Cum s-a modificat legea societatilor comerciale in 2020

Cum s-a modificat legea societatilor comerciale in 2020 coltuC si asociatii sai

[site_reviews_form title=”Cum s-a modificat legea societatilor comerciale in 2020″ description=”Cum s-a modificat legea societatilor comerciale in 2020″ id=”ko1ecosq”]

Cum s-a modificat legea societatilor comerciale in 2020

Asa cum pentru contabili legea de baza este Legea contabilitatii (Legea 82/1991), pentru antreprenori legea de baza este Legea societatilor comerciale (Legea 31/1990)

Cum s-a modificat legea societatilor comerciale in 2020 coltuC si asociatii sai
Cum s-a modificat legea societatilor comerciale in 2020 coltuC si asociatii sai

 

 

Aceasta Lege 31/1990 prevede reglementari privind modul de infiintare, functionare si restrictii pentru toate tipurile de societati cu personalitate juridica:

 

  • societate in nume colectiv
  • societate in comandita simpla
  • societate pe actiuni
  • societate in comandita pe actiuni
  • societate cu raspundere limitata

Cea mai raspandita forma este cea de societate cu raspundere limitata urmata apoi de cea de societate pe actiuni. In anul 2020 au fost aduse doua actualizari legii societatilor comerciale.

  1. Prima a fost pe perioada determinata, ca urmare a declansarii epidemiei, si care a permis prelungirea termenului de intrunire a adunarilor generale ordinare pana la 31 iulie 2020. In legea se prevede ca AGA se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar (OUG 62/2020 pentru adoptarea unor masuri in domeniul societatilor, in vederea desfasurarii reuniunilor organelor statutare).
  2. A doua modificare importanta este adusa de Legea nr. 102 din 2 iulie 2020, publicata in MOF nr. 583 din 2 iulie 2020. Aceasta a adus urmatoarele elemente majore de noutate:
  • Persoanele fizice sau juridice pot fi asociati unici in mai multe SRL-uri. Pana la data intrarii in vigoare a acestei legi se prevedea ca o persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata si de asemenea ca o societate cu raspundere limitatanu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.Prin eliminarea acestor restrictii s-a eliminat si obligatia de a depune declaratia pe propria raspundere privind detinerea calitatii de asociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata la autentificarea actului constitutiv.
  • S-au eliminat restrictiile privind functionarea la acelasi sediu a mai multor societati.Practic, s-a abrogat acea prevede care arata ca la acelasi sediu puteau functiona mai multe societati numai daca imobilul, prin structura lui si suprafata sa utila, permitea functionarea mai multor societati in incaperi diferite sau in spatii distinct partajate. Conform vechii prevederi, numarul societatilor ce functionau intr-un imobil nu putea depasi numarul de incaperi sau spatii distincte obtinute prin partajare.
  • Avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor nu este necesar cand administratorii declara ca la sediul social nu se desfasoara activitate.A treia prevedere introdusa de Legea 102/2020 ca arata ca avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de Legea nr. 196/2018 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari si administrarea condominiilor, cu modificarile ulterioare, nu este necesar atunci cand administratorul sau, dupa caz, administratorii declara pe propria raspundere faptul ca la sediul social nu se desfasoara activitate.
    Ca o paranteza, potrivit art. 40 al Legii nr. 196 din 20 iulie 2018 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari si administrarea condominiilor, schimbarea destinatiei locuintelor, precum si a spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta, prezente in proiectul initial al imobilului, se poate face numai cu avizul scris al comitetului executiv si cu acordul scris, prealabil, al proprietarilor direct afectati cu care se invecineaza, pe plan orizontal si vertical, spatiul supus schimbarii.

Asadar, incepand cu 6 iulie 2020, la infiintarea unei societati la ONRC:

  • nu se mai depune declaratia pe proprie raspundere a persoanei fizice/persoanei juridice privind calitatea de asociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata
  • nu se mai solicita depunerea declaratiei pe proprie raspundere in forma autentica privind respectarea conditiilor referitoare la sediul social
  • nu se mai depune avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de Legea nr. 196/2018, in cazul in care la sediul social nu se desfasoara activitate. Administratorul sau, dupa caz, administratorii va/vor da o declaratie pe propria raspundere in acest sens, doar in situatia in care declaratia-tip pe proprie raspundere data in temeiul Legii nr. 359/2004 este semnata de asociati/actionari/membri.

Pe langa aceste schimbari publicate in Monitorul Oficial, mai exista in discutie inca cateva propuneri de simplificare a formalitatilor de inregistrare in registrul comertului, cum ar fi:

  • eliminarea obligativiatii depunerii dovezii privind efectuarea varsamintelor privind capitalul social si a depunerii actelor de proprietate pentru aporturile in natura, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, a certificatului constatator al sarcinilor de care sunt grevate
  • eliminarea prevederilor referitoare la posibilitatea rezervarii emblemei
  • eliminarea obligativitatii depunerii dovezii privind rezervarea denumirii in sustinerea cererii de inregistrare
  • eliminarea depunerii documentelor care au fost anterior depuse si mentionate in registrul comertului, pentru care s-a efectuat publicitatea prevazuta de lege
  • eliminarea depunerii certificatului de bonitate a persoanelor juridice nerezidente care participa la constituirea unei societati, emis de o banca sau de camera de comert competenta din tara de nationalitate

 

 

Informatiile juridice va sunt oferite de https://avocatzamfirescu.ro/

 

Care sunt pașii votării in 2020 pentru primarii si consilii locale

Care sunt pașii votării in 2020 pentru primarii si consilii locale

Care sunt pașii votării in 2020 pentru primarii si consilii locale

Care sunt pașii votării in 2020 pentru primarii si consilii locale
Care sunt pașii votării in 2020 pentru primarii si consilii locale

 

  • Votarea se desfășoară după următorul program: duminică 7-21
  • Veţi prezenta actul de identitate operatorului de calculator al secției de votare. Citește mai multe aici despre SIMPV și cum funcționează
  • După scanarea actului de identitatea și validarea alegătorului, acesta se va deplasa înspre membrii biroului electoral. Dacă nu se încadrează în condițiile legale, președintele biroului electoral al secției de votare ia o decizie în acest sens.
  • După semnarea sau înscrierea și semnarea pe lista electorală veți primi buletinele de vot
  • Înainte de a intra în cabina de vot, asiguraţi-vă că pe buletinul de vot (de regulă pe spate) este aplicată ștampila de control a secției de votare. Dacă aceasta lipsește, votul va fi declarat nul!
  • Dacă este aglomerație și credeţi că secretul votului dumneavoastră poate fi încălcat, mai bine mai așteptaţi sau înștiințaţi președintele secției de votare. Accesul alegătorilor în sala de votare trebuie să aibă loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.
  • Aplicaţi ştampila cu menţiunea “VOTAT” pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit
  • Îndoiţi buletinul, astfel încât pagina goală care poartă ştampila de control a secției de votare să rămână în afară, și introduceţi-l apoi în urnă corespunzătoare astfel încât să nu se deschidă; îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
  • Dacă greșiți aplicarea ștampilei, puteți cere un nou buletin de vot, dacă nu a fost introdus în urnă. Primul va fi anulat
  • Restituiţi ștampila și primiţi înapoi actul de identitate, pe care trebuie să fie aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT” (buletine) sau un timbru autocolant (cărțile de identitate).

Bine de știut:

  • Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții. În acest scop, puterile lui se întind și în afara localului secției de votare, până la o distanță de 500 metri. – Art 83 (1). Pentru menținerea ordinii în localul secției de votare și în împrejurimile acestuia, președintele biroului electoral al secției de votare are la dispoziție mijloacele de ordine necesare, puse la dispoziție prin grija prefecților. -art 83 (6)
  • (1) Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăși o oră și este anunțată prin afișare la ușa localului de vot cu cel puțin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăși două ore.

    (2) În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și toate lucrările biroului electoral rămân sub pază permanentă, iar membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în același timp.

    (3) Persoanele care, potrivit art. 83 alin. (5), au dreptul să asiste la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare pe timpul suspendării operațiunilor. – art 89

  • În afara membrilor biroului electoral al secției de votare, operatorilor de calculator ai biroului electoral al secției de votare, candidaților, persoanelor acreditate potrivit legii, precum și reprezentanților mass-mediei români și străini, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare. –  Art 83 (5)
  • Comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanță de 500 de metri în jurul localului secției de votare este interzisă. – Art. 81 (5)
  • Campania în ziua alegerilor este interzisă sub orice formă, în special în secția de votare. Dacă găsiţi afișe electorale în secția de votare sau pe clădirea unde este amplasată, raportaţi președintelui biroului electoral al secției de votare. Acesta dispune îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de încheierea votării.
  • Votul este secret; nu dezvăluţi cu cine aţi votat și nici nu permiteţi nimănui să violeze secretul opțiunii dumneavoastră. Nu fotografiaţi buletinul de vot și evitaţi fotografierea sau filmarea în secția de votare.
  • Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoțitor ales de el. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secției de votare sau al candidaților. – Art 90 (2)
  • Votarea se încheie la ora 21, iar după ora respectivă mai pot vota doar cei care sunt în interiorul secției de votare. Spre deosebire de alegerile prezidențiale, votarea nu se poate prelungi până la ora 23:59.

(1) La ora 21,00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului secției de vot.

(2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în localul secției de vot pot să își exercite dreptul de vot.

(3) La ora 21,00, urna specială trebuie să se afle în localul secției de vot. – Art 92

Aspectele juridice va sunt oferite de  https://avocatzamfirescu.ro/

GHIDUL SUPRAVIETUIRII FIRMELOR DIN CAUZA CORONAVIRUS #salvatieconomia 2020 (Coltuc si Asociatii)

GHIDUL SUPRAVIETUIRII FIRMELOR DIN CAUZA CORONAVIRUS #salvatieconomia (Coltuc si Asociatii)

Citește mai multe in varianta pdf aici : GHIDUL SUPRAVIETUIRII FIRMELOR DIN CAUZA CORONAVIRUS #salvatieconomia

 

Gestionarea financiară

Companiile trebuie să-și construiască acum, pe cât posibil o plasă de siguranță financiară, un buffer financiar .Care să le permită să facă față provocărilor în lanțul de plăți – este recomandarea tuturor specialiștilor de business pentru această perioadă. Cumpătare în cheltuieli, în sensul reducerii tuturor celor care nu sunt esențiale pentru firmă. Scurtarea termenelor pentru plăți și deblocarea banilor din activele non-core business.
O idee importantă de menționat în acest context: pot firmele să se folosească de forța majoră pentru a justifica neexecutarea unui contract? Din start, trebuie făcută diferența între două situații: ipoteza în care o firmă nu a inclus . In contractul ei nicio prevedere referitoare la forță majoră și situația în care o astfel de prevedere există. Întrebarea fundamentală . Care se pune este dacă o neexecutare a obligațiilor pe care o firmă le are, din cauza coronavirus, s-ar încadra pe o situație de forță majoră – depinde. În multe cazuri, epidemiile au fost considerate cazuri de forță majoră. În concret însă, trebuie arătată o legătură de cauzalitate între „eveniment” și neexecutarea obligațiilor contractuale.

Vezi si #livecoltuc

 

Fisc câștiguri din criptomonede 2020

Fisc câștiguri din criptomonede 2020

Fisc câștiguri din criptomonede 2020

Obligația raportării fisc castiguri din criptomonede 2020, doar dacă monedele virtuale sunt convertite în lei sau folosite la achiziții

https://www.coltuc.ro/fisc-castiguri-d…riptomonede-2020/

 

 

Fisc câștiguri din criptomonede 2020

 

Fisc câștiguri din criptomonede 2020
Fisc câștiguri din criptomonede 2020

 

 

 

 

Obligația raportării, doar dacă monedele virtuale sunt convertite în lei sau folosite la achiziții

 

Însă în ce moment exact se poate considera că un câștig trebuie declarat și taxat? Conform celor de la Coltuc si asociatii sai . Vorbim de momentul în care o persoană fie convertește criptomonedele în lei sau valută, fie le folosește pentru a cumpăra produse sau servicii.

„În contextul în care monedele virtuale nu sunt recunoscute în legislația română sau europeană drept valute. Monede electronice sau monede reale, suntem de părere că persoana fizică dobândește un beneficiu real numai în momentul conversiunii acestor unități de monede virtuale .In unități de valută, monedă legală (de exemplu, evidențierea venitului în contul bancar) sau în bunuri ori servicii de care persoana fizică beneficiază efectiv. O interpretare contrară ar fi nepractică, având în vedere volatilitatea criptomonedelor . Si faptul că tranzacțiile se desfășoară de regulă prin intermediul unor platforme de tranzacționare a căror decontare este incertă (nefiind reglementată, supravegheată sau controlată de către instituțiile statului) . Si persoana fizică ar putea ajunge să plătească impozit pe un venit ipotetic”, au explicat Coltuc Marius Vicentiu,manager http://www.coltucsiasociatii.ro

Așadar, atât timp cât o persoană își păstrează veniturile din criptomonede sub formă de criptomonede, fără să le folosească efectiv, aceasta nu e obligată să le declare și să achite taxe pentru ele.

„Trebuie avut în vedere, totuși, caracterul anonim, criptat și nereglementat al tranzacțiilor cu criptomonede. Care generează o imposibilitate atât pentru contribuabil, cât și pentru organul fiscal de a declara, respectiv de a taxa acele elemente de venit . Atâta vreme cât ele nu se cristalizează și nu sunt distinct conturate în ecosistemul financiar reglementat”

Se plătește impozit, dar, dacă veniturile sunt consistente

Referitor la taxele datorate, Codul fiscal stabilește că, dacă o persoană obține anual peste 600 de lei din criptomonede. Aceasta datorează statului impozit pe venit – în cotă de 10%.  În plus, dacăveniturile din monede virtuale sunt cel puțin egale, într-un an, cu echivalentul a 12 salarii minime brute. Persoanele fizice datorează și CASS – în cotă de 10%.  Anul acesta, echivalentul celor 12 salarii minime este 24.960 de lei.

Criptomonedă sau criptovalută

(din engleză CryptoCurrency) este un tip de monedă digitalăvirtuală. O monedă surogat, nebancară, folosită ca mijloc de plată, (ex: BitcoinEthereumBitcoin CashRippleLitecoin[1][2]Dogecoin, Anacoin)

Denumirea de criptomonedă indică faptul că acest mijloc de plată utilizează criptografia și este descentralizat . Pentru a controla tranzacțiile și preveni dubla cheltuială, o problemă curentă pentru valutele digitale.

Deseori se face greșeala ca moneda virtuală (criptomoneda) să fie considerată o monedă electronică. Conform legii, aceasta nu este o monedă electronică.  Astfel, în România, art. 4 lit. f din Legea 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică. Definește moneda electronică ca fiind „o valoare monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului. Emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică”.[4

Pe scurt, moneda electronică este varianta electronică a bancnotelor și monedelor, care se poate stoca pe un dispozitiv de plată electronic (e-money).  Acesta este folosit, de regulă, pentru a face plăți electronice de mică valoare.[5]

Plafonul pieței de criptare a fost proiectat să atingă până în 2007 un nivel de 1-2 trilioane de dolari.[6]