.

 

   CAPITOLUL II
  Lichidarea societatilor in nume colectiv, in comandita
simpla sau cu raspundere limitata

 

   Art. 262. – (1) Numirea lichidatorilor in societatile in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va fi facuta de toti asociatii, daca in contractul de societate nu se prevede altfel.
   (2) Daca nu se va putea intruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi facuta de instanta, la cererea oricarui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociatilor si administratorilor.
   (3) Impotriva sentintei se poate declara numai recurs de catre asociati sau administratori, in termen de 15 zile de la pronuntare.
   Art. 263. – (1) Dupa terminarea lichidarii societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, lichidatorii trebuie sa intocmeasca situatia financiara si sa propuna repartizarea activului intre asociati.
   (11) Situatia financiara semnata de catre lichidatori se inainteaza spre a fi inregistrata si publicata pe pagina de internet a oficiului registrului comertului. 
   (12) Abrogat. 
   (2) Asociatul nemultumit poate face opozitie, in conditiile art. 62, in termen de 15 zile de la notificarea situatiei financiare de lichidare si a proiectului de repartizare.
   (3) Pentru solutionarea opozitiei, problemele referitoare la lichidare vor fi separate de acelea ale repartizarii, fata de care lichidatorii pot ramane straini.
   (4) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (2) sau dupa ce sentinta asupra opozitiei a ramas irevocabila, situatia financiara de lichidare si repartizare se considera aprobata si lichidatorii sunt liberati.
   
   CAPITOLUL III
  Lichidarea societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni

 

   Art. 264. – (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.
   (2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.
   (3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare. 
   
   Art. 265. – (1) Administratorii, respectiv membrii directoratului, vor prezenta lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii, pentru timpul trecut de la ultima situatie financiara aprobata pana la inceperea lichidarii. 
   (2) Lichidatorii au dreptul sa aprobe darea de seama si sa faca sau sa sustina eventualele contestatii cu privire la aceasta.
   Art. 266. – (1) In cazul in care unul sau mai multi administratori, respectiv membri ai directoratului, sunt numiti lichidatori, darea de seama asupra gestiunii administratorilor, respectiv a directoratului, se va depune la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, impreuna cu bilantul final de lichidare. 
   (2) Cand gestiunea trece peste durata unui exercitiu financiar, darea de seama trebuie anexata la prima situatie financiara pe care lichidatorii o prezinta adunarii generale.
   (3) Orice actionar poate face opozitie, in conditiile art. 62, in termen de 15 zile de la publicare.
   (4) Toate opozitiile facute vor fi conexate, pentru a fi solutionate printr-o singura sentinta.
   (5) Orice actionar are dreptul sa intervina in instanta, iar hotararea va fi opozabila si actionarilor neintervenienti.
   Art. 267. – Abrogat. 
   Art. 268. – (1) Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii intocmesc situatia financiara finala, aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii, insotita de raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorilor financiari.
   (2) Situatia financiara, semnata de lichidatori, se va depune, pentru a fi mentionata, la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
   (3) Orice actionar poate face opozitie, in conditiile art. 62.
   Art. 269. – (1) Daca termenul prevazut la art. 266 alin. (3) a expirat fara a se face opozitie, situatia financiara se considera aprobata de toti actionarii, iar lichidatorii sunt liberati, sub rezerva repartizarii activului societatii.
   (2) Independent de expirarea termenului, chitanta de primire a celei din urma repartitii tine loc de aprobare a contului si a repartitiei facute fiecarui actionar.
   Art. 270. – (1) Sumele cuvenite actionarilor, neincasate in termen de doua luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator.
   (2) Plata se va face persoanei aratate sau posesorului actiunilor, retinandu-se titlul.
   Art. 2701. – In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare. 
   Art. 2702. – Constatand indeplinirea conditiilor prevazute de legea insolventei, judecatorul-sindic va dispune deschiderea procedurii simplificate a insolventei. 
  
   Titlul VII1
  Societatea europeana
   
   Art. 270^2a). – Societatilor europene cu sediul in Romania le sunt aplicabile prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societatii europene, cele ale prezentului capitol, precum si cele privitoare la societatile pe actiuni, in masura compatibilitatii lor cu dispozitiile regulamentului comunitar.
   Art. 270^2b). – (1) Societatile europene cu sediul social in Romania au personalitate juridica de la data inmatricularii in registrul comertului.
   (2) O societate europeana nu poate fi inmatriculata in registrul comertului decat dupa incheierea unui acord privind implicarea angajatilor in activitatea societatii, in conditiile prevazute de Hotararea Guvernului nr. 187/2007.
   (3) In termen de 30 de zile de la inregistrare, Oficiul National al Registrului Comertului va comunica Jurnalului Oficial al Uniunii Europene un anunt privind inmatricularea societatii. Anuntul va cuprinde informatiile prevazute de art. 14 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/ 2001.
   Art. 270^2c). – (1) Orice societate europeana inmatriculata in Romania isi poate transfera sediul social intr-un alt stat membru.
   (2) Proiectul de transfer, vizat de judecatorul-delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii, cu cel putin 30 de zile inaintea datei sedintei in care adunarea generala extraordinara urmeaza a hotari asupra transferului.
   (3) Hotararea adunarii generale privind transferul sediului social al societatii europene intr-un alt stat membru se adopta in conditiile art. 115 alin. (2). In cazul in care actionarii reprezentand majoritatea capitalului social sunt prezenti sau reprezentanti, decizia poate fi adoptata cu majoritate simpla.
   Art. 270^2d). – (1) Creditorii societatilor europene ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii pot face opozitie in conditiile art. 62.
   (2) Opozitia prevazuta la alin. (1) suspenda executarea operatiunii pana la data la care hotararea judecatoreasca devine irevocabila, in afara de cazul in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.
   Art. 270^2e). – (1) Actionarii care nu au votat in favoarea hotararii adunarii generale prin care a fost aprobat transferul sediului intr-un alt stat membru au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate.
   (2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data adoptarii hotararii adunarii generale.
   (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar.
   (4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatoruldelegat, in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39. Costurile de evaluare vor fi suportate de societate.
   (5) Judecatorul-delegat, ulterior verificarii legalitatii transferului, pronunta o incheiere ce atesta indeplinirea conditiilor prevazute de art. 3-5 din prezenta lege si a celor prevazute de art. 8 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/2001.
   (6) Ulterior radierii societatii europene transferate, oficiul registrului comertului va comunica Jurnalului Uniunii Europene, pe cheltuiala societatii, un anunt privind radierea societatii din registrul comertului din Romania ca urmare a transferului sediului acestuia intr-un alt stat membru.

 

   TITLUL VIII
  Contraventii si infractiuni 
 
   Art. 2703. – (1) Incalcarea prevederilor art. 74 constituie contraventie si este sanctionata cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei.
   (2) Incalcarea prevederilor art. 131 alin. (4) constituie contraventie si este sanctionata cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei. 
   (3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se realizeaza de catre organele cu atributii de control ale Ministerului Finantelor Publice Agentia Nationala de Administrare Fiscala si ale unitatilor sale teritoriale.
   Art. 271. – Se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
   1. prezinta, cu rea-credinta, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului, date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credinta, in tot sau in parte, asemenea date;
   2. prezinta, cu rea-credinta, actionarilor/asociatilor o situatie financiara inexacta sau cu date inexacte asupra conditiilor economice ale societatii, in vederea ascunderii situatiei ei reale;
   3. refuza sa puna la dispozitie expertilor, in cazurile si in conditiile prevazute la art. 26 si 38, documentele necesare sau ii impiedica, cu rea-credinta, sa indeplineasca insarcinarile primite.
   Art. 272. – (1) Se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societatii, care:
   1. dobandeste, in contul societatii, actiuni ale altor societati la un pret pe care il stie vadit superior valorii lor efective sau vinde, pe seama societatii, actiuni pe care aceasta le detine, la preturi despre care are cunostinta ca sunt vadit inferioare valorii lor efective, in scopul obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos in paguba societatii;
   2. foloseste, cu rea-credinta, bunuri sau creditul de care se bucura societatea, intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate in care are interese direct sau indirect;
   3. se imprumuta, sub orice forma, direct sau printr-o persoana interpusa, de la societatea pe care o administreaza, de la o societate controlata de aceasta ori de la o societate care controleaza societatea pe care el o administreaza, suma imprumutata fiind superioara limitei prevazute la art. 1444 alin. (3) lit. a), sau face ca una dintre aceste societati sa ii acorde vreo garantie pentru datorii proprii;
   4. incalca dispozitiile art. 183. 
   (2) Nu constituie infractiune fapta prevazuta la alin. (1) pct. 2, daca a fost savarsita de administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societatii in cadrul unor operatiuni de trezorerie intre societate si alte societati controlate de aceasta sau care o controleaza, direct ori indirect. 
   (3) Nu constituie infractiune fapta prevazuta la alin. (1) pct. 3, daca este savarsita de catre o societate comerciala ce are calitatea de fondator, iar imprumutul este realizat de la una dintre societatile controlate ori care o controleaza pe aceasta, direct sau indirect. 
   Art. 2721. – Se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societatii, care:
   1. raspandeste stiri false sau intrebuinteaza alte mijloace frauduloase care au ca efect marirea ori scaderea valorii actiunilor sau a obligatiunilor societatii ori a altor titluri ce ii apartin, in scopul obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos in paguba societatii;
   2. incaseaza sau plateste dividende, sub orice forma, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, in lipsa de situatie financiara sau contrarii celor rezultate din aceasta. 
   Art. 273. – Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
   1. emite actiuni de o valoare mai mica decat valoarea lor legala ori la un pret inferior valorii nominale sau emite noi actiuni in schimbul aporturilor in numerar, inainte ca actiunile precedente sa fi fost achitate in intregime;
   2. se foloseste, in adunarile generale, de actiunile nesubscrise sau nedistribuite actionarilor;
   3. acorda imprumuturi sau avansuri asupra actiunilor societatii;
   4. preda titularului actiunile inainte de termen sau preda actiuni liberate in total sau in parte, in afara de cazurile stabilite de lege, ori emite actiuni la purtator fara a fi achitate integral;
   5. nu respecta dispozitiile legale referitoare la anularea actiunilor neachitate;
   6. emite obligatiuni fara respectarea dispozitiilor legale sau actiuni fara sa cuprinda mentiunile cerute de lege.
   Art. 274. -Se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
   1. indeplineste hotararile adunarii generale referitoare la schimbarea formei societatii, la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului social, inainte de expirarea termenelor prevazute de lege;
   2. indeplineste hotararile adunarii generale referitoare la reducerea capitalului social, fara ca asociatii sa fi fost executati pentru efectuarea varsamantului datorat ori fara hotararea adunarii generale care ii scuteste de plata varsamintelor ulterioare.
   Art. 275. – (1) Se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul care:
   1. incalca, chiar prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispozitiile art. 1443
   2. nu convoaca adunarea generala in cazurile prevazute de lege sau incalca dispozitiile art. 193 alin. (2).
   3. incepe operatiuni in numele unei societati cu raspundere limitata, inainte de a se fi efectuat varsamantul integral al capitalului social;
   4. emite titluri negociabile reprezentand parti sociale ale unei societati cu raspundere limitata;
   5. dobandeste actiuni ale societatii in contul acesteia, in cazurile interzise de lege.
   (2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se pedepseste si asociatul care incalca dispozitiile art. 127 sau ale art. 193 alin. (2).
   Art. 276. – Se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda cenzorul care nu convoaca adunarea generala in cazurile in care este obligat prin lege.
   Art. 277. – (1) Se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani persoana care a acceptat sau a pastrat insarcinarea de cenzor, contrar dispozitiilor art. 161 alin. (2), sau persoana care a acceptat insarcinarea de expert, cu incalcarea dispozitiilor art. 39.
   (2) Hotararile luate de adunarile generale in baza unui raport al unui cenzor sau expert, numit cu incalcarea dispozitiilor art. 161 alin. (2) si ale art. 39, nu pot fi anulate din cauza incalcarii dispozitiilor cuprinse in acele articole.
   (3) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se pedepseste si fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv si cenzorul care exercita functiile sau insarcinarile lor cu incalcarea dispozitiilor prezentei legi referitoare la incompatibilitate.
   Art. 278. – (1) Dispozitiile art. 271-277 se aplica si lichidatorului, in masura in care se refera la obligatii ce intra in cadrul atributiilor sale.
   (2) Se pedepseste cu pedeapsa prevazuta la art. 275 lichidatorul care face plati asociatilor cu incalcarea dispozitiilor art. 256.
   Art. 279. – (1) Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda actionarul sau detinatorul de obligatiuni care:
   1. trece actiunile sau obligatiunile sale pe numele altor persoane, in scopul formarii unei majoritati in adunarea generala, in detrimentul altor actionari sau detinatori de obligatiuni;
   2. voteaza, in adunari generale, in situatia prevazuta la pct. 1, ca proprietar de actiuni sau de obligatiuni care in realitate nu-i apartin;
   3. in cazurile nepermise de lege, isi ia – in schimbul unui avantaj material – obligatia de a vota intr-un anumit sens in adunarile generale sau de a nu lua parte la vot.
   (2) Persoana care determina pe un actionar sau pe un detinator de obligatiuni ca, in schimbul unei sume de bani sau al unui alt avantaj material, sa voteze intr-un anumit sens in adunarile generale ori sa nu ia parte la vot, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
   Art. 280. – Se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani, in afara de raspunderea pentru daunele pricinuite, prin operatiunile sale, statului roman si tertilor, cel care exercita un comert in favoarea si pe seama unor societati constituite in tara straina, in cazurile in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru functionarea acelor societati in Romania.
   Art. 2801. – Transmiterea fictiva a partilor sociale sau a actiunilor detinute intr-o societate comerciala, in scopul sustragerii de la urmarirea penala ori in scopul ingreunarii acesteia, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani. 
 
   Art. 2802. – Determinarea inmatricularii unei societati in temeiul unui act constitutiv fals constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani.
   Art. 2803. – Folosirea, cu stiinta, a actelor unei societati radiate ca urmare a neindeplinirii obligatiilor prevazute de lege sau a actelor unei societati create in modalitatea prevazuta la art. 2802, in scopul producerii de efecte juridice, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani. 
   Art. 281. – Faptele prevazute in prezentul titlu, daca constituie – potrivit Codului penal sau unor legi speciale – infractiuni mai grave, se pedepsesc in conditiile si cu sanctiunile prevazute acolo.
   Art. 282. – Abrogat. 
   Art. 2821. – Pentru infractiunile prevazute in prezentul titlu, actiunea penala se exercita din oficiu. 

 

   TITLUL IX
  Dispozitii finale si tranzitorii

 

   Art. 283. – (1) Societatile comerciale, organizate in baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile ulterioare, privatizate sau care se vor privatiza, pot functiona numai pe baza de statut.
   (2) Modificand, in conditiile legii, statutul, asociatii il pot denumi act constitutiv, fara ca prin aceasta sa ia nastere o societate comerciala noua.
   (3) La societatile existente, asociatii pot modifica actul constitutiv, prevazand in el documentele la care acestia urmeaza sa aiba acces, in sensul art. 8 lit. i).
   (4) Societatile comerciale cu capital integral ori majoritar de stat pot functiona cu orice numar de asociati.
   Art. 284. – Incadrarea salariatilor la societatile comerciale se face pe baza de contract individual de munca, cu respectarea legislatiei muncii si asigurarilor sociale.
   Art. 285. – Daca asociatul unic dintr-o societate cu raspundere limitata este si administrator, poate beneficia de pensie ca la asigurarile sociale de stat, in masura in care a varsat contributia la asigurarile sociale si pe aceea pentru pensia suplimentara.
   Art. 286. – Constituirea de societati comerciale cu participare straina, in asociere cu persoane juridice sau persoane fizice romane, sau cu capital integral strain se efectueaza cu respectarea dispozitiilor prezentei legi si ale legii privind regimul investitiilor straine.*)
    ___________
   *) Potrivit art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1997, aprobata cu modificari prin Legea nr. 195/1997, societatile comerciale reglementate prin legi speciale raman supuse si dispozitiilor acelor legi.

 

   Art. 287. – Activitatile care nu pot face obiectul unei societati comerciale se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
   Art. 288. – Pentru autentificarea actului constitutiv se vor plati taxele de timbru si onorariile notariale legale.
   Art. 289. – In sensul prezentei legi, municipiul Bucuresti se asimileaza cu judetul.
   Art. 290. – (1) Intreprinderile mici si asociatiile cu scop lucrativ, persoane juridice, infiintate in baza Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative si reorganizate, pana la data de 17 septembrie 1991, in una dintre formele de societate prevazute de art. 2 din prezenta lege isi vor putea continua activitatea.
   (2) Ele sunt succesoare de drept ale intreprinderilor mici sau ale asociatiilor cu scop lucrativ din care provin.
   Art. 291. – Prevederile din prezenta lege se completeaza cu dispozitiile Codului comercial.
   Art. 292. – Societatile cu participare straina infiintate pana la data de 17 decembrie 1990 isi vor putea continua activitatea potrivit actului lor de constituire, aprobat in conditiile legii.
   Art. 293. – Abrogat. 

 

   Art. 294. – Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga prevederile art. 77 – 220 si 236 din Codul comercial**), prevederile referitoare la intreprinderile mici si la asociatiile cu scop lucrativ, cu personalitate juridica, din Decretul-lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, Decretul nr. 424/1972 privind constituirea si functionarea societatilor mixte in Romania, cu exceptia art. 15, art. 28 alin. 1, art. 33 si art. 35 alin. 2 si 3, Decretul-lege nr. 96/1990 privind unele masuri pentru atragerea investitiei de capital strain in Romania.
    ___________
   **) Potrivit art. IX din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1997, aprobata cu modificari prin Legea nr. 195/1997, pe data intrarii in vigoare a acestei ordonante (28 iulie 1997) se abroga art. 237-250 si art. 264-269 din Codul comercial.

Vaccinarea fetitelor pt. cancer a fost atacata in Justitie

Sindicatul Independent al Juristilor din Romania a chemat in judecata Ministerul Sanatatii Publice, solicitand Curtii de Apel Bucuresti anularea Ordinului Ministerului Sanatatii Publice nr. 574/269 din 2008 referitor la campania de vaccinare impotriva cancerului de col uterin – SILGARD/CERVARIX

 

 

Demersul face parte dintr-o actiune mai ampla, organizata in colaborare de Asociatia Christiana Bucuresti, Federatia Pro Vita Romania, Fundatia Sfintii Martiri Brancoveni si Asociatia Rost.

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Guvernul modifica Legea Azilului

Guvernul a adoptat o Ordonanta de urgenta care modifica si completeaza Legea nr. 112/2006 privind azilul din Romania, astfel incat sa se asigure un acces efectiv si direct la instanta de judecata pentru solicitantul caruia i-a fost respins accesul la procedura de azil romana .

Termenul legal de depunere a plangerii impotriva unei astfel de hotarari este de doua zile de la comunicare. Prin aceasta modificare este indeplinita cerinta privind precizia textului legal, astfel ca momentul de la care va curge termenul de contestare a hotararii in cauza va coincide cu momentul luarii la cunostinta despre aceasta.

In reglementarea anterioara, declarata neconstitutionala, termenul de depunere a plangerii incepea sa curga de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constata ca solicitantul nu se mai afla la ultima resedinta declarata.

Mai mult, au fost impuse si garantii suplimentare pentru ca solicitantul de azil sa aiba acces la instanta, astfel ca efectuarea transferului in statul membru responsabil este suspendata pana la expirarea termenului legal de depunere a plangerii.

Plangerea se depune personal sau prin reprezentant si este de competenta judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla structura competenta a Oficiului Roman pentru Imigrari care a emis hotararea.

Instanta de judecata solutioneaza plangerea in termen de 5 zile si pronunta o hotarare motivata, definitiva si irevocabila. in cazul in care instanta admite plangerea solicitantului de azil si dispune acordarea accesului la procedura de azil nationala dar solicitantul de azil a fost deja transferat in statul membru responsabil, Oficiul pentru Imigrari va intreprinde demersurile necesare pentru readmiterea solicitantului pe teritoriul tarii.

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Adevaratele motive pentru care a fost eliberat Sile Pietroi

Consiliul Superior al Magistraturii s-a autosesizat referitor la continutul articolului intitulat „Sile Pietroi pus in libertate pentru ca are rate la banci”, publicat in ziarul „Gandul” editia din 25.11.2008, preluat de diferite posturi de televiziune, si, pentru corecta informare a publicului.

Subtitlul articolului face trimitere la un citat din motivarea sentintei pronuntate in dosarul nr. 43902/3/2008. 

Argumentul atribuit judecatoarei nu face parte din considerentele pentru care instanta a dispus revocarea masurii arestarii preventive. 

Motivarea potrivit careia inculpatul ar avea debite la banci a apartinut acestuia, in cadrul ultimului cuvant acordat de catre instanta. 

Inculpatul Fierbantu Vasile a sustinut, in ultimul cuvant, ca este nevinovat, „ca are patru masini luate in leasing pe care trebuie sa le achite cu suma de 300.000.000 lei vechi pe luna, avand si un credit la banca”, solicitand cercetarea sa in stare de libertate.

In mod firesc, incheierea de sedinta a redat spusele inculpatului, dar acestea nu au constituit un argument retinut de catre instanta in decizia luata.

Revocarea masurii arestarii preventive s-a dispus strict pentru chestiuni care tin de faptul ca organele de ancheta nu au mai produs niciun fel de probatorii dupa luarea masurii arestarii preventive.

Solutia Tribunalului Bucuresti este definitiva, fiind confirmata prin decizia pronuntata in recurs de catre Curtea de Apel Bucuresti.

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Extinderea proiectului JURINDEX

In premiera pentru Romania, jurisprudenta unei instante a fost publicata integral, facilitand astfel accesul profesionistilor dar si al publicului la hotararile judecatoresti pronuntate, in forma lor completa, exact asa cum au fost pronuntate si cum se gasesc in evidentele oficiale ale instantei.

Incepand din 10.11.2008 pe site sunt publicate 12.038 sentinte si decizii, reprezentand totalitatea hotararilor judecatoresti pronuntate de Tribunalul Vrancea intre 2006 si 2008.
La data de 25.11.2008, Jurindex a lansat faza de extindere, adresand tuturor instantelor invitatia de a se alatura proiectului si punand la dispozitia acestora capacitatea tehnica si logistica de prelucrare si publicare a hotararilor judecatoresti, dezvoltata in exclusivitate de Tribunalul Vrancea. 
Intentionam sa dezvoltam www..jurisprudenta.org ca un portal national de jurisprudenta a instantelor,

Rusine!Stationarea pe prima banda în Bucuresti va fi interzisa

Pe prima banda a strazilor cu doua benzi pe sens nu vor mai putea stationa masinile, iar terenurile neconstruite vor trebui transformate de proprietari în spatii verzi, potrivit unei hotarâri a Consiliului General

De la anul, prima banda a strazilor din Bucuresti va fi destinata exclusiv autoturismelor cu trei sau mai multi pasageri, vehiculelor RATB si masinilor de interventie (salvare, politie, pompieri), conform Programului integrat de gestiune a calitatii aerului în Bucuresti aprobat, marti, de consilierii generali ai Capitalei. Potrivit hotarârii, se „interzice stationarea oricarui vehicul, între orele 8.00 si 20.00, pe banda întâi a soselelor cu doua benzi, iar pe timp de noapte parcarile hipermarketurilor se vor transforma în parcari de resedinta gratuite pentru riverani”.

În acelasi program, o alta masura pentru cresterea calitatii aerului în Capitala se refera la parcari, care ar urma sa aiba „dale înierbate“. Altfel spus, între dale va trebui sa fie un spatiu care sa permita cresterea ierbii. Acelasi program propune si cresterea tarifelor pentru parcarea în zonele centrale. Programul încurajeaza si mersul pe bicicleta, astfel ca fiecare institutie publica si privata va fi obligata, pâna la sfârsitul anului 2012, sa amenajeze parcari pentru biciclete. Obligatia este valabila si pentru cei care cer autorizatie de constructie.

Sursa: Cotidianul

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

18 ministere şi instituţii publice au mai puţini bani în conturi

Ministerul Muncii primeşte un miliard şi 85 de milioane de lei. Banii vor fi folosiţi pentru o serie de ajutoare sociale şi anume: transferuri către unităţi ale administraţiei publice pentru acoperirea drepturilor ale persoanelor cu handicap în valoare de 119 milioane de lei

Alte categorii care vor mai primi bani sunt alocaţiile de copii în valoare de 339 de milioane de lei şi indemnizaţii de creştere de copii, 18.6 milioane de lei.

Ministerul Sănătăţii primeşte 70 de milioane de lei pentru plata salariilor personalului din sectorul sanitar. Bani în plus primesc şi Ministerul de Finanţe, AVAS, Parchetul General.

Şi autorităţile locale primesc 570 milioane lei pentru diverse cheltuieli. Potrivit Ministerului de Finanţe, în urma redistribuirii acestor fonduri, deficitul bugetar nu are de suferit şi se menţine la 2-3 procente din PIB.

S-au alocat şi sume suplimentare pentru tinerii cu vârste între 18 şi 25 de ani care vor să se deplaseze în localitatea de domiciliu pentru a vota pe 30 noiembrie. Călătoriile lor vor putea fi decontate ulterior.

 

Sursa: Realitatea TV

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Afacerea anului!1,7 miliarde de euro pentru deszăpezire, plombe şi marcaje!

Contractele de întreţinere multianuală a infrastructurii rutiere s-ar putea dovedi o nouă metodă de a transfera banii contribuabililor în buzunare private. Un miliard şi şapte sute de milioane de euro.Mai mult de 1% din produsul intern brut al României pe 2008

Contractele de întreţinere multianuală a infrastructurii rutiere s-ar putea dovedi o nouă metodă de a transfera banii contribuabililor în buzunare private. Un miliard şi şapte sute de milioane de euro. Mai mult de 1% din produsul intern brut al României pe 2008. O sumă suficientă, în Spania, pentru a construi între 250 şi 300 de kilometri de autostradă (adică aproximativ distanţa dintre Bucureşti şi Sibiu).

Aceasta este suma pe care Ministerul Transporturilor o va plăti pentru deszăpezirea, plombarea, marcarea, curăţenia şi paza celor 15.900 de kilometri de drumuri naţionale pentru următorii trei ani (mai exact, până în toamna lui 2011). În medie, 107.000 de euro pe fiecare kilometru.

http://www.libertatea.ro/stire/tunul-anului-1-7-miliarde-de-euro-pentru-deszapezire-plombe-si-marcaje-221311.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Dilema de astazi!Să cumpăr acum o casă?

Analistul economic Ilie Şerbănescu consideră că nu este momentul de a cumpăra o casă acum în România. „Nu există certitudinea asupra dobânzii, cel mai bine e să nu ai de-a face cu băncile din România.

Tranzactii mai putine si scaderi de preturi, sunt doar doua dintre caracteristicile pietei imobiliare in anul 2009.

http://www.libertatea.ro/stire/sa-cumpar-acum-o-casa-221909.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Codin Maticiuc s-a iubit cu Diana

Surpriza in high-life-ul bucurestean! Inainte sa inceapa o relatie cu Anna Lesko, afaceristul Codin Maticiuc a avut o idila cu actrita Di­a­na Du­mi­trescu, alias Regina din te­le­no­ve­la cu acelaşi nume. Cei doi s-au cunoscut într-un ca­zi­nou din Bu­cureşti .

Deşi în­cepuse promiţător, relaţia nu a durat mai mult de o lu­nă, Diana dovedindu-se a nu fi pe deplin pe placul lui Co­din, după cum ne-au mai po­vestit prieteni de-ai lor. „Au ieşit împreună cam o lună. Nu se afi­şau niciodată ca un cu­plu la evenimente mon­­dene sau în cadru ofi­­cial. Codin este un tip foarte ok cu femeile din viaţa lui, dar, dacă acestea nu trec de pragul critic de 30 de zile alături de el, în­seamnă că nu e, ştiţi cum se spune, chimia”, ne-a po­ves­tit un amic de-ai lui Maticiuc.

 

sursa

http://www.libertatea.ro/stire/codin-s-a-iubit-cu-diana-221875.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Mircea Badea are blog!

Badea începe în forţă printr-un post intitutat ”De ce ‘urâm’ femeile”. Deşi pare o scriere din categoria ”bărbaţii, aceşti misogini”, autorul blogului spune de fapt, că bărbaţii ”sunt nătângi, neajutoraţi, de cele mai multe ori chiar pămpălăi”, ca nişte… oi.

Badea încheie cu menţionarea că ”i-a dat mama voie” să scrie.

http://mircea-badea.ro/blog/

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

131 de minori sunt acuzati de furt.Credeti ca ar trebui sa reducem varsta de raspundere penala?

Sute de copii cu vârste cuprinse intre 14 si 16 ani, din judetul Gorj, precum si din alte zone din tara sunt cercetati de inspectoratele de politie judetene pentru diferite infractiuni, in top aflându-se furturile.

Sute de copii din Gorj si nu numai au ajuns sa dea cu subsemnatul la politie si sunt cercetati in dosare penale pentru o gama variata de infractiuni, intre care predomina furturile. Potrivit unei statistici realizate de Inspectoratul de Politie al Judetului Gorj, in primele noua luni ale anului au fost intocmite 189 de dosare penale in care sunt cercetati minori. Vârsta acestora este cuprinsa intre 14 si 16 ani, iar copiii au domiciliul, in majoritate, in judetul Gorj, dar exista cazuri in care cei anchetati provin in judetele invecinate si chiar din alte regiuni ale tarii. In general, este vorba de copii care au renuntat la scoala si fac parte din familii dezorganizate. Pentru unii dintre acestia, cel mai la indemâna mod de a face rost de bani este furtul, fie ca sustrag bani, fie bunuri pe care ulterior le valorifica la preturi mai mici decât valoarea lor reala. Potrivit lui Ionut Daniel Tica, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie al Judetului Gorj, copiii cercetati sunt acuzati de comiterea a 248 de infractiuni. Cele mai multe sunt furturile, 131, urmate de abaterile de la regimul legislatiei rutiere: „Este o situatie pe care incercam sa o tinem sub control. Sunt multe cazuri in care avem de-a face cu minori cu mai multe dosare penale. Unii pur si simplu au in sânge sa faca asta si se controleaza foarte greu. Avem cazul unui minor sub 16 ani, aflat in incredintarea mamei, care este cercetat in peste 40 de dosare penale. Ultima data a fost prins acum trei saptamâni. Exista si grupuri de minori care fura organizat, cum a fost cazul celui din Rovinari. Este vorba de furturi din auto. Tinta minorilor mai sunt si chioscurile, magazinele, de unde sustrag lucruri marunte sau cauta bani. Din pacate, tot ce putem face este sa asteptam sa implineasca vârsta pentru a putea actiona, sa nu mai ramâna in libertate, ci sa fie incredintati institutiilor de specialitate sau sa raspunda conform legii. Derulam si campanii de prevenire in scoli si nu numai”, a declarat Ionut Daniel Tica.

 

sursa

http://www.gardianul.ro/Sute-de-copii-gorjeni-au-deja-dosare-penale.-131-de-minori-sunt-acuzati-de-furt-s124977.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

10 angajati ai Fondului Proprietatea au câstigat in 9 luni peste 800.000 de euro.Rusine cand zeci de dosare nu se rezolva!

Din cheltuielile operationale curente pe primele noua luni din acest an, de 9,3 milioane de lei (2,56 milioane  de euro), 3 milioane de lei (824.200 de euro) au reprezentat cheltuieli cu salariile, iar restul – cheltuieli cu chiriile si cheltuieli cu tertii, adica evaluatori, auditori, avocati si consultanti“

Lulache a motivat insa ca suma cheltuielilor salariale reprezinta 0,6% din profitul obtinut de Fond în perioada mentionata. Conform datelor publicate si pe site-ul institutiei, in primele noua luni din 2008, Fondul Proprietatea a avut un profit net de 424,8 milioane lei. In cadrul institutiei lucreaza 10 persoane, inclusiv personalul administrativ. Anul trecut, când in cadrul Fondului erau 12 angajati, cheltuielile operationale curente au fost in valoare de 5,37 milioane lei, dintre care cheltuielile cu salariile pentru angajati au fost de aproximativ 2,3-2,4 milioane lei (aproximativ 700.000 euro). Presa a scris in urma cu câteva luni ca Lulache ar fi cel mai bine platit manager al statului, incasând – din mai 2008, când a fost numita presedinte al Fondului – aproximativ 17.000 de euro lunar. Si ceilalti angajati ai Fondului Proprietatea sunt privilegiati, o medie facuta de jurnalisti aratând ca acestia ar câstiga 11.400 de euro de luna.  Pâna in prezent, Daniela Lulache a refuzat sa ofere informatii privind salariul obtinut ca director al Fondului, in schimb, a publicat in declaratia de avere din 2007, când era director adjunct a câstigat doar 5.500 de euro pe luna. 

 

sursa

http://www.gardianul.ro/index.php?pag=nw&id=124252&catid=11&p=cei-10-angajati-ai-fondului-proprietatea-au-cstigat-in-9-luni-peste-800000-de-euro.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Dosarele tragediilor miniere, ingropate odata cu ortacii ucisi.Sunteti de acord?

Istoria accidentelor miniere din Romania a demonstrat ca toate anchetele deschise in urma tragediilor au avut ca rezultat doar amenzi aplicate conducerilor exploatarilor sau, cel mult, “pedepsirea” ortacilor morti in subteran.

Explozia din 2001 de la Vulcan, in care au murit 13 mineri, iar alti doi au fost grav raniti, a fost clasata ca accident de munca, iar procurorii au inceput goana dupa firmele-capusa care parazitau Compania Nationala a Huilei Petrosani, goana finalizata prin anchetarea a doi ingineri. La Petrila, in ultimii 25 de ani, s-au inregistrat cel putin 12 accidente, in care au murit peste 30 de mineri. Un singur dosar a fost deschis pe numele unui artificier, in rest au fost aplicate doar amenzi conducerii minei

♦ Inspectoratul Teritorial de Munca Hunedoara a efectuat ultimele verificari la mina Petrila la mijlocul lunii octombrie. Inspectorul-sef Iacob Ratiu ne-a declarat ca abatajul unde s-au produs cele doua explozii a fost deschis in 7 noiembrie, astfel ca frontul de lucru nu fusese verificat de inspectori. Directorul CNH, Daniel Surulescu, se afla in pelerinaj electoral, in timpul exploziilor, candidand din partea PNL. Surulescu, a carui sotie este grefier la Judecatoria Petrosani, a primit NUP intr-un dosar in care era cercetat pentru un contract pagubos 

Compania Nationala a Huilei Petrosani a fost un adevarat corn al abundentei pentru afaceristi din zona – contracte paguboase, licitatii masluite, vanzari de utilaje, toate facute pe spatele ortacilor care si-au riscat vietile in subteran. Toate aspectele penale ale activitatii CNH au iesit la iveala abia dupa cate o tragedie de genul celei petrecute la Petrila. Cu toate acestea, dosarele penale deschise de autoritati, fie pentru infractiunile economice, fie pentru accidentele din mine, s-au inchis pe sest, de-a lungul timpului, dupa ce lacrimile rudelor se uscasera demult pe obraji, iar opinia publica isi indrepta atentia catre alte probleme cotidiene. Singurii vinovati erau tot mortii. Dosarul deschis pentru accidentul de la Petrila va ajunge in instanta cel mai probabil in primavara, cand noul guvern va fi deja format.

In august 2001, dupa tragicul accident de munca de la mina Vulcan, în care si-au pierdut viata 14 ortaci, a inceput goana autoritatilor dupa firmele-capusa care parazitau CNH Petrosani, care au devalizat compania prin vânzarea unor utilaje vechi, ruginite la pret de utilaje noi, cu complicitatea evidenta a sefilor CNH. Au urmat arestari spectaculoase, dar pentru o scurta perioada de timp, învinuitii fiind eliberati unul câte unul. În 2002, un nou accident de munca a zguduit mina Vulcan, atunci fiind ucisi într-o explozie 11 ortaci. O noua ancheta demarata de autoritati a ramas fara rezultat. Politistii din municipiul Petrosani au finalizat, in 2006, cercetarile într-un dosar legat de livrarea de piese uzate la Exploatarea Miniera Livezeni de catre doi dintre partenerii “strategici” ai CNH: firma fostului prefect PSD de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, adica SC “Gerom Invest” SA Petrosani, respectiv SC “Nicovala” SA Sighisoara. Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lânga Judecatoria Petrosani cu propunere de trimitere în judecata pentru doua persoane cu functii de raspundere din cadrul minei – Laurean Nadasan, inginer-sef electromecanic la EM Livezeni, si Stefan Furdui, subinginer, conducator formatie lucru la sectorul electromecanic, pentru neglijenta în serviciu. Nu se mai stie nimic despre acest dosar. Cele doua firme care au livrat piesele uzate sunt în continuare parteneri ai CNH Petrosani.
(Andi Topala)

Singurele sanctiuni, amenzile

In perioada 2003-2004, inspectori de munca din cadrul ITM Hunedoara – Serviciul SSM Petrosani au desfasurat 14 controale la 8 unitati miniere din bazinul carbonifer Valea Jiului. Potrivit Autoritatii Nationale de Control, au fost dispuse 82 masuri pentru deficientele constatate la abatajele frontale cu banc de carbune subminat, cele mai frecvente fiind nerespectarea monografiei de armare, în sensul respectarii densitatii de sustinere si a cuplarii corespunzatoare a grinzilor GSA 1250 mm si GSA 570 mm, nerespectarea prevederilor proiectului-cadru al metodei de exploatare cu banc de carbune subminat si a prevederilor programelor de experimentare, precum si lipsa masurilor corespunzatoare de prevenire a focurilor de mina si de prevenire a prafului exploziv de carbune. La EM Vulcan, unitate care avea proiectata executia unui abataj cu banc de carbune subminat în blocul VI, sub o fosta zona de foc, s-a stabilit ca masura obligatorie avansarea lucrarilor de pregatire sub protectia unor foraje din care sa se preleveze probe de catre INSEMEX Petrosani, probe care sa infirme existenta unui foc de mina. La unitatile miniere controlate, au fost aplicate un numar de 7 amenzi contraventionale, în valoare de 145.000 lei, pentru deficientele constatate. Pentru cazurile în care s-a constatat existenta unui pericol iminent de producere a unui accident de munca, au fost întocmite 7 procese, verbale de sistare a activitatii.

 

sursa

http://www.gardianul.ro/index.php?pag=nw&id=124569&catid=11&p=dosarele-tragediilor-miniere-ingropate-odata-cu-ortacii-ucisi.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Incredibil!Rechizitoriul mortii lui «Caiac»

Procurorii au stabilit ca asasinul fostului boxer Mihai Pârvu, cunoscut sub porecla de „Caiac”, si-a impuscat victima inainte ca aceasta sa il agreseze cu sabia. Marian Catalin Mavrichie a fost trimis in judecata, joi, pentru omor calificat si nerespectarea regimului armelor si munitiilor

Gardianul” a intrat in posesia rechizitoriului intocmit de procurorii Parchetului de pe lânga Tribunalul Dolj, prin care Catalin Mavrichie a fost trimis in judecata pentru uciderea prin impuscare a lui Mihai Pârvu, zis „Caiac”. Anchetatorii au retinut ca Mavrichie avea o relatie de prietenie cu „Caiac”, cei doi intâlnindu-se deseori, se vizitau si desfasurau actiuni in comun. In dupa-amiaza zilei de 25 august 2008, „Caiac” l-a sunat pe Mavrichie, caruia i-a propus sa mearga la cazinoul apartinând firmei Mavmar, din cartierul Lapus, cazinou administrat de catre Mavrichie si de prietena acestuia, Alina Madalina Pana, pentru a juca o partida de poker. Mavrichie a fost de acord. O ora mai târziu, la cazinou s-au intâlnit Mavriche, „Caiac”, finul acestuia, Ionel Miu, zis „Chinezu’”, si fratele acestuia, Irinel Ocnareasa. In jurul orei 20.00, Mavrichie s-a asezat, impreuna cu „Chinezu’” la o masa si s-au apucat sa joace table. „Chinezu” a pierdut, cu aceasta ocazie, suma de 500 lei, potrivit declaratiilor facute de Mavrichie. Ulterior, „Caiac” i-a propus lui Mavrichie sa joace poker, dar nu oricum, ci cu carti noi. Astfel, Irinel Ocnareasa a plecat la un magazin din apropiere, de unde a cumparat mai multe pachete de carti de joc.

Partida de poker a fost corecta

Partida de poker a inceput in jurul orei 20.30 si a durat pâna la ora 24.00, interval de timp in care Mavrichie ar fi pierdut suma de 48.000 de euro, asta potrivit declaratiilor lui Mavrichie. La terminarea partidei, „Caiac” ar fi luat banii si a parasit cazinoul, alaturi de „Chinezu’” si de Irinel Ocnareasa, in local ramânând in continuare doar Mavrichie. Acesta s-a enervat foarte tare ca a pierdut banii si, impreuna cu fratele sau Costel, a inceput sa verifice cartile, constatând, spune el, ca erau masluite. Imediat, Mavrichie l-a sunat pe „Caiac”, cerându-i sa se intâlneasca pentru a lamuri situatia. Victima a negat ca l-a inselat la carti, refuzând intâlnirea. A urmat un schimb de injuraturi, dupa care fratele lui Mavrichie, Costel, l-a sunat pe „Chinezu’” pentru a se intâlni. S-au intâlnit la terasa Motor X, unde au cazut de acord sa intermedieze o discutie cu „Caiac”. Acesta din urma a fost de acord sa-l primeasca acasa pe Costel, lucru care s-a si intâmplat, insa „Caiac” a precizat permanent ca nu l-a inselat pe Mavrichie si ca jocul a fost unul corect. La terminarea discutiei, Costel a parasit locuinta lui Caiac si s-a intors la cazinou, unde i-a comunicat lui Mavrichie concluziile discutiilor si faptul ca boxerul nu doreste sa restituie banii. Mavrichie era deja beat, bause cam 300 ml de whisky, iar la ora 4.00 dimineata s-a inarmat cu un pistol revolver Franchi Brescia Italia, s-a urcat in autoturismul sau, Audi Q7, si a plecat catre locuinta lui „Caiac”. Pe drum, l-a sunat de mai multe ori pe „Chinezu’”, care se afla acasa la „Caiac”, cerându-i sa se intâlneasca in oras.  „Chinezu” si Irinel Ocnareasa au parasit imediat apartamentul, s-au urcat in masina si s-au intersectat cu autoturismul lui Mavrichie. Au schimbat câteva vorbe, timp in care au observat ca Mavrichie avea in mâini doua pistoale, era foarte agitat si nemultumit. S-au despartit, iar Mavrichie a parcat masina in capatul aleii blocului in care locuia „Caiac”. „Chinezu’” l-a sunat pe „Caiac” si l-a avertizat sa nu iasa din casa, pentru ca Mavrichie vine sa-l omoare. Irinel Ocnareasa a intors autoturismul, cu intentia de a-l parca in spatele masinii lui Mavrichie, insa pe alee a intrat o alta masina in care se afla prietena asasinului, Alina Madalina Pana, la volanul careia se afla Claudiu Vilviu, angajat la cazinou. „Chinezu” si Ocnareasa au constatat ca Mavrichie coborâse din masina si se deplasa in directia blocului, directie din care se apropiau „Caiac” si fiul sau cel mic, Sorin, care tinea de lant un câine.

Impuscat in timp ce isi proteja fiul

Mavrichie a strigat catre „Caiac” daca l-a inselat la carti, timp in care Alina s-a apropiat de „Caiac”, rugându-l sa il lase in pace pe Mavrichie, pentru ca este beat. „Caiac” a raspuns ca nu se poate dovedi ca l-a inselat la carti, moment in care Mavrichie a tras un foc de arma in aer cu pistolul pe care il tinea in mâna dreapta. In mâna stânga, asasinul avea un alt pistol, cu gaze, marca Rohm, calibru 9 mm. „Caiac” avea asupra lui o sabie si l-a avertizat pe Mavrichie ca, faptul ca a tras cu arma, o sa-i aduca necazuri cu autoritatile. Mavriche s-a enervat si mai tare si a tras cu acelasi pistol cu gloante inspre „Caiac”, unul dintre gloante lovindu-l pe boxer in zona toraco-abdominala stânga, deoarece victima se intorsese pentru a-l proteja pe fiul sau. Dupa ce a tras, Mavrichie  s-a indreptat catre masina, cu intentia de a parasi locul faptei, insa a fost ajuns din urma de „Caiac”, care l-a lovit de mai multe ori cu sabia. Cei doi s-au luat la bataie. Au cazut la pamânt, iar pentru a-i desparti au intervenit fiul lui „Caiac” si celelalte persoane care au asistat la tarasenie. Victima le-a cerut sa cheme Politia si Salvarea, iar Mavrichie  s-a târât in genunchi pâna in strada, de unde a fost recuperat de prietena sa, urcat in masina si transportat la spital. Când a sosit politia, „Caiac” zacea intins pe alee, având in mâna pistolul cu gaze, pe care apucase sa i-l ia lui Mavrichie in timpul confruntarii corp la corp. „Caiac” a fost transportat la spital, unde la ora 6.00 a decedat.

Culmea tupeului

Mavrichie a formulat plângere penala impotriva lui „Caiac”, a lui Irinel Ocnareasa si a lui Ionel Miu, pentru tentativa de omor si inselaciune. Parchetul a stabilit ca cei trei nu se fac vinovati de infractiunile sustinute de asasin. Mai mult decât atât, pus in fata probelor, Mavrichie s-a vazut nevoit sa recunoasca faptul ca a tras cu pistolul incarcat cu munitie de razboi

 

sursa

http://www.gardianul.ro/index.php?pag=nw&id=124844&catid=11&p=exclusivitate-rechizitoriul-mortii-lui-caiac.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Sefa detectivilor particulari, acuzata ca emite cecuri fara acoperire.Ce parare aveti?

Presedintele Asociatiei Nationale a Detectivilor Particulari din Romania, Maria Bumbaru, este acuzata chiar din interiorul breslei ca isi bate joc de clienti. Colegii acesteia dau ca exemplu cazul unei femei care ar fi platit 200 de euro pentru o zi de filaj asupra sotului, pe care il banuia de infidelitate.

Dupa o saptamana de supraveghere, platita in avans, femeia s-ar fi ales doar cu o singura fotografie, in care sotul nazdravan era surprins schimband un cauciuc la masina

♦ Bumbaru mai este acuzata si ca a adunat mai multe datorii pe care nu intentioneaza sa le restituie, ceea ce aduce un prejudiciu de imagine asupra intregii bresle a detectivilor particulari. Almanahul Detectivilor Particulari din 2007, neachitat nici pana astazi, este una dintre cele mai mici tepe trase de presedintele detectivilor, de doar 100 de milioane de lei vechi. Altor firme Bumbaru le-a platit marfa sau serviciile prin cecuri fara acoperire sau cu bonuri la ordin refuzate de banca

♦ Cei deranjati de tepele presedintelui asociatiei detectivilor particulari spun ca Maria Bumbaru nu si-ar fi permis sa insele alte firme sau persoane particulare daca nu ar fi beneficiat de bunele relatii cu persoane din fosta sau actuala conducere a Ministerului de Interne.
De altfel, presedinte de onoare al ANDPR este Pavel Abraham, pana mai ieri presedintele Agentiei Nationale Antidrog. Con-tactata de reporterii “Gar-dianul”, Maria Bumbaru a negat toate acuzatiile ce i se aduc

Persoane din lumea relativ mica a detectivilor particulari spun ca “Asociatia Nationala a Detectivilor Particulari din Romania” s-a infiintat in anul 2000, cu sprijinul si la initiativa unor actuali sau fosti importanti ofiteri superiori din cadrul Ministerului de Interne sau ai serviciilor secrete. Ca sa nu bata la ochi, presedinte a fost unsa Maria Bumbaru (foto medalion). Un cuvant greu de spus acolo il are si presedintele de onoare, in persoana chestorului-sef, prof. univ. dr. Pavel Abraham, pana de curand presedintele Agentiei Nationale Antidrog. Problemele asociatiei detectivilor particulari au inceput sa apara de aproximativ doi ani, cand, fiind sigura ca beneficiaza de protectia celor din  Ministerul de Interne, Maria Bumbaru s-a apucat de tras tepe.

Cecuri fara acoperire

Una dintre platile pe care presedintele asociatiei detectivilor a uitat sa le faca este cea pentru tiparirea unui almanah al breslei. Astfel, in urma cu aproximativ un an, Maria Bumbaru a comandat tiparirea unui almanah al detectivilor, pe care a uitat sa il plateasca pana in ziua de astazi. Mai mult, sub promisiunea unor reclame, aceasta a strans bani de la mai multe firme care reclama ca nu s-au mai regasit in almanah. Circa 100 de milioane de lei vechi, fara penalitati, ar fi numai suma datorata societatii care a tiparit almanahul. Insa presedintele detectivilor particulari s-ar parea ca nu sta prea bine nici cu detectivistica. Persoane bine informate din lumea detectivilor particulari povestesc ca, fiind platita cu 200 de euro pe zi, de o femeie, pentru a-i supraveghea sotul pe care il banuia de infidelitate, dupa aproape o saptamana de filaj, Maria Bumbaru i-a adus sotiei banuitoare o singura proba: o fotografie cu respectivul barbat schimband o roata la masina. Insa pagubele mai mari le-au avut de suferit altii. Maria Bumbaru are la ora actuala actiuni la patru societati: Romagent, Eurocom 210, Select Consulting si Specialtehnik. Aceasta din urma societate sta cam prost la plata impozitelor. De altfel, Maria Bumbaru are datorii fata de stat in valoare de 26.501 lei, iar la BRD datoreaza 21.014 lei. Unei societati, SYSCOM, i-a platit 7.312 lei cu un bilet la ordin refuzat la plata, iar societatii Mobilux i-a “achitat” 14.156 de lei printr-un cec fara acoperire. Colegii de breasla care spun ca presedinta-detectiv ii face de rusine sustin ca Maria Bumbaru a trecut toate proprietatile pe care le-a detinut pe numele unor apropiati, ca sa scape de eventualele executari silite, mai ales ca proptelele din minister au cam fost trecute pe linie moarta. Singura proprietate pe care ar mai detine-o aceasta oficial ar fi un apartament in Berlin.

 

sursa

http://www.gardianul.ro/index.php?pag=nw&id=124894&catid=11&p=sefa-detectivilor-particulari-acuzata-ca-emite-cecuri-fara-acoperire.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Echipa Stelei pentru meciul cu Bayern!Cine va castiga?

Bayern-Steaua este considerată de cele mai multe agenţii de pariuri cea mai dezechilibrată partidă din această etapă. www.stelisti.ro îţi oferă în exclusivitate echipa de start a Stelei.Zapata – Golanski, Goian, Ghionea, Petre Marin – Rădoi, Ovidiu Petre – Nicoliţă, Dayro Moreno, Semedo – Bogdan Stancu.

Arthuro face şi el parte din lot şi e posibil orice. Am deja echipa în cap, poate voi mai face o schimbare, două, după antenamentul oficial. Din punct de vedere psihic stam bine, germanii au in componenta jucatori extrem de valorosi, insa nu mi-e teama

http://www.gardianul.ro/Primul-11-al-Stelei-pentru-meciul-cu-Bayern!-s125001.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

procurorii DNA au finalizat ancheta privind escrocheria cu apartamente din Cluj

Procurorii Serviciului Teritorial Cluj din cadrul Departamentului National Anticoruptie au finalizat cercetarile în dosarul care vizeaza cel mai mare tun imobiliar dat în ultimii ani în municipiul Cluj-Napoca.

În cauza mai sunt cercetati un avocat clujean si administratorul unei agentii imobiliare. Anchetatorii au trecut, începând de ieri, la prezentarea materialului de urmarire penala, urmând ca în scurt timp cele trei persoane sa fie trimise în judecata pentru ca ar fi înselat peste 100 de persoane cu 1,13 milioane de euro.
Sebastian Leontiuc, patron al firmei SC “România Europlan” SRL din Timisoara, este acuzat de înselaciune în conventii cu consecinte deosebit de grave, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnatura privata, falsificare si folosire de instrumente oficiale.
În acelasi dosar au mai fost cercetate pentru fapte de înselaciune si uz de fals avocat Nicoleta Bârla si Sanda Chifor, administratorul agentiei imobiliare “Cristal Grup” Cluj-Napoca. Procurorii sustin ca, înainte de a deveni membra a Baroului Cluj, Nicoleta Bârla a fost asociat si administrator al firmei SC “Cristal Grup” SRL, cu care societatea patronata de Leontiuc avea contract exclusiv de vânzare de apartamente. Potrivit procurorilor DNA, Bârla si Chifor au demarat o adevarata campanie de atragere de clienti pentru proiectul imobiliar de pe strada Pasteur nr. 10, în ziarul “Piata de la A la Z”. În acest sens s-au oferit “promotii de pret” si au fost prezentate pliante cu constructia pe care urma s-o faca firma din Timisoara.
Investigatorii au aratat ca Bârlea si Chifor le dadeau asigurari oamenilor interesati sa-si cumpere o locuinta ca actele sunt în regula, iar constructorul este serios. În aceste conditii, SC “Cristal Grup” a încheiat 95 de antecontracte, încasând din comisioane 65.000 de euro. Procurorii anticoruptie au constatat ca, în perioada în care au fost încheiate aceste contracte, firma “România Europlan” nu a facut nici un demers pe lânga municipalitatea clujeana în vederea aprobarii contructiei. Singura cerere depusa la Primarie care avea legatura cu terenul de pe Pasteur nr. 10 a fost a unei alte firme, SC “Europlan” SRL Timisoara, care viza eliberarea unui certificat de urbanism în vederea construirii unui centru de conferinte.

http://www.gardianul.ro/transilvania/Un-milion-de-euro-paguba,-100-de-persoane-inselate-procurorii-DNA-au-finalizat-ancheta-privind-escrocheria-cu-apartamente-din-Cluj-s120569.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Foame mare de voturi!Bilete de tren gratuite, pentru tinerii care vor sa voteze

Tinerii cu varsta cuprinsa intre 18 si 25 de ani vor primi o calatorie dus-intors gratuita pe calea ferata, catre si dinspre localitatea de domiciliu, cu trenul rapid, la clasa a II-a, in perioada 28 noiembrie – 1 decembrie, pentru a-si putea exercita votul in localitatea de domiciliu

Masura a fost adoptata pentru a facilita exercitarea dreptului de vot al tinerilor care urmeaza o forma de invatamant de stat sau particular acreditat, sau care isi desfasoara activitatea intr-o alta localitate decat cea de domiciliu sau care, din anumite motive, nu se gasesc in localitatea de domiciliu in ziua alegerilor.

Eliberarea biletului de calatorie se va face la casele de bilete ale statiilor si agentiilor de voiaj pe baza actului de identitate, obligatorie fiind procurarea atat a biletului pentru dus, cat si pentru intoarcere.

Calatoria de intoarcere se poate efectua doar in zilele de 30 noiembrie sau 1 decembrie.

Pe biletul de calatorie eliberat se va mentiona numele si prenumele beneficiarului, codul numeric personal, seria si numarul actului de identitate, localitatea de domiciliu mentionata in actul de identitate

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Se modifica procedura autorizarii constructiilor

Procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructii va fi modificata, prin includerea etapelor specifice pentru evaluarea impactului investitiilor asupra mediului,conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL).

 

MDLPL a elaborat un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care transpune Directiva Consiliului 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului (Directiva EIA).

O noua procedura de autorizare a lucrarilor de constructii

Proiectul de lege stabileste urmatoarele etape ale procedurii de autorizare a executarii lucrarilor de constructii, pentru includerea etapelor specifice pentru evaluarea impactului investitiilor asupra mediului, respectiv:
emiterea certificatului de urbanism, in baza cererii solicitantului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii. Prin certificatul de urbanism se comunica solicitantului obligatia de a contacta autoritatea teritoriala de mediu pentru ca aceasta sa analizeze si sa decida, dupa caz, incadrarea sau neincadrarea proiectului investitiei publice sau private in lista proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului;
evaluarea initiala a investitiei si stabilirea necesitatii evaluarii efectelor acesteia asupra mediului de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului;
notificarea de catre solicitant a autoritatii administratiei publice locale cu privire la mentinerea solicitarii de autorizare a executarii lucrarilor de constructii, in situatia in care autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste necesitatea evaluarii efectelor investitiei asupra mediului.

„In aplicarea prevederilor Directivei EIA 85/337/CEE, etapa de evaluare a impactului investitiei asupra mediului se realizeaza dupa depunerea notificarii, prin care solicitantul confirma autoritatii locale cererea de emitere a autorizatiei de construire a investitiei”, se arata in expunerea de motive a proiectului de lege.

„In aceste conditii, procedura de evaluare a investitiei si emiterea actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, care poate fi dupa caz, declaratia autoritatii pentru protectia mediului (daca investitia nu are efecte asupra mediului), decizia etapei de incadrare (in una dintre procedurile specifice de evaluare de mediu), acordul de mediu (EIA), avizul Natura 2000, se va desfasura dupa emiterea certificatului de urbanism si anterior elaborarii documentatiei tehnice, respectiv anterior depunerii documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la autoritatea administratiei publice competente”, se explica in aceeasi expunere de motive.

Totodata, se instituie atat mecanismul informarii si consultarii publice cu privire la investitia supusa evaluarii de mediu si autorizarii de construire, cat si obligatiile autoritatii competente pentru emiterea autorizatiei cu privire la centralizarea optiunilor populatiei si formularea unui punct de vedere oficial referitor la realizarea investitiei, in acord cu rezultatele consultarii publice.

emiterea avizelor si acordurilor stabilite prin certificatul de urbanism;
emiterea actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, dupa caz;
elaborarea documentatiei tehnice pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii;
depunerea documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la autoritatea administratiei publice locale competente;
emiterea autorizatiei de construire.

Ca urmare a modificarilor incluse in proiectul de lege, in tot cuprinsul legii nr. 50/1991 termenul Proiect din sintagmele “Proiect pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii”, “Proiect de organizare a executiei lucrarilor” si “Proiect pentru autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare” se inlocuieste cu termenul “Documentatie tehnica”. Astfel, vor fi eliminate si sintagmele “PAC”, “POE” si “PAD”.

Potrivit legislatiei actuale, procesul autorizarii este strucurat in doua etape: emiterea Certificatului de urbanism si emiterea autorizatiei de construire.

Intre cele doua etape se desfasoara activitatea tehnica de proiectare care are in vedere satisfacerea cerintelor din certificatul de urbanism, din reglementarile tehnice ale domeniului constructiilor, precum si ale celorlalte autoritati sectoriale care avizeaza utilitatile urbane (apa, canalizare, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicatii, salubritate, transport urban, inclusiv pentru restrictiile impuse de retelele de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament, dupa caz), respectiv al institutiilor deconcentrate prevazute de lege (pentru securitatea la incendiu, protectia civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei) si altele, dupa caz.

Documentatia necesara autorizarii

Pentru obtinerea autorizatiei de construire, solicitantii vor trebui sa includa in documentatie si actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, pe langa celelalte documente prevazute de legislatia actuala.

Astfel, documentatia va cuprinde:
a) certificatul de urbanism;
b) dovada titlului asupra imobilului, teren si/sau constructii, in cazul in care legea nu dispune altfel;
c) actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului;
d) avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism;
e) documentatia tehnica;
f) dovada privind achitarea taxelor legale.

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Procesul Monei Muscă de revizuire a verdictului CNSAS reîncepe pe 12 ianuarie 2009.Ce solutie credeti ca se va da?

Curtea de Apel Bucureşti a stabilit pentru 12 ianuarie 2009 următorul termen al procesului în care Mona Muscă cere revizuirea deciziei de colaborare cu Securitatea, după ce dosarul a fost plimbat pe la multe multe instanţe.

Mona Muscă le-a cerut magistraţilor Curţii de Apel, în decembrie 2006, să desfiinţeze decizia CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsă în martie 2007, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă.

Muscă a decis să conteste acestă decizie a Curţii de Apel printr-o cale extraordinară de atac (n.r. revizuire), care se exercită la aceeaşi instanţă, numai în anumite condiţii prevăzute de Codul de Procedură Civilă. 

În cazul Mona Muscă, procurorii Parchetului General au dispus, la data de 14 august 2008, începerea urmăririi penale pentru fals în declaraţii, în legătură cu declaraţia pe propria răspundere dată de fostul deputat privind colaborarea cu fosta securitate. Astfel, Mona Muscă a dat o declaraţie pe proprie răspundere, când a devenit parlamentar, că nu a colaborat cu fosta securitate, dar CNSAS a stabilit, ulterior, că fostul deputat a făcut poliţie politică.

 

http://www.realitatea.net/procesul-monei-musca-de-revizuire-a-verdictului-cnsas-reincepe-pe-12-ianuarie_398966.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Fostul lider al minerilor din Valea Jiului Vasile Lupu a fost eliberat din penitenciar.Credeti ca se formeaza echipa de mineriada?

Vasile Lupu, ultimul fost lider al minerilor din Valea Jiului care mai era închis la Penitenciarul de Maximă Siguranţă de la Bârcea Mare, a fost eliberat din închisoare astăzi, fiind aşteptat la poartă familie şi de alţi foşti lideri ai minerilor din Valea Jiului

Miron Cozma a declarat că doreşte să fie redeschise dosarele mineriadelor, afirmând că toţi cei condamnaţi în aceste dosare sunt nevinovaţi.

Vasile Lupu a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru mineriada de la Costeşti din ianuarie 1999 şi a fost închis în Penitenciarul Bârcea Mare în data de 29 septembrie 2005. 

Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului de Maximă siguranţă de la Bârcea Mare, Gabriel Vesa, a declarat că Vasile Lupu a fost eliberat mai devreme deoarece a avut un dosar bun, a lucrat în puşcărie şi s-a comportat exemplar.

La sfârşitul lunii septembrie 2005, magistraţii instanţei supreme l-au condamnat pe Miron Cozma la zece ani de închisoare în dosarul mineriadei de la Costeşti din ianuarie 1999. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat alături de Miron Cozma şi pe cei cinci „locotenenţi” ai săi – Romeo Beja, Dorin Loiş, Ionel Ciontu, Vasile Lupu şi Constantin Creţan, la câte cinci ani de închisoare.

http://www.realitatea.net/fostul-lider-al-minerilor-din-valea-jiului-vasile-lupu-a-fost-eliberat-din-penitenciar_399111.html

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Ion Iliescu: „Traian Băsescu bagă lumea în sperieţi”.Ce parare aveti ?

Traian Băsescu bagă lumea în sperieţi, spune fostul preşedinte al României, Ion Iliescu. Acesta l-a criticat pe şeful statului pentu declaraţiile legate de problemele cu fondul pensii şi de recesiune

Ion Iliescu susţine că Traian Băsescu „nu înţelege mare lucru din esenţa, cauzele şi consecinţele crizei traversate de România”.

Iliescu a mai spus că Traian Băsescu „nu prea înţelege mare lucru din esenţa, consecinţele şi cauzele crizei” şi că, la fel ca alţii, face confuzii în legătură cu definiţia recesiunii. ” Unul este reducerea ritmului de creştere şi cu totul altceva recesiune”, a explicat Iliescu. „Bagă lumea în sperieţi că România e în pragul falimentului”, a adăugat el.

Fostul şef de stat l-a mai acuzat pe preşedinte că face o confuzie gravă între capitalism şi economie de piaţă. Iliescu a explicat că economia de piaţă e mai veche decât capitalismul, iar capitalismul e doar un stadiu istoric al economiei de piaţă.

Preşedintele de onoare al PSD a respins şi afirmaţiile lui Băsescu potrivit cărora Fondul de Pensii ar fi în prag de colaps. „Nu este vorba de prăbuşirea Fondului de Pensii, (…) încasările merg în mod, normal, ritmic, dar faptul că e nevoie de transfer de la bugetul de stat nu e o treabă unică, apelează şi alte state la aşa ceva”, a  mai arătat el.

Ion Iliescu a susţinut astăzi ultima conferinţă în calitate de lider al grupului PSD din Senat, dat fiind faptul că nu va mai candida pentru un nou mandat

http://www.realitatea.net/ion-iliescu–traian-basescu-baga-lumea-in-sperieti_398896.html

 

avocat@coltuc

www.coltuc.ro

Culmea crizei: Rusii nu mai cumpara vodca

Criza ii obliga pe rusi sa-si schimbe obiceiurile si sa reduca nu doar cheltuielile pentru produsele scumpe, dar si pentru alcool.

Asociatia patronatelor din industria alcoolului trage semnale de alarma – rezervele de bauturi alcoolice din depozitele marilor magazine de desfacere au depasit toate limitele posibile, scrie Nezavisimaia gazeta monitorizata de Hotnews.

La inceputul lunii noiembrie, stocurile din magazine erau de 4-6 ori mai mari decat in aceeasi perioada din 2007. Din aceasta cauza, producatorii trebuie sa-si reduce cotele de productie. Daca situatia nu se remediaza, expertii prevad falimente in masa ale intreprinderilor de resort dupa Anul Nou.
Sursa: Romania Libera

Care este jobul ideal pentru romance?

25,5% dintre femei doresc sa lucreze in Anglia, 20,5% prefera SUA, in timp ce 11,7% dintre reprezentantele sexului frumos si-ar dori un job in Franta. Acestea sunt rezultatele unui poll derulat de eJobs in perioada 12 – 17 noiembrie 2008.

„In ultima perioada auzim tot mai des ca locurile de munca in strainatate nu mai au cautare. Preocupati de situatia reala de pe piata, ni s-a parut util sa realizam o ancheta pentru a afla care este interesul femeilor pentru aceste joburi si care sunt statele pe care ele le considera mai atractive”, a declarat Laura Chilom, HR Consultant eJobs.

Tarile in care romancele si-ar dori cel mai mult sa lucreze sunt si cele pentru care exista o oferta mai mare de locuri de munca. Potrivit datelor detinute de eJobs, Anglia se numara printre statele pentru care sunt publicate cele mai multe joburi, fiind urmata de Italia, Cehia, Spania, Grecia, Ungaria, Polonia, Canada si Belgia.

„Locurile de munca in strainatate prezinta interes in randul romanilor, bucurandu-se de un numar de aplicatii ce depaseste oferta angajatorilor. Spre exemplu, pentru o singura pozitie numarul de aplicatii inregistrate poate varia chiar intre 70 si 300-400”, a adaugat reprezentanta eJobs.
Sursa: Kudika

Cămătarii, capii revoltei din puşcării?Ce parare aveti?

Fac ei ce fac, şi cei mai cunoscuţi interlopi bucureşteni, Nuţu şi Sile Cămătaru, le dau de lucru anchetatorilor. Fraţii, aflaţi în spatele gratiilor pentru numeroasele fărădelegi, sunt a­cum acuzaţi că au pus la cale o mare revoltă în puşcării.

Aproape în acelaşi timp, la Puş­că­ria Rahova, fratele lui, Si­­le, a fost şi el luat pe sus de mascaţi şi dus în ma­re viteză la Cra­io­­va. Acţiunea, desfă­şu­rată în mare secret de mai-marii pe­ni­ten­ciarelor, a avut la ba­ză informaţii po­tri­vit că­rora bandiţii, Nu­ţu şi Sile Că­mă­ta­ru, ar fi fost cei care au pus la ca­le revolte în puş­că­ri­ile din toa­tă ţara. Fra­ţii au a­juns ieri pe mâ­na u­nor comisii de disci­pli­nă, care vor stabili da­că in­terlopii se fac sau nu vinovaţi de plă­­­nu­i­rea manifes­­tă­­ri­­lor vio­lente făcute de colegii de sufe­rinţă

http://www.libertatea.ro/stire/camatarii-capii-revoltei-din-puscarii-221904.html

Florin Salam şi So­ri­nel Co­pilul de Aur au reuşit să „tra­gă” în weekendul trecut de la o­tomani nu mai puţin de 100.000 €.

Maneliştii fac ce fac şi, cum numai ei ştiu, se lipesc de bani. De foarte mulţi bani, care, dacă nu vin de la fotbalişti sau miliardari autohtoni cu chef nebun să dea din buric pe ritmuri orientale cât e noaptea de lungă, „răsar” de la turci generoşi, dispuşi să ba­ge adânc mâna în buzunar. In­vi­taţi să cânte la un botez 100% turcesc, Florin Salam şi So­ri­nel Co­pilul de Aur au reuşit să „tra­gă” în weekendul trecut de la o­tomani nu mai puţin de 100.000 €.

Au strâns 100.000 de euro

Au che­mat la bai­ram, la ca­re copilul a fost îm­bră­cat precum un prinţ căruia nu i-a lipsit sceptrul, două nume grele ale mu­zicii lău­tăreşti: Flo­rin Salam şi Sorinel Co­pilul de Aur. Cu me­lodii precum „Milio­nare”, „Fra­ţii mei”, „Ma­ma” sau „Cine stă­pâ­neşte ba­nii”, ma­neliştii i-au ţinut o noapte în­trea­gă în ring pe invitaţi, care au preferat să-şi eta­leze ca­lităţile de dan­sa­tori  în loc să stea lipiţi de scau­ne, în faţă cu ber­becuţii um­­­­pluţi cu o­rez sau cu al­te bucate tra­di­­ţio­na­le tur­ceşti.

http://www.libertatea.ro/stire/iar-au-pus-o-221877.html

Avocatul Gabriel Ionescu susţine că Ramona Bădescu nu este amanta lui Tăriceanu

Despre Ramona Bădescu se ştie că este o femeie frumoasă. Bruneta a intrat, recent, şi în politică, fiind consilier local în Roma, Italia. Vedeta este încîntată de noua ipostază, iar în ceea ce priveşte informaţiile apărute în presă, că ar avea o relaţie cu Tăriceanu, susţine că sunt false.

Gabriel Ionescu, avocatul Ramonei, este de părere că acest zvon a fost lansat de către unii şi alţii ca să-i defăimeze clienta. Avocatul o va apăra pe vedetă, iar ieri au luat masa la restaurantul Insolenta, din Capitală, pentru a stabili viitoarea strategie. De altfel, Gabriel Ionescu are o relaţie de prietenie de mulţi ani cu Ramona şi este onorat că îi este amic. În momentul de faţă, de domnişoara care a cunoscut celebritatea în Italia este îndrăgostit lulea un italian foarte bogat.

http://www.atac-online.ro/24-11-2008/Avocatul-Gabriel-Ionescu-sustine-ca-Ramona-Badescu-nu-este-amanta-lui-Tariceanu.html

Moni şi Iri, divorţ iminent? Ce parare aveti?

Monica şi Irinel Columbeanu sunt la un pas de divorţ. Surse din anturajul vedetei ne-au dezvăluit faptul că Monica nu-l mai suportă absolut deloc pe soţul ei. Dacă până acum Monica afirma faptul că mai doreşte un frate sau o soră pentru Irina, acum dacă este întrebată despre acest subiect ea răspunde că nu ia pastile, dar că are alte priorităţi şi încă nu este timpul pentru a mai avea un copil.

Şi cum nu se protejează, dar nici însărcinată nu rămâne este clar faptul că cei doi nu prea mai au parte de nopţi fierbinţi. De altfel, soţii Columbeanu au dormitoare separate, patul conjugal fiind de mult părăsit de Monica, care preferă să doarmă în camera care este de fapt destinată studiului. Nici Irinel Columbeanu nu se prea omoară de dragul soţiei, el preferând să petreceacă nopţile prin ţară, pe motiv că are importante întâlniri de afaceri. Iar atunci când vine în Bucureşti, Monica alege să plece la diferite prezentări de modă cu şoferul doar-doar o scăpa de soţul ei. Se pare că pe cei doi îi mai leagă acum fetiţa lor, Irina, de educaţia căreia ei se ocupă îndeaproape.

http://www.atac-online.ro/24-11-2008/S-au-dus-noptile-fierbinti-Moni-si-Iri-divort-iminent.html

„Vantu a cumparat actiuni la Google!”Cumpara intreaga lume?

O veste halucinanta s-a raspandit, ieri, cu repeziciune, in mediile de presa dar, mai ales, in cele politice si de afaceri: magnatul Sorin Ovidiu Vantu ar fi achizitionat un pachet de actiuni la compania care detine motorul de cautare Google, cel mai puternic de pe internet. Adevarul din spatele „tranzactiei” il puteti afla, insa, din randurile de mai jos.

In urma cu un an, vestea ca magnatii rusi Abramovici si Deripaska vor sa cumpere Google cu 10 miliarde de dolari a facut ravagii in media internationala. Decizia nu s-a materializat, numai ca, in ultimele 48 de ore, s-a raspandit cu repeziciune informatia ca un magnat autohton, Sorin Vantu, deja implicat in tranzactii financiare internationale, dar si in afacerile din domeniul IT, ar fi preluat un pachet de actiuni la compania amintita. Investigatiile Cancan au scos la iveala, insa, un fapt, mai degraba, nostim: informatia a avut ca punct de plecare o gluma. Mai exact, la finele saptamanii trecute, cu ocazia zilei sale de nastere, miliardarul roman, care nu are nici site, nici blog propriu, a primit cadou de la un prieten un domeniu de net, www.vantu.eu. Pe site-ul respectiv a fost plasata o interfata la motorul de cautare Google, personalizata cu chipul lui Vantu si care chiar functioneaza ca atare

http://www.cancan.ro/2008-11-25/Vantu-a-cumparat-actiuni-la-Google.html

Cabral debuteaza in muzica.Ce parare aveti?

Cabral se va lupta alaturi de Iftimoaie, Anda Adam, Mihai Petre, Anca Turcasiu si Elisabeta Lipa pentru marele premiu de 25.000 de lei

Vedeta postului Acasa se „reprofileaza”. Cabral va canta pentru prima oara in viata sa intr-un platou de televiziune, in emisiunea „O-la-la”, intr-o editie speciala in care se va lupta pentru marele premiu de 25.000 lei cu alti patru concurenti celebri.
Dupa ce a facut cariera in actorie, fara sa aiba studii de specialitate, si a devenit prezentatorul emisiunilor „Povestiri de noapte” si „In al 9-lea cer”, Cabral se apuca de muzica.

http://www.cancan.ro/2008-11-25/Cabral-debuteaza-in-muzica.html

Dupa ce cotizeaza politic, marii retaileri nu mai sunt deranjati nici macar de Protectia Consumatorului

A devenit o traditie ca, inaintea fiecaror alegeri, partidele politice sa ia birul de la marile retele de supermarketuri, metoda preferata fiind declansarea unor ample miscari de protest, intens mediatizate, fata de practicile incorecte ale acestora. Dupa care, se ia banul si se asterne praful peste scandal.

Anul trecut, inaintea alegerilor europarlamentare, a izbucnit o mare campanie impotriva retelelor de supermarketuri, reprezentanti ai patronatelor din industria alimentara acuzand politica de sufocare a producatorilor romani prin zeci de taxe si adausuri etc.
Dupa cateva zile de scandaluri intens promovate in media, totul s-a linistit ca prin farmec. La inceputul acestei toamne, show-ul a reizbucnit in forta, pentru ca se apropie o noua runda de alegeri. In octombrie s-a negociat la sange intre retaileri si cei din industria alimentara, sub arbitrajul ministerului Agriculturii, un Cod al bunelor practici, care sa reglementeze o serie de probleme. Mai mult, acesta trebuia sa devina lege, in aceste zile, printr-o ordonanta de urgenta a Guvernului. Numai ca problema e iarasi ingropata, strategic. Dupa cum ne-a declarat, ieri, Sorin Minea, patronul Angst si unul dintre varfurile de lance in lupta anti-supermarketuri, „din informatiile noastre, guvernul a refuzat sa promoveze respectiva ordonanta de urgenta, pasand problema viitorului executiv”.
In mod normal, aceasta decizie ar veni manusa lui Minea, care mai e si contracandidatul lui Tariceanu in Ilfov si ar avea toate motivele sa faca tambalau. Curios, insa, Minea e de alta parere: „Nu vreau sa ridic aceasta problema, pentru ca s-ar interpreta electoral si nu vreau sa risc asemenea acuzatie”.

http://www.cancan.ro/2008-11-25/Cum-ingroasa-super-marketurile-conturile-de-campanie-ale-partidelor.html

Marius Lăcătuş a fost internat la Spitalul Militar, cu probleme cardiace.Aveti vreun mesaj pentru el?

Veste şoc! Fostul antrenor al Stelei, Marius Lăcătuş a fost internat la Spitalul Militar din Bucureşti, din cauza unor probleme cardiace.

Fostul mare fotbalist este supravegheat în permanenţă de medici şi probabil va mai sta în spital cel puţin până astăzi. Conducerea Spitalului Militar a refuzat să facă orice declaraţie despre starea lui Marius Lăcătuş.

Fostul antrenor al Stelei n-a mai avut până acum probleme medicale, dar demisia din funcţia de antrenor de la Steaua şi perioada tensionată petrecută acolo l-au afectat foarte mult pe idolul din Ghencea.

Sursa: Realitatea TV

Traian Băsescu: Cred că previziunea Moody`s este cea mai corectă.Ce parare aveti?

„Nu avem dreptul să oprim reformele pe motiv de criză economică”, aceasta este părerea preşedintelui Traian Băsescu, care crede că previziunea făcută de Moody`s este cea mai corectă Problemele întâlnite sunt: pieţele, finanţarea producţiei şi lipsa mâinii de lucru calificate. Preşedintele a anunţat şi primele două teme pe care vrea să le discute cu viitorul premier: continuarea reformelor în administraţie şi în educaţie.

Într-un  moment în care se prefigurează tot mai clar efectele crizei, era normal să am consultări. Am experienţa discuţiilor cu reprezentanţi ai industriei şi, de regulă, problemele ridicate sunt de fiscalitate sau de modificări de legi. Din acest motiv, m-am deplasat într-un număr mare de instituţii pentru a putea preda viitorului guvern un portofoliu de informaţii şi de puncte de vedere astfel încât programul de guvernare care va fi aprobat de parlament să fie unul mai puţin teoretic care să diminueze efectele crizei economice globale. În societăţile vizitate, am văzut că sunt trei tipuri de probleme: pieţele interne şi externe care s-au contractat ca urmare a diminuării cererii, finanţarea producţiei, nivelul scăzut al calificării forţei de muncă angajate. În toate societăţile, problema slabei calificări a forţei de muncă este ridicată de manageri”, a spus preşedintele Traian Băsescu care a ţinut să menţioneze că deplasările sale prin ţară nu sunt „campanie electorală”.

   Fondul problemei este să asigurăm continuarea producţiei

Preşedintele a anunţat că în discuţiile cu managerii făcute împreună cu sindicatele s-au găsit şi unele soluţii. „Pentru industria chimică, societatea Azomureş, esenţial este ca agricultura să contracteze îngrăşăminte pentru anul viitor. Soluţiile văzute de managementul Dacia Piteşti au fost scutirea de plata taxei de primă înmatriculare şi redistribuirea cotei neconsumate de pe alte tipuri de autoturisme

http://www.realitatea.net/traian-basescu–cred-ca-previziunea-moodys-este-cea-mai-corecta_398251.html

Băncile acceptă amânarea ratelor pentru românii cu datorii

Băncile acceptă amânarea ratelor, dar în anumite condiţii. Iată câteva sfaturi utile pentru ca relaţia cu banca să nu devină conflictuală.

În cazul în care aţi rămas fără locul de muncă şi aveţi cel puţin un credit, trebuie să anunţaţi banca. Programaţi o întâlnire cu reprezentanţii instituţiei şi încercaţi să le explicaţi situaţia.

Procedeul se numeşte „la buna înţelegere”, dar oricât de bună ar fi, nu vă aşteptaţi la o păsuire mai lungă de 3 luni. Termenul se poate prelungi cu o singură condiţie: să plătiţi cel puţin jumătate dintr-o rată în cele 3 luni de amânare.

Este foarte important să respectaţi termenele stabilite împreună cu banca. La cel mai mic semn că aţi depăşit data stabilită pentru plată, banca vă poate întocmi dosarul de daună.

Trebuie să mai ştiţi că la 3 luni consecutive de neplată a ratei, banca poate trece la executare silită, dacă există o garanţie imobiliară. Banca este tentată în aceste situaţii să preia bunul creditat pentru că îşi poate acoperi pierderile mai uşor. Ţineţi minte: dobânda nu poate fi negociată! Şi un alt sfat pe timp de criză: reduceţi la maxim cheltuielile.

Sursa: Realitatea TV

CSM respinge criticile preşedintelui Băsescu

Consiliul Superior al Magistraturii nu este de acord cu criticile şefului statului referitoare la nerealizările instituţiei şi susţine că, dimpotrivă, s-au înregistrat progrese în justiţia din România de la ultimul raport de ţară al Comisiei Europene.

 

Consiliul Superior al Magistraturii consideră neîntemeiate criticile preşedintelui Traian Băsescu şi susţine că „s-au făcut paşi importanţi de la ultimul raport de ţară până în prezent”, a declarat luni Cecilia Morariu, purtătorul de cuvânt al Consiliului.

Reprezentanţii CSM mai arată că există o colaborare pozitivă cu reprezentanţii societăţii civile şi cu reprezentanţii asociaţiilor magistraţilor. „Considerăm că am reuşit să eliminăm multe din aspectele negative reţinute în ultimul raport de ţară, am elaborat şi pus în discuţie o strategie a resurselor umane şi sperăm că următorul raport va reţine în mod obiectiv progresele realizate în acest domeniu, raport faţă de care noi suntem optimişti”, a completat Morariu.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că România nu şi-a respectat angajamentele faţă de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte reformarea sistemului judiciar şi lupta anticorupţie, referindu-se la blocarea justiţiei de către Parlament şi la nerealizările „notabile” ale CSM.

 

http://www.realitatea.net/csm-respinge-criticile-presedintelui-basescu-si-sustine-ca-s-au-facut-progrese-in-justitie_398346.html

Incredibil!Un tânăr de 29 de ani din Constanţa cere să fie eutanasiat.Sunteti de acord?

Un tânăr de 29 de ani din Constanţa nu mai poate suporta durerea şi boala care îi macină trupul şi cere să fie eutanasiat. El a mers până acolo încât îi cere preşedintelui ţării să-i aprobe eutanasierea, potrivit ziarului Ziua.

Spune că a luptat până acum, dar suferinţa îl doboară. Ficatul îi este distrus de ciroză, boală care s-a complicat cu vari­ce esofagiene, hernie ombili­cală şi inghinală. Şi, ca şi cum nu ar fi de ajuns, sângele nu i se mai coagulează normal.

De câteva zile e din nou în spital, la Constanţa. Nu-şi mai poate mişca aproape deloc picioarele şi are dureri cumplite.

Doctorul său Florian Stoian este rezervat. „Este într-o stare stabilă, dar gravă. El se află pe lista de transplant la spitalul Fundeni, dar prognosticul la ora aceasta este rezervat, boala de care suferă fiind într-un stadiu avansat”, susţine doctorul Stoian.

Virgil Păunescu, consilier prezidenţial a declarat că Eugen Anghel a primit un răpuns de la administraţia prezidenţială, dar a specificat că preşedintele Traian Băsescu nu are nici un drept legal de a interveni, întrucât deoarece codul penal interzice această practică.

http://www.realitatea.net/un-tanar-de-29-de-ani-din-constanta-cere-sa-fie-eutanasiat_398156.html

Salvamontiştii au reluat luni căutările celor doi turişti rătăciţi în Valea Caraiman.Ii cunoasteti ?

O echipă formată din 11 instructori montani a plecat luni dimineaţă, în jurul orei 8.30, împreună cu salvamontiştii de pe Valea Prahovei, în căutarea celor doi tineri rătăciţi în Munţii Bucegi. Operaţiunile au fost suspendate până în această dimineaţă.

Şeful Salvamont Buşteni, Gheroghe Haiduc, a declarat că o echipă formată din patru salvamontişti a rămas peste noapte la Cabana Caraiman, iar luni căutările au fost reluate. Potrivit lui Haiduc, la operaţiunea de căutare au participat aproximativ 20 de salvamontişti.

Doi turişti, un bărbat şi o femeie, au rămas blocaţi sâmbătă pe Valea Caraiman din Masivul Bucegi. În momentul în care au constatat că nu se pot întoarce şi nici nu pot înainta au apelat Dispeceratul Naţional Salvamont.

„Poliţiştii din staţiunea Sinaia au fost informaţi de către echipa secţiei Salvamont despre faptul că, sâmbătă, în jurul orei 17.00, au fost contactaţi telefonic de o femeie panicată, care a spus că se numeşte C. Ana Maria, are 24 de ani, este din municipiul Bucureşti şi, împreună cu un bărbat, sunt blocaţi în zona Jepii Mici din cauza condiţiilor meteorologice extreme” a precizat, luni, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Prahova, Raluca Brezeanu.

Misiunea echipei de salvamontişti care a plecat după ei sâmbătă a fost aproape imposibilă: la cei aproape 2.000 de metri, erau minus 16 grade, vântul bătea cu 150 de km pe oră, iar în zonă se anunţase pericol de avalanşă

http://www.realitatea.net/salvamontistii-au-reluat-luni-cautarile-celor-doi-turisti-rataciti-in-valea-caraiman_397131.html

Aurul şi depozitele bancare aduc profit pe timp de criză

Aţi economisit 10.000 de lei şi nu ştiţi cum să-i înmulţiţi? Aveţi la îndemână mai multe variante, de la banalul depozit bancar până la plasamentul în aur şi chiar la investiţiile imobiliare. Nu luăm în discuţie plasamentele pe piaţa de capital, dat fiind că suma nu este foarte mare

În primul caz, al depozitelor în lei, băncile oferă în această perioadă dobânzi real-pozitive (mai mari decât rata inflaţiei), ceea ce înseamnă că se obţine un anumit câştig. Dobânzile la depozitele în lei au înregistrat aproape o dublare în ultimul an, de la 7% până la circa 14%. Ofertele de economisire nu sunt întâmplătoare şi demonstrează nevoia de lichidităţi a băncilor, în această perioadă în care resursele financiare s-au scumpit pe pieţele internaţionale

http://www.gandul.info/economia/aurul-si-depozitele-bancare-aduc-profit-pe-timp-de-criza.html?3936;3549279

O carte despre criză, în topul vânzărilor la Gaudeamus

Un nou record de audienţă au anunţat organizatorii pentru ediţia a  15-a a Târgului de carte Gaudeamus: 100.000 de vizitatori.

Numărul mare de vizitatori s-a tradus şi într-o cifră ridicată de vânzări. Polirom a declarat vânzări de peste 500.000 de lei, în timp ce Humanitas vorbeşte de încasări de peste 400.000 de lei.  Mult-aşteptată în lumea literară, cartea lui Nicolae Manolescu „Istoria critică a literaturii române” este, de departe, prima într-un top al vânzărilor.

Succesul ei i-a surprins chiar şi pe editorii de la Paralela 45 care, de nenumărate ori, au fost nevoiţi să îi refuze pe potenţialii cumpărători. Fiind legat manual, necesitând astfel un timp mai lung pentru a fi asamblat, volumul a fost adus la târg în calupuri de câteva sute de exemplare odată. Chiar dacă costa, cu reducere, 200 de lei (în librării va fi 250), şi  chiar dacă este o lucrare academică, fiecare calup se epuiza în câteva ore. „Nu mai avem acum, reveniţi!”, devenise răspunsul standard al vânzătorilor de la standul editurii. Iar în ultima zi, răspunsul standard a fost şi el schimbat. A rămas doar: „Nu mai avem”. Întregul prim tiraj de 3000 de exemplare se epuizase.  „Scrisori către fiul meu“ de Gabriel Liiceanu continuă topul vânzărilor, cu 1400 de exemplare, urmat de „Istoria secretă a lumii“, de Jonathan Black, publicată de Nemira şi de „Memorii“ de Valeriu Anania, publicată de Polirom, fiecare cu câte 1100 de copii vândute.

 

http://www.gandul.info/actualitatea/o-carte-despre-criza-in-topul-vanzarilor-la-gaudeamus.html?3927;3549301

 

avocat@coltuc.ro

Traian Băsescu: În prezent, fondul de pensii este prăbuşit.Rusine!

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, aseară, la Realitatea TV, că Fondul de pensii nu are bani să susţină majorarea de la 1 octombrie 2007 şi devansarea de la 1 octombrie 2008. „În prezent, Fondul de pensii este prăbuşit”, a spus şeful statului, adăugând însă că nu trebuie să se înţeleagă faptul că, din această cauză, nu se mai dau pensiile, ci că trebuie aduşi bani suplimentar de la buget.

Până la sfârşitul anului, se aduc din buget 350 – 400 de milioane de euro. La anul, ca să putem plăti pensiile aşa cum ele sunt acum, din bugetul de stat trebui duse circa 1,2 – 1,3 miliarde de euro, ceea ce arată că întrebarea mea a fost corectă când toată clasa politică a spus că sunt bani”, a susţinut preşedintele, adăugând faptul că Fondul nu are bani să acopere majorările. Băsescu a adăugat că această situaţie arată că a avut dreptate atunci când a ridicat obiecţii faţă de majorarea pensiilor susţinută, anul trecut de Guvern, şi la care el a insistat pentru indicarea surselor de finanţare.

„Un fond care nu-şi mai poate face plăţile, oriunde se numeşte un fond prăbuşit. Soluţia s-a găsit: se iau bani din bugetul de stat”, a conchis Băsescu.

 

sursa

http://www.gandul.info/politica/traian-basescu-in-prezent-fondul-de-pensii-este-prabusit.html?3928;3549983

 

avocat@coltuc.ro

Incredibil!Sile Pietroi – pus în libertate pentru că are rate la bănci

Din motivarea sentinţei date de magistratul Maria Tripăduş: „Are 4 maşini luate în leasing, pe care trebuie să le achite cu 300 milioane lei pe lună”

Interlopul Sile Pietroi a fost pus în libertate pentru că trebuia să-şi plătească ratele la maşini şi la bancă. Pe lângă faptul că este cardiac şi nu suportă arestul, Vasile Fierbântu, zis Sile Pietroi, s-a cerut afară din celulă şi pentru că „are 4 maşini luate în leasing, pe care trebuie să le achite cu 300 milioane lei pe lună, având de achitat şi un credit la bancă”, se arată în încheierea şedinţei prin care interlopul a fost eliberat din arest de judecătorul Maria Tripăduş, de la Tribunalul Bucureşti. Instanţa a subliniat şi modul „defectuos” în care se desfăşoară ancheta în care este implicat Fierbântu.

Potrivit judecătorior, Sile Pietroi şi tovarăşul său de celulă, Gică Pârvulescu, pot fi cercetaţi în stare de libertate pentru că nu există riscul ca aceştia să se sustragă de la cercetări şi deoarece procurorii nu au adus probe suficiente. „Pentru că nu s-a făcut dovada de către organul de anchetă a sustragerii de la anchetă a celor doi inculpaţi, faţă de faptul că inculpatul Fierbântu Vasile s-a prezentat la Curtea de Apel Bucureşti la judecarea recursului, apoi s-a predat în vederea arestării, instanţa consideră că nu există pericol concret de sustragere de la cercetări a celor doi inculpaţi”, îşi motivează magistraţii Tribunalului hotărârea de eliberare a celor doi arestaţi preventiv

 

sursa

http://www.gandul.info/actualitatea/sile-pietroi-pus-in-libertate-pentru-ca-are-rate-la-banci.html?3927;3548016

Vaccinarea anticancer, refuzată în masă

Campania de imunizare împotriva cancerului de col a debutat cu stângul, cei mai mulţi părinţi refuzând tratamentul pe motiv că nu sunt suficient informaţi.

Experţii în epidemiologie, ca şi medicii din şcoli spun că pregătirea vaccinării s-a făcut pompieristic. „Ar fi trebuit făcută o informare temeinică, iar imunizarea ar fi trebuit făcută anul viitor, prin februarie“, crede Gheza Molnar, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie. Asta pentru că ministrul sănătăţii a organizat abia la finalul săptămânii trecute o videoconferinţă despre derularea campaniei, licitaţia pentru cumpă rarea vaccinurilor fiind întârziată luni întregi.

Alţii spun că demersul ministrului este electoral. „Campania are o mare doză de populism şi un mod brutal de abordare. Mă bucur însă că suntem în situaţia de a face acest vaccin şi suntem în rând cu ţările civilizate“, comentează Mircea Cinteză, fost ministru al sănătăţii.

El crede că acest vaccin este o revoluţie în medicină, iar faptul că sunt atâtea dispute asupra lui este normal. Cele 110.000 de vaccinuri anticancer, care au costat bugetul Sănătăţii 23 de milioane de euro, au termen de valabilitate până în 2010, aşa că vor putea folosite şi la fetele care vor fi anul viitor în clasa a IV-a.

„Să nu stricăm orzul pe gâşte!“

„Am hotărât să nu ne vaccinăm fata pentru că există destule neclarităţi. Oricum, mi se pare devreme să o imunizăm acum, fetiţa nu a intrat încă la pubertate“, spune Adrian, tatăl unei fetiţe de 10 ani, elevă la o şcoală din sectorul 1 al Capitalei.

Opinia acestuia este împărtăşită şi de alţi părinţi care sunt mai dispuşi să scoată bani din buzunar peste patru-cinci ani pentru a-şi vaccina fiicele „Numi voi vaccina fata, am trimis deja la şcoală formularul completat în acest sens. Nici măcar nu am fost informată care dintre cele două vaccinuri îi va fi făcut fiicei mele“, explică şi Diana, mama unei fetiţe de 10 ani din Bucureşti.

Bulversarea părinţilor a fost sporită în multe şcoli şi de faptul că au fost distribuite doar pliante de informare. „Copiilor li s-a zis: spuneţi-le părinţilor să semneze să vă vaccineze, că nu stricăm orzul pe gâşte! Vaccinurile au fost scumpe“, povesteşte, revoltată, mămica unei alte fetiţe.

Şi directorii de şcoli din Capitală confirmă faptul că cei mai mulţi părinţi nu sunt de acord cu această imunizare. „Părinţii sunt reticenţi pentru că este vorba despre un vacin controversat şi i-au speriat şi cazurile de deces din alte ţări“, ne-a declarat directoarea Şcolii nr. 52 din Capitală.

Trei campanii simultane

Reticenţi sunt şi părinţii din celelalte judeţe ale ţării. În Arad, la Şcoala Generală nr. 2, vaccinarea a fost refuzată de toţi părinţii.

La marile şcoli din Piatra- Neamţ, majoritatea părinţilor au trimis formularele împotriva vaccinării.

„Am fost asaltată cu întrebări despre boală, vaccin, cât de sigur este, cine răspunde dacă sunt reacţii adverse, de unde se pot informa suplimentar. Sincer, la unele întrebări nu ştiam ce să le răspund. Măsura a fost luată în pripă, şi punerea ei în practică peste noapte bulversează. Şi părinţi, şi cadre medicale, şi profesori“, a declarat Alina C., asistenta unei şcoli generale din Piatra- Neamţ.

În Argeş, medicii sunt nemulţumiţi că au prea multe campanii de vaccinare în acelaşi timp. „În această perioadă mai avem două campanii de vaccinare, cea pentru meningită şi cea ROR“, ne-a declarat Ramona Văcaru, medic şcolar la Şcoala numărul 3 din Piteşti.

Tabere pro şi contra vaccinare

Fetiţele din Iaşi vorbesc pe la colţuri despre vaccin. „Am auzit că nu e sănătos să-l facem. Trebuie testat măcar vreme de zece ani. Mama mi-a mai zis că o să mi-l cumpere ea când o să vadă că nu are efecte negative“, spune Iulia Iacobovici, elevă în clasa a IV-a C la Liceul „Vasile Alecsandri“ din Iaşi. În liceu, cele 50 de fete de clasa a IV-a s-au împărţit deja în tabere, pro şi contra vaccin. „Mama mea vrea neapărat să-l fac, am auzit şi la ştiri că e bun. E doar o înţepătură. Mama mi-a spus să am încredere în ea şi că nu o să am nimic“, spune şi Maria Şpighel.
 
„Am fost trataţi ca nişte oi chemate la tăiat“

Reprezentanţii şcolilor din Bihor susţin că directiva ministerului a sosit destul de târziu. „La şedinţa cu părinţii, am fost trataţi ca nişte oi chemate la tăiere“, a declarat un părinte care nu şi-a dat acordul ca fata să-i fie vaccinată. Nicolae Deleanu, directorul Autorităţii de Sănătate Publică Cluj, a recunoscut ieri că refuzul părinţilor este cauzat de campania de informare foarte scurtă. La clasa învăţătoarei Valeria Matiş de la Colegiul „Gheorghe Şincai“, din 14 fetiţe doar două vor face vaccinul împotriva HPV.

Unul dintre părinţii care a fost de acord cu vaccinarea copilului este Elena Gădălean: „Am avut rude care au murit de cancer şi ştiu ce înseamnă. Am semnat că sunt de acord. Vaccinul se face în alte ţări din Europa. Nu este nimeni nebun să omoare nişte copii“.

sursa

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/829683/Vaccinarea-anticancer-refuzata-in-masa/

 

avocat@coltuc.ro

Stelişti „vopsiţi“ la Dinamo

În timp ce Dinamo pierdea sâmbătă la Braşov, cei trei erau filmaţi petrecând cu băutură şi cântece dedicate marii rivale din Ghencea.

Ziarul „Libertatea“ a intrat în posesia unui filmuleţ realizat cu telefonul mobil la petrecerea organizată de Gabriel Torje la aniversarea vârstei de 19 ani, împliniţi sâmbătă, chiar în ziua în care Dinamo a pierdut la Braşov, scor 0-2.

În respectivul filmuleţ, dinamoviştii Torje, Pulhac şi Ropotan apar în ipostaze jenante, consumând cantităţi însemnate de alcool şi fredonând maneaua „Steaua e numai una“, dedicată marii rivale din Ghencea! Şocul în Ştefan cel Mare a fost total. Ieri, după câteva ore de paralizie, conducerea şi suporterii clubului au reacţionat, anunţând măsuri drastice.

Amendă de 5.000 de euro

Gabriel Torje a încercat ieri să „dreagă busuiocul“. „Totul e un trucaj! A fost pusă acea manea despre Steaua pe fundal, ca să se vândă mai bine clipul. Nu s-a auzit acea melodie la mine în casă“, ne-a declarat Torje, cu toate că în respectivul clip se aude limpede cum Pulhac acompaniază cu patos maneaua care „curge“ dintr-un laptop.

Cei trei au fost filmaţi de partenera unui prieten de-al lui Torje, care ulterior a dat publicităţii clipul. „Sper să nu se supere suporterii pe noi. Nu au de ce. Noi doar am stat în casă, iar eu, fiind ziua mea, le-am dat prietenilor câte un pahar de şampanie“, a mai spus mijlocaşul dinamovist, acesta nefiind înştiinţat până aseară că ar fi primit vreo amendă. Preşedintele dinamovist, Nicolae Badea, a anunţat însă că amenda pentru fiecare dintre cei trei este de 5.000 de euro.

„Să fie daţi afară!“

 

avocat@coltuc.ro

PSD inainte PDL pe final de campanie.Credeti ca va castiga PSD-ul?

PSD surclasează PDL pe final de campanie, social-democraţii fiind creditaţi cu 35% la capitolul intenţie de vot, spre deosebire de democrat-liberali care au o cotă electorală de 32%, potrivit unui sondaj Insomar, dat ieri publicităţii.

PNL s-a situat constant pe locul al treilea, în sondajul dat publicităţii ieri de Insomar fiind creditat cu 21%, faţă de luna iulie, când cu PNL ar fi votat 16,1% dintre cei chestionaţi, în septembrie 19,9%, iar la începutul lui noiembrie – 17,5%. Dintre celelalte partide, potrivit ultimului sondaj, doar UDMR ar trece pragul electoral (5%), în vreme ce PNG şi PRM au o cotă de 3%.

Tăriceanu are emoţii

Cât priveşte cotele electorale ale liderilor politici, premierul Tăriceanu este primul clasat în colegiul din Ilfov unde candidează, dar are doar 34,6%, faţă de cele 51% care îi asigură intrarea direct în legislativ, fără emoţiile redistribuirii.

Candidata PSD+PC Viorica Mateş are 29,3%, iar PDL-istul Sorin Minea – 26.8%. În schimb, liderul PSD Mircea Geoană pare să aibă asigurată intrarea direct în Senat, fiind cotat cu 66,8% din voturile alegătorilor din Dăbuleni.

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/829708/PSD-ia-fata-PDL-pe-final-de-campanie/

Hotararea CEDO Spinu impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in cauza Spinu impotriva Romaniei a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 780, din 21.11.2008.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall,
presedinte, Elisabet Fura-Sandström, Corneliu Birsan, Boštjan M. Zupančič, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis López Guerra,
judecatori, si Santiago Quesada, grefier de sectie,
dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 1 aprilie 2008,
pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:

Procedura

1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 32.030/02) indreptata impotriva Romaniei, prin care un cetatean al acestui stat, doamna Ecaterina Gabriela Spinu (reclamanta), a sesizat Curtea la data de 26 aprilie 2001, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).
2. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul sau, domnul Razvan-Horatiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe.
3. La data de 12 iulie 2006, Curtea a decis sa ii comunice Guvernului capatul de cerere intemeiat pe articolul 6 § 1 din Conventie in ceea ce priveste echitatea procedurii penale. Invocand prevederile art. 29 § 3 din Conventie, ea a decis sa se analizeze in acelasi timp admisibilitatea si fondul cauzei.

IN FAPT

I. Circumstantele cauzei


4. Reclamanta s-a nascut in anul 1971 si locuieste in Ramnicu Valcea.

1. Arestarea preventiva a reclamantei si urmarirea penala impotriva sa

5. La data de 11 ianuarie 1996, reclamanta a fost convocata la sediul politiei din Ramnicu Valcea pentru a fi audiata cu privire la un omor ce avusese loc in Oradea in noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie 1995. In aceeasi zi, ea a fost predata sub escorta la politia din Oradea. Reclamanta afirma ca a fost insultata in mod constant pe traseu de catre ofiterii de politie care o insoteau. Guvernul contesta aceste afirmatii si observa ca niciun element de proba nu a fost adus in sprijinul lor.
6. La data de 12 ianuarie 1996, reclamanta a fost pusa sub acuzare si arestata preventiv pentru o perioada de 30 de zile, dupa ce i-a fost adusa la cunostinta de catre procuror invinuirea de savarsire a infractiunilor de nedenuntare a talhariei urmata de moartea lui N.A., de tentativa de omor si de talharie asupra lui V.T., precum si de detinere de substante toxice, infractiuni prevazute de art. 176, 211, 312 si 262 din Codul penal si de art. 14 din Decretul nr. 466/1979 privind regimul produselor si substantelor toxice.

7. La prima audiere la politie, reclamanta a negat orice participare la faptele imputate. Ulterior, ea a revenit asupra
declaratiei sale initiale si a recunoscut, in prima faza, faptele referitoare la V.T., precum si participarea sa la omorul savarsit asupra lui N.A. Ea afirma ca a recunoscut faptele imputate ca efect al relelor tratamente la care a fost supusa din partea agentilor de politie. Mai mult, ea sustine ca, in anul 1996, i-a fost prescris si administrat un tratament cu diazepam si alte medicamente pe baza de barbiturice de catre doctorul inchisorii in scopul de a o determina sa recunoasca. Guvernul contesta aceste afirmatii privind supunerea la rele tratamente si observa ca ele nu sunt sustinute.
8. Din dosarul medical al reclamantei tinut in timpul arestului sau preventiv rezulta ca aceasta a suferit de insomnie in anii 1996 si 1997 si ca i-a fost administrat un tratament pe baza de barbiturice.
9. Au avut loc perchezitii la domiciliul reclamantei si al celorlalti 2 suspecti, H.G. si M.M. La domiciliul ultimului mentionat, politia a descoperit o vesta ce ii apartinea lui M.M., cu pete de sange pe interior. Vesta a fost trimisa pentru analiza petelor de sange, insa grupa sanguina nu a putut fi stabilita. In timpul urmaririi penale, acesti 2 coinculpati si-au recunoscut participarea la faptele imputate.
10. La data de 19 februarie 1996 a aparut in presa un articol intitulat „Doi subofiteri ajunsi asasini” (in speta suspectii H.G. si M.M.), ce descria faptele imputate reclamantei. In articolul respectiv nu exista nicio mentiune explicita referitoare la sursa informatiilor pe care le prezenta.
11. Prin rechizitoriul din data de 27 mai 1996, Parchetul de pe langa Tribunalul Judetean Bihor a trimis-o in judecata pe reclamanta in acelasi timp cu M.M. si H.G. pentru infractiunile mentionate mai sus. In opinia parchetului, M.M. si H.G. ar fi comis o infractiune de talharie urmata de moartea lui N.A., pe care reclamanta nu a denuntat-o. Mai mult, reclamanta si H.G. ar fi comis o tentativa de omor si de talharie asupra lui V.T., parte civila in proces. Pentru a savarsi aceste infractiuni, reclamanta ar fi folosit substante toxice.
12. In opinia parchetului, faptele prezentate in rechizitoriu erau stabilite de raportul medico-legal, de declaratiile coinculpatului M.M. si ale reclamantei care recunosteau faptele imputate si de procesul-verbal de confruntare dintre reclamanta si victima V.T. Rechizitoriul preciza si faptul ca marturiile coinculpatului M.M. si ale reclamantei, facute in prezenta avocatilor lor alesi, au fost inregistrate pe o caseta video si consemnate in scris. Pe de alta parte, s-a mentionat ca inculpatii, asistati tot de avocatii lor, au participat la o reconstituire a faptelor.
13. Pentru parchet, faptele erau dovedite de procesul-verbal de cercetare la fata locului, de plansele foto, de reconstituire,
de identificarea unui grup de persoane, de expertizele si de documentele medicale prezentate, pe langa depozitiile martorilor si marturiile inculpatilor.

2. Instanta de fond


14. In sedinta de judecata din data de 14 octombrie 1996, reclamanta a solicitat ca tribunalul sa audieze martorii acuzarii care erau absenti. Printr-o incheiere de sedinta, instanta a dispus ca parchetul sa faca demersurile necesare pentru a-i prezenta la audiere.

15. Prin Incheierea de sedinta din data de 11 noiembrie 1996, instanta a amanat judecata pentru data de 9 decembrie
1996, pentru motivul ca martorii acuzarii nu erau prezenti, si a emis mandate de aducere in sarcina politiei, pentru a-i cauta pe martori la domiciliu si pentru a-i aduce. Un martor al apararii a fost audiat de instanta.

16. In sedinta de judecata din data de 26 ianuarie 1998, dupa mai multe amanari din cauza unor erori de procedura, instanta a constatat lipsa martorilor acuzarii si a dat citire depozitiilor pe care le-au facut in timpul urmaririi penale.
Reclamanta a contestat aceasta citire, aratand ca era necesara audierea martorilor, cu atat mai mult cu cat dovezile aflate la dosar erau contradictorii.

17. In fata instantei, reclamanta si coinculpatii M.M. si H.G. au revenit asupra declaratiilor pe care le-au dat in timpul urmaririi penale: recunoscandu-si participarea la faptele referitoare la V.T., ei au negat in schimb participarea lor la producerea mortii lui N.A.

18. In sedinta de judecata din data de 2 februarie 1998, instanta le-a ordonat reclamantei si celorlalti coinculpati sa nu contacteze mass-media pentru a da detalii despre cauza.

19. In sedinta de judecata din data de 24 aprilie 1998, reclamanta a solicitat din nou instantei sa dispuna audierea martorilor acuzarii. Mai mult, ea a aratat ca, in timpul arestului sau preventiv, a fost supusa unor rele tratamente din partea agentilor de politie si ca a fost drogata pentru a recunoaste faptele.

20. Prin Sentinta din data de 8 iunie 1998, tribunalul a schimbat incadrarea juridica a faptele si a hotarat ca din probele aflate la dosar reiesea ca reclamanta se facea vinovata de complicitate la infractiunea de talharie urmata de moartea lui N.A., de tentativa de talharie asupra lui V.T., precum si de detinere de substante toxice. Instanta a condamnat-o la pedeapsa de 10 ani inchisoare, la pedeapsa complementara a interzicerii de a se afla in orasul Oradea pentru o perioada de 3 ani dupa executarea pedepsei si la plata unor daune-interese catre partile civile.

21. In ceea ce priveste afirmatiile reclamantei privind relele tratamente, instanta a considerat ca acestea nu au fost sustinute, ca daduse declaratia in prezenta avocatului ales si ca din caseta inregistrata in timpul audierii sale nu reiesea ca fusese supusa unor rele tratamente. Totusi, instanta a constatat ca era evident ca reclamanta avusese dificultati sa le indice politistilor traseul urmat in Oradea in noaptea crimei — ceea ce se explica prin faptul ca ea nu cunostea orasul — si ca politistii dadusera dovada de „exces de zel” atunci cand au insistat ca aceasta sa il indice cu exactitate.

22. In ceea ce priveste raspunderea penala a reclamantei pentru complicitatea la infractiunea de omor savarsita asupra lui N.A., instanta a retinut ca ea a fost dovedita de propriile sale marturii si prin cele ale coinculpatului M.M., facute in timpul urmaririi penale in prezenta avocatilor lor, precum si de petele de sange gasite pe vesta acestuia din urma, in ciuda faptului ca spalarea ei facuse imposibila analiza.

23. Un articol aparut la data de 22 septembrie 1998 in ziarul „Evenimentul zilei” a prezentat faptele, mentionand un alibi oferit reclamantei de mama sa, dar care nu fusese luat in considerare de anchetatori.

24. Un articol aparut la data de 31 octombrie 1998 in ziarul „Romania libera” a abordat de asemenea cauza, bazandu-se pe declaratiile catorva martori si ale coinculpatului M.M. Din el reiesea ca autoritatile implicate in ancheta refuzasera sa faca comentarii si sa raspunda la intrebarile ziaristilor. Un alt articol aparut la data de 6 februarie 1999 a expus un „studiu al cauzei”, realizat de ziaristul V.B. Aceste articole nu faceau nicio trimitere directa la sursa informatiilor.

3. Instanta de apel — Curtea de Apel Oradea


25. Reclamanta a formulat apel impotriva Sentintei din 8 iunie 1998, solicitand achitarea sa pentru complicitate la infractiunea de omor si pentru infractiunea de talharie asupra lui N.A., invocand insuficienta probelor. In subsidiar, ea a solicitat schimbarea incadrarii juridice cu privire la faptele imputate in nedenuntarea unei infractiuni. Ea a subliniat ca marturisise faptele intr-un moment in care se afla sub influenta anumitor medicamente.

26. La data de 29 octombrie 1998, curtea de apel a statuat ca probele erau contradictorii si ca reclamanta revenise, in fata tribunalului, asupra declaratiei sale conform careia ar fi comis talharia urmata de moartea lui N.A. La cererea reclamantei, curtea de apel i-a audiat pe martorul S.L. si pe victima V.T.

27. La data de 26 martie 1999, curtea de apel a audiat pe partea civila V.I., mostenitor al lui N.A., si pe martorii acuzarii T.G. si V.C., care au revenit asupra declaratiilor date in timpul urmaririi penale. La cererea parchetului, martorul acuzarii M.G., care asistase la reconstituirea faptelor, a fost audiat. Procesul verbal de reconstituire a faptelor, precum si rapoartele medico-legale au fost analizate de curtea de apel. Reclamanta a declarat ca nu intelege sa mai solicite administrarea altor probe.

28. In sedinta de judecata din data de 2 aprilie 1999, reclamanta, reprezentata prin avocatul sau, si-a prezentat motivele de apel. Avand ultimul cuvant, ea si-a justificat revenirea asupra declaratiei in ceea ce priveste participarea la infractiunea comisa fata de N.A. prin faptul ca, in momentul in care a dat declaratia, ea se afla sub influenta anumitor medicamente. Totusi, reclamanta a recunoscut participarea sa la tentativa de talharie asupra lui V.T.
29. Prin Decizia din data de 7 mai 1999, curtea de apel a admis apelul reclamantei, achitand-o de acuzatia de complicitate la talharie urmata de moartea lui N.A. si respingand cererea de daune-interese a partilor civile. Curtea de apel a apreciat ca situatia de fapt referitoare la decesul lui N.A. retinuta de parchet si de tribunalul judetean nu era confirmata de probele administrate in cauza. Ea a aratat ca era de datoria parchetului sa aduca dovezile suficiente care sa permita condamnarea reclamantei. Or, din dosar nu reiesea ca reclamanta era vinovata de omorul respectiv. Singura proba acuzatorie o constituiau marturiile sale, asupra carora ea a revenit, de altfel, care nu erau coroborate cu alte elemente din dosar, si aceasta cu atat mai mult cu cat martorii acuzarii au revenit ei insisi asupra declaratiilor facute in timpul urmaririi penale. Prin urmare, prezumtia de nevinovatie impunea achitarea ei.

30. Curtea de apel a statuat, in schimb, ca din probele aflate la dosar reiesea ca reclamanta se facea vinovata de savarsirea infractiunii de talharie asupra lui V.T. si de detinere de substante toxice si a condamnat-o la pedeapsa de 2 ani de inchisoare. Pe de alta parte, aceasta a dispus punerea sa in libertate, dupa ce a constatat ca durata arestului preventiv executat era egala cu cea a pedepsei aplicate.

31. Unul dintre judecatorii completului de judecata a redactat o opinie separata, argumentand ca din probe reiesea ca reclamanta era vinovata si de complicitate la talharie urmata de moartea lui N.A. El a evidentiat declaratiile foarte detaliate ale reclamantei si ale coinculpatului M.M. date in timpul urmaririi penale, prin care si-au recunoscut faptele si pe care se baza reconstituirea facuta de anchetatori. De asemenea, el a retinut ca reconstituirea fusese facuta in prezenta inculpatilor si a avocatilor lor, ceea ce excludea orice influenta si constrangere din partea anchetatorilor.

4. Instanta de recurs — Curtea Suprema de Justitie


32. Ministerul public a formulat recurs, aratand ca curtea de apel nu facuse o interpretare corecta a probelor si ca din declaratiile martorilor reiesea ca reclamanta a fost intr-adevar complice la infractiunea de omor savarsita asupra lui N.A. Nu a fost dispusa nicio noua masura de urmarire.

33. La data de 23 mai 2000, Curtea Suprema de Justitie a tinut o prima sedinta la care au fost prezenti reclamanta si ceilalti 2 coinculpati reprezentati de acelasi avocat din oficiu. Totusi, Curtea Suprema de Justitie a amanat judecata din cauza unui viciu de procedura referitor la partile civile. In acelasi timp, ea a dispus numirea unui avocat din oficiu pentru fiecare dintre coinculpati.

34. In sedinta de judecata din data de 3 octombrie 2000, reclamanta si ceilalti 2 coinculpati au fost reprezentati inca o data de acelasi avocat numit din oficiu. Dezbaterile au avut loc in aceeasi zi, iar reclamanta, avand ultimul cuvant, a solicitat respingerea recursului Ministerului Public. Reclamanta precizeaza ca nu a avut timp decat sa aprobe concluziile avocatului si ca sedinta nu a durat decat aproximativ 5 minute.

35. Prin Decizia din data de 7 noiembrie 2000, Curtea Suprema de Justitie a admis recursul parchetului, casand decizia curtii de apel si confirmand sentinta pronuntata in prima instanta. Ea s-a exprimat dupa cum urmeaza:

28 „Din examinarea probelor existente in dosar rezulta ca instanta de fond a pronuntat o solutie temeinica si legala, decizia instantei de apel fiind gresita.
Din analiza atenta a declaratiilor inculpatilor, facute in cursul urmaririi penale, comparativ cu declaratiile lor date ulterior, la instante, se desprinde cu usurinta concluzia ca cele care exprima adevarul sunt relatarile facute in cursul urmaririi penale.
Relatarile inculpatilor facute in cursul urmaririi penale se coroboreaza cu alte probe, din care rezulta, in mod cert, savarsirea de catre ei a infractiunilor retinute in sarcina lor de catre instanta de fond (…).
Referitor la infractiunea de omor, a carei victima a fost N.A., declaratiile inculpatilor M.M. si R.E. [reclamanta], prin care au recunoscut savarsirea faptei, facute in cursul urmaririi, se coroboreaza cu urmele de sange identificate ulterior pe partea interioara a gecii inculpatului M.M.
La evaluarea declaratiilor inculpatilor facute la urmarirea penala (…) este de avut in vedere ca aceste recunoasteri au avut loc in prezenta aparatorilor (…).
Pe langa toate argumentele, logic si coerent prezentate in considerentele sentintei instantei de fond, sunt de avut in vedere si conduc la aceeasi concluzie si motivele exprimate in scris, prin opinia separata a judecatorului P.N. care a facut parte din completul de judecata la judecarea apelului.
Pentru toate aceste considerente, urmeaza a se admite recursul parchetului, a se casa decizia instantei de apel, cu privire la dispozitia de achitare a inculpatilor M.M. (…) si pentru inculpata R.E. [reclamanta], pentru infractiunea prevazuta de art. 26—174—176 lit. d) din Codul penal.”

procedura restituirii impozitului din transferul proprietatilor imobiliare

Prin Ordinul nr. 3384/2008, Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) a aprobat procedura de restituire a sumelor reprezentand impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal, virate la bugetul de stat

Conform Ordinului MEF, restituirea impozitului pe venitul realizat din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal, retinut de catre biroul notarial si virat la bugetul de stat, aferent unor tranzactii desfiintate ulterior achitarii impozitului, se face la cererea contribuabilului.

Restituirea impozitului va fi de competenta organul fiscalui in a carui raza teritoriala isi are domiciliul acesta, respectiv de catre organul fiscal competent in administrarea contribuabililor nerezidenti.

Potrivit procedurii, restituirea impozitului de catre organul fiscal competent se va face prin raportare la cotele de distribuire cuvenite bugetului de stat, stabilite de dispozitiile legale in vigoare la momentul retinerii acestuia de catre biroul notarial.

Cererea de restituire trebuie depusa in termen de 5 ani

Procedura aprobata prin Ordinul MEF nr. 3384/2008 stabileste ca cererea de restituire se depune in cadrul termenului legal de prescriptie a dreptului de a cere restituirea, respectiv in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la restituire.

Cererea de restituire va cuprinde urmatoarele elemente:
a) numele si prenumele contribuabilului – persoana fizica;
b) codul numeric personal, pentru cetatenii romani sau numarul de identificare fiscala, pentru cetatenii straini;
c) domiciliul contribuabilului – persoana fizica;
d) suma si natura creantei solicitate la restituire;
e) contul bancar in care urmeaza a se vira suma de restituit si codul IBAN aferent acestuia sau mentiunea ca aceasta va fi restituita in numerar, dupa caz;
f) datele de identificare ale biroului notarial care a calculat si retinut impozitul in cauza, respectiv denumirea biroului notarial, codul de identificare fiscala si sediul.

La cererea de restituire,  contribuabilul va anexa:
a) copia legalizata a actului de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului ori bunurilor imobile. Pe copia acestui inscris, biroul notarial care a autentificat actul de transfer al dreptului de proprietate, va face o mentiune cu privire la cuantumul impozitului calculat si retinut, cu precizarea numarului si a datei ordinului de plata pentru trezoreria statului prin care acesta a fost virat la buget;
b) copia legalizata a actului de desfiintare cu efect retroactiv a actului de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului ori bunurilor imobile.

Cererea va fi solutionata in termen de 45 de zile. Restituirea se va efectua in numerar sau in contul bancar al solicitantului.

Impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare, conform Codului fiscal

Conform articolului 771 din Codul Fiscal, la transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit care se calculeaza astfel:

a)
pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv:
– 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
– peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv;

Noi reglementari privind procedura insolventei

Guvernul a adoptat, in sedinta de saptamana trecuta, o Ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolventei, informeaza un comunicat al Ministerului Justitiei, emis luni.

Actul normativ nu a fost, inca, publicat in Monitorul Oficial.

Ministerul Justitiei precizeaza ca ordonanta de urgenta urmareste, in principal, „asigurarea aplicarii unitare si coerente a legislatiei insolventei si propune, in lumina practicii in materie, reconsiderarea unor solutii pentru a asigura respectarea principiului celeritatii procedurii, protectiei creditorilor si desfasurarii adecvate a activitatii practicienilor in insolventa.”

OUG adoptata de Guvern a modificat dispozitiile legale referitoare la citare si la comunicarea actelor de procedura in sensul celor retinute de Curtea Constitutionala in Decizia nr. 1137 din 4 decembrie 2007. Astfel, persoanele impotriva carora se va deschide o actiune potrivit dispozitiilor legii, ulterior deschiderii procedurii insolventei, vor beneficia de o prima comunicare a actelor de procedura potrivit Codului de procedura civila.

„In lumina aceleiasi decizii si avandu-se in vedere numeroasele semnale primite din practica, s-a apreciat ca la judecarea recursului trebuie sa se instituie garantii suplimentare pentru asigurarea accesului liber la justitie si a dreptului la aparare, chiar daca prin aceasta se prelungeste, intr-o masura rezonabila insa, durata procedurii”, se mai arata in acelasi comunicat.

In acest sens, ordonanta de urgenta a instituit o noua exceptie de la regula citarii partilor prin Buletinul insolventei in cazul solutionarii recursurilor impotriva hotararilor pronuntate de judecatorul sindic.

A fost introdusa, de asemenea, o reglementare expresa a sferei drepturilor pe care le are adunarea creditorilor in situatia in care numarul mic al creditorilor nu permite formarea unui comitet.

De asemenea, scrisoarea prin care creditorii isi pot exprima votul prin corespondentava putea fi comunicata pana in ziua fixata pentru exprimarea votului. Pana in prezent, aceeasta putea fi comunicata cu cel putin 5 zile inainte de data fixata pentru exprimarea votului.

In plus, a fost eliminata obligativitatea prezentei membrilor comitetului creditorilor pentru reunirea valabila a adunarii creditorilor si crearea posibilitatii reprezentarii salariatilor de catre un singur delegat.

Totodata, OUG mareste rolului persoanei care a declansat procedura, creditor sau debitor, in desemnarea administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu.

Avand in vedere ca numarul dosarelor de insolventa este in continuare in crestere, pentru a evita blocarea activitatii practicienilor in insolventa, a fost extinsa sfera surselor de finantare a fondului de lichidare.

Fondul va fi constituit si din sumele rezultate din preluarea a 1,5% a sumelor recuperate in cadrul procedurilor insolventa, inclusiv din bunurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului.

Aceste sume vor fi virate in contul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania (UNPIR) de catre administratorul judiciar sau, dupa caz, de catre lichidator

Actele notariale se vor semna pe touch screen

Dumitru Viorel Manescu, presedintele Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania (UNNPR), a declarat la finalul Congresului Notarilor de la Sinaia ca, incepand cu anul urmator, contractele notariale se pot semna in forma digitala, clientii putand folosi semnatura digitala.

Dumitru Viorel Manescu: „‘Noi pana la sfarsitul lunii martie 2009… vom termina de informatizat birourile notariale si vom pune in functiune si portalul’, a declarat Dumitru Viorel Manescu la cel de-al VIII-lea Congres al notarilor publici din Romania. Pana la jumatatea anului viitor, romanii vor putea semna contractele in format electronic. Acest sistem inseamna eliminarea arhivei, nu vom mai avea arhiva pe suport de hartie, totul va fi tinut pe sistem digital. Astfel, actul se semneaza cu un pix special pe touch screen si aceasta va fi semnatura electronica, autentificata de notar. In doua zile, oamenii vor primi acasa si varianta pe hartie, si in format electronic. in prealabil trebuie, insa, modificata legislatia. La noi se va merge cu noul sistem in paralel cu cel vechi, pentru ca sunt si notariate mici, care n-o sa-si permita sa implementeze acest sistem decat cu sprijin financiar de la uniune.

Am semnat un parteneriat cu notariatul francez, care se refera la toate activitatile notariale. Obiectivul este informatizarea notariatului roman. Noi avem o societate comerciala, unde asociat unic este UNNPR. In cadrul acesteia s-au infiintat patru registre electronice, care au fost recunoscute ca legale prin ordin al ministrului justitiei.