actiune

Acţiune

de

Acţiune

acţiune, fracţiune a capitalului social al unei societăţi pe acţiuni sau a unei societăţi în comandită pe acţiuni, care conferă posesorului calitatea de acţionar. A. unei societăţi trebuie să fie de o valoare egală. A. nu vor putea fi emise pentru o sumă mai mică decât valoarea nominală, valoare care nu poate fi mai mică de 0,1 lei. A. conferă posesorilor drepturi egale. Se pot emite totuşi în condiţiile actului constitutiv categorii de a. care conferă titularilor drepturi diferite, precum a. preferenţiale cu dividend prioritar fără drept de vot. A. sunt indivizibile. în situaţia în care o a. nominativă devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligată să înscrie transmiterea atât timp cât acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultând din acţiune. De asemenea, când o a. la purtător aparţine mai multor persoane, acestea trebuie să desemneze un reprezentant comun. Persoanele care deţin în proprietate indiviză sau comună o a. răspund în mod solidar pentru efectuarea vărsămin-telor datorate (art. 102 Legea 31/1990). în funcţie de modul de transmitere a. pot fi nominative sau la purtător, felul acestora fiind stabilit prin actul constitutiv. Dacă actul constitutiv nu prevede tipul acţiunilor se va considera că ele sunt nominative.

A. trebuie să cuprindă: i) denumirea şi durata societăţii; ii) data actului constitutiv, numărul din registrul comerţului sub care este înmatriculată societatea, codul unic de înregistrare şi numărul Monito-
rului Oficial al României, partea a IV-a, în care s-a făcut publicarea; iii) capitalul social, numărul a. şi numărul lor de ordine, valoarea nominală a a. şi vărsămintele efectuate; iv) avantajele acordate fondatorilor; v) semnătura a 2 membri ai consiliului de administraţie, respectiv ai directoratului, sau, după caz, semnătura administratorului unic, respectiv a directorului general unic. A. nominative vor mai cuprinde şi numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul acţionarului persoană fizică; denumirea, sediul, numărul de înmatriculare şi codul unic de înregistrare ale acţionarului persoană juridică, după caz (art. 91-96 Legea 31/1990).

A. pot constitui garanţii reale mobiliare. Constituirea de garanţii reale mobiliare asupra a. se face prin înscris sub semnătură privată, în care se vor arăta cuantumul datoriei, valoarea şi categoria a. cu care se garantează, iar în cazul a. la purtător şi nominative emise în formă materială, şi prin menţionarea garanţiei pe titlu, semnată de creditor şi debitorul acţionar sau de mandatarii acestora. Garanţia se înregistrează în registrul acţionarilor ţinut de consiliul de administraţie, respectiv de directorat, sau, după caz, de societatea independentă care ţine registrul acţionarilor. Creditorului în favoarea căruia s-a constituit garanţia reală mobiliară asupra a. i se eliberează o dovadă a înregistrării acesteia.
Garanţia devine opozabilă terţilor şi dobândeşte rangul în ordinea de preferinţă a creditorilor de la data înregistrării în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare (art. 99′ Legea 31/1990).

Situaţia a. trebuie să fie cuprinsă în anexa la situaţia financiară anuală şi, în mod deosebit, să se precizeze dacă ele au fost integral liberate şi, după caz, numărul a. pentru care s-a cerut, fără rezultat, efectuarea vărsămintelor (art. 109 din Legea nr. 31/1990).

ACŢIUNE, 1. act prin care se cere rezolvarea unei pricini; 2. hârtie de valoare care dovedeşte participarea deţinătorului la capitalul unei societăţi şi în virtutea căruia acesta primeşte dividende (în prezent, la unele societăţi pe acţiuni evidenţa acţiunilor se ţine în format electronic, iar „hârtiile de valoare” au fost dematerializate).

ACŢIUNE PRINCIPALĂ, acţiune civilă prin care reclamantul declanşează procesul civil.

acţiune (drept penal) – 1. manifestare fizică exterioară prin care se aduce la îndeplinire hotărârea făptuitorului de a acţiona. 2. împuternicire legală în temeiul căreia se poate aduce înaintea justiţiei conflictul de drept născut din încălcarea unei norme. ~ emisă de o societate comercială pe acţiuni – titlu reprezentativ al unei părţi sociale constituind o fracţiune a capitalului social şi conferind posesorului său calitatea de asociat, cu toate drepturile şi obligaţiile aferente acestei calităţi (cum ar fi: dreptul la dividende, cel de a participa la adunările generale ale societăţii etc.). ~ tipică – manifestare fizică specifică ce deosebeşte o infracţiune de alta; este indicată de verbum regens. -principală – acţiune de bază în structura unei infracţiuni complexe prin care se aduce atingere obiectului juridic principal al acesteia (de ex., acţiunea de furt în cadrul infracţiunii de tâlhărie). ~ adiacentă -acţiune secundară care se integrează alături de o altă acţiune principală în conţinutul unei infracţiuni complexe şi prin care se aduce atingere obiectului juridic adiacent al acesteia. ~ mediată -acţiune care constituie o faptă penală numai condiţionat de săvârşirea altei fapte. ~penală – mijloc prevăzut de lege pentru a se acţiona injustiţie, împotriva acelora care încalcă legea penală şi a se ajunge la sancţionarea lor. Obiectul acţiunii penale este tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârşit infracţiuni. ~ civilă – mijloc prevăzut de lege pentru a se ajunge, pe cale judiciară, la dezdăunarea persoanei care a suferit o pagubă, ca urmare a unui fapt ilicit. Acţiunea civilă decurgând din săvârşirea unei infracţiuni are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum şi a părţii responsabile civilmente. Acţiunea civilă poate fi alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal, prin consti-
tuirea persoanei vătămate ca parte civilă. ~ armată de natură să slăbească puterea de stat – modalitate normativă de comitere a infracţiunii de subminare a puterii de stat. ~ duşmănoase contra statului – infracţiune prevăzută de art. 158 C. pen. constând în săvârşirea aceloraşi fapte pe care legea le incriminează ca trădare sau trădare prin ajutarea inamicului, atunci când sunt comise de un cetăţean român sau de o persoană fără cetăţenie care domiciliază pe teritoriul statului român. ~ violente de natură să slăbească puterea de stat – acţiuni care realizează elementul material al infracţiunii de subminare a puterii de stat. ~ ostile contra statului român – acte de diversiune comise de către un cetăţean străin sau de o persoană fără cetăţenie care nu are domiciliul în România, care au caracterul de a periclita siguranţa naţională şi al căror conţinut obiectiv este identic cu cel al infracţiunilor de trădare şi trădare prin ajutarea inamicului, -pentru repararea pagubei în cazul condamnării sau al arestării pe nedrept – mijloc prevăzut de lege prin care persoana condamnată ori arestată pe nedrept poate obţine repararea, de către stat, a pagubei suferite dacă, în urma rejude-cării cauzei s-a stabilit, prin hotărâre definitivă, că nu a săvârşit fapta imputată sau că acea faptă nu există. Această acţiune aparţine persoanei vătămate, precum şi, după moartea sa, persoanelor aflate în întreţinerea acesteia. Statul poate recupera sumele plătite ca despăgubire, de la cel care, cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă, a provocat arestarea sau condamnarea pe nedrept a unei persoane pe calea unei acţiuni în regres. ~ directă – plângere prealabilă adresată de persoana vătămată direct instanţei de judecată (în cazul unora din infracţiunile pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate), cu respectarea anumitor condiţii prevăzute de lege. ~ în regres – acţiune în justiţie îndreptată împotriva celui care a provocat situaţia generatoare de pagube. Este cazul acţiunii în regres care poate fi exercitată de către stat împotriva celor care cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă au provocat o condamnare pe nedrept a unei persoane sau o privare ori o restrângere ilegală a libertăţii unei persoane.

acţiune, instrumentul juridic prin care o persoană se poate adresa instanţelor judecătoreşti în vederea valorificării drepturilor acordate de lege. A. este condiţia necesară ca -o instanţă să-şi exercite atribuţiile legale. A. penală, mijloc prevăzut de lege pentru a se acţiona în justiţie, împotriva acelora care Încalcă legea penală şi a se ajunge la sancţionarea lor. Obiectul a.p. este tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvirşit infracţiuni. A. p. se pune în mişcare prin actul de inculpare prevăzut de lege. Ea se exercită în tot cursul procesului penal (art. 9 C.p.p.). A. civilă, mijloc prevăzut de lege pentru proteguirea drepturilor civile şi a intereselor ocrotite de legea civilă, precum şi pentru a so ajunge, pe cale judiciară, la dezdă-unarea persoanei care a suferit o pagubă, ca urmare a unui fapt ilicit. A.c. care rezultă din săvlrşirea unei infracţiuni are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum şi a părţii responsabile civilmente. A.c. poate fi alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă. Repararea pagubei se face potrivit legii civile, fie in natură (prin restituirea lucrului, prin restabilirea situaţiei anterioare săvîrşirii infracţiunii, prin desfiinţarea totală ori parţială a unui înscris şi prin orice alt mijloc de reparare), fie prin plata unei despăgubiri băneşti, în măsura în care repararea în natură nu este cu putinţă. De asemenea, se acordă despăgubiri băneşti pentru folosul de care a fost lezată partea civilă (art. 14 C.p.p.). Persoana vătămată exercită a.c. prin constituirea sa ca parte civilă în contra invinuitului sau inculpatului şi persoanei responsabile civilmente. A . c. este scutită de taxa de timbru (art. 15 C.p.p.). A. c. se porneşte şi se exercită şi din oficiu, cind persoana vătămată este o organizaţie socialistă, precum şi în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrînsă (art. 17 C.p.p.). A. directă, a. exercitată de persoana vătămată prin adresarea plin gerii prealabile direct instanţei de judecată. A.d. era cunoscută in reglementarea procesuală anterioară, în actualul Cod de procedură penală nu există nici o situaţie cind plîngerea prealabilă poate fi introdusă direct la instanţă, fără ca în prealabil persoana vătămată să nu se fi adresat unui alt organ. Cea mai apropiată de fosta a.d. este reglementarea din prezent care stabileşte o procedură prealabilă de impăciuire, prin obligarea celui vătămat de a introduce plîngerea prealabilă la comisia de judecată (art. 279 lit. a C.p.p.), şi numai după parcurgerea acesteia sau după depăşirea termenului de soluţionare fixat de lege are posibilitatea să se adreseze justiţiei. Ipoteza este asemănătoare cu fosta a.d., prin aceea că în ambele cazuri procesul penal se realizează într-o formă atipică, în care faza de urmărire penală lipseşte, procesul penal începînd direct cu judecata. A. în regres, a. civilă prin care persoana care a efectuat o plată în cadrul unei obligaţii solidare ori pentru altul poate cere în justiţie obligarea aceluia (sau acelora) pentru care a plătit, la înapoierea plăţii efectuate pe seama lor. De exemplu, comitentul, obligat solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile are a. în r. Împotriva inculpatului pentru a recupera de la acesta despăgubirile plătite victimei. De asemenea, statul are a. în r. împotriva aceluia care cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă a provocat situaţia generatoare de pagube prin condamnarea sau arestarea pe nedrept a unei persoane (art. 507 C.p.p.). A. pentru repararea pagubei în cazul condamnării sau al arestării pe nedrept, mijloc prevăzut de lege prin care persoana condamnată definitiv, pe , nedrept, poate obţine repararea de către stat a pagubei suferite. A. reconvenţională, a. prin care persoana chemată să dezdăuneze pe alta formulează o contrapreten-ţie împotriva părţii opuse.

Actiune in revendicare imobiliara

de

Domnule Presedinte,

Subsemnatul2) ………………………………………, domiciliat in3) ……………………., str. ……………………….. nr. ……, bloc ……, scara….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……
…………………………., reprezentat prin avocat ………………………., cu sediul profesional in ……………., str. …………………… nr. ……, bloc ……, scara ……., etaj …., apart. ….., sector/judet …………….. formulez prezenta


ACTIUNE IN REVENDICARE IMOBILIARA4)

impotriva paratilor:
1. ……………………………………., domiciliat in …………………………………………., str. …………………………. nr. …….., bloc ………, scara ………., etaj ……….., apart. ….., sector/judet ………………………..,
2. …………………………………………………., domiciliat in ………………………………, str. ……………………………… nr. …………, bloc ………….., scara ………, etaj …., apart. ….., sector/judet ……………………..,
pe care ii chem in judecata si personal la interogatoriu, pentru ca prin hotararea ce veti pronunta sa5) ii obligati sa-mi lase in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de ……………………………., situat in ………………………………………………., str. …………………………. nr. ……, sector/judet ………………, nr………………….. ………..
din Cartea funciara, sola cadastrala ……, tarla …………, avand urmatoarele vecinatati: la Nord …………, la Est ……, la Sud ………. si la Vest ……….., si toate constructiile si plantatiile aflate pe el, sa-mi restituie fructele percepute in perioada6) ………………. in valoare de ………….. lei.


DOMNULUI PRESEDINTE AL7) ………………….

1. Cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla imobilele (art. 13 alin. (1) Cod procedura civila).
2. Poate exercita actiunea in revendicare titularul care este proprietar exclusiv al lucrului revendicat (bun mobil sau imobil).
3. Daca reclamantul locuieste in strainatate, acesta va indica un domiciliu ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul.
4. Actiunea in revendicare este o actiune petitorie, reala si are ca scop apararea dreptului de proprietate urmarind restituirea lucrului. Actiunea in revendicare este imprescriptibila sub aspect extinctiv.
5. Se arata, in conformitate cu dispozitiile art. 112 pct. 3 Cod procedura civila, obiectul cererii, iar in cazul revendicarii, fiind evaluabil in bani, se indica in vederea timbrarii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului. Pentru identificarea imobilelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul sau, daca imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic.
6. Prevedere necesara pentru a se verifica admisibilitatea cererii sub aspectul prescriptibilitatii extinctive.
7. Se indica instanta competenta material si teritorial sa judece cauza.

Intrucat valoarea de impunere a imobilului (teren, constructie si plantatii) este de …………………… si depaseste suma de 1 miliard lei, competenta materiala in prima instanta apartine tribunalului.
Solicit ca paratii sa fie obligati la plata daunelor cominatorii de ………………. lei, pentru fiecare zi de intarziere, in executarea hotararii judecatoresti ce urmeaza a fi pronuntata in cauza.
Va solicit de asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 274 Cod procedura civila, sa obligati paratii sa-mi plateasca cheltuielile de judecata ocazionate de acest proces.

MOTIVELE PREZENTEI ACTIUNI SUNT:

IN FAPT1):

Subsemnatul am dobandit in anul ……., prin contract de vanzare-cumparare, imobilul, teren si constructie situat in ………………………………., str. ………………………… nr. ……, sector/judet …………………….., terenul avand suprafata de ………….., nr. ……………… din Cartea funciara, sola cadastrala ……………………., tarla …………, si urmatoarele vecinatati: la Nord ………….., la Est …………., la Sud …………………. si la Vest …………….. .
Tranzactia a fost autentificata la data de …………………………., sub nr. …………, de ……………………….. si inscrisa in Registrul de carte funciara sub nr. ……………., din data de ……………….. .
Pe terenul liber de constructii subsemnatul am plantat pomi fructiferi, aflati pe rod si am cultivat flori si legume.
Terenul ce revendic este posedat de parati incepand cu data de …………. fara nici un drept, in dispretul opozitiei mele si cu rea credinta, intrucat, desi paratul stie ca nu are nici un titlu valabil constituit asupra imobilului, proprietatea subsemnatului, refuza sa-mi recunoasca dreptul de proprietate.
Intrucat incercarile mele de solutionare amiabila a situatiei au esuat, si avand in  vedere situatia de fapt redata mai sus, pentru apararea dreptului meu de proprietate, cu atributele ce-l compun, sunt nevoit sa ma adresez instantei cu prezenta actiune prin care solicit sa obligati paratul sa-mi lase in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de ………….., situat in ……………………….., str. ……………………….
……….. nr. ……, sector/judet ………………….., nr. ……………., cu datele de identificare mai sus mentionate, si toate constructiile si plantatiile aflate pe el, sa-mi restituie fructele percepute in perioada ……………, in valoare de ………….. lei.
De  asemenea,  cer  ca  paratii  sa  fie  obligati  la  plata  daunelor  cominatorii  de  ………..  lei  pentru fiecare zi de intarziere in executarea hotararii judecatoresti ce urmeaza a fi pronuntata in cauza si la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces.

IN DREPT:

Imi  intemeiez  prezenta  pe  dispozitiile  art.  82  coroborat  cu  112  si  urm.  Cod  procedura  civila, art. 274 Cod procedura civila si pe dispozitiile art.2)  480, 483 si urm. Cod civil.
In dovedirea actiunii inteleg sa ma folosesc de proba cu inscrisuri, proba testimoniala cu  ……… martori, expertiza …………….., cercetare locala.

1. Se vor indica motivele de fapt pe care se intemeiaza cererea si care-l determina pe reclamant sa ceara concursul justitiei, justificand si argumentand demersul justitiar.
2. Se indica textul de lege ce indreptateste reclamantul la admiterea actiunii

Propun ca martori spre a fi audiati pe:

1. …………………………., domiciliat in ………………….., str. …………………………… nr. ……, bloc ……, scara….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……………………..,
2. …………………………., domiciliat in ………………….., str. …………………………… nr. ……, bloc ……, scara….., etaj …., apart. ….., sector/judet …………………….. .
Solicit de asemenea sa dispuneti citarea paratilor la interogatoriu.
Depun  prezenta  in  trei  exemplare,  dintre  care  un  exemplar  pentru  instanta  si  celelalte  pentru comunicare paratilor.

ANEXEZ1):
1. ………………………………………. .
2. Copie contract de vanzare-cumparare.
3. Copie certificat Circa Financiara nr. …… din data de ……. .
4. Imputernicirea avocatiala si contractul de asistenta juridica nr. ……………. .
5. Taxa de timbru judiciar in cuantum de ………… si timbru judiciar ………… .

SEMNATURA

1. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cate parti sunt, alaturi de inscrisurile rezervate instantei; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul. Se va putea de asemenea depune doar o parte a unui inscris relevanta in cauza, instanta insa putand dispune infatisarea inscrisului in intregime. Daca inscrisurile sunt scrise intr-o limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.

Modul de impozitare a veniturilor din economii obtinute din Romania de persoane fizice rezidente in state membre si aplicarea schimbului de informatii in legatura cu aceasta categorie de venituri

de

Definitia beneficiarului efectiv

Art. 1241. – (1) In sensul prezentului capitol, prin beneficiar efectiv se intelege orice persoana fizica ce primeste o plata de dobanda sau orice persoana fizica pentru care o plata de dobanda este garantata, cu exceptia cazului cand aceasta persoana dovedeste ca plata nu a fost primita sau garantata pentru beneficiul sau propriu, respectiv atunci cand:

a) actioneaza ca un agent platitor, in intelesul art. 1243 alin. (1); sau

b) actioneaza in numele unei persoane juridice, al unei entitati care este impozitata pe profit, conform regimului general pentru impozitarea profiturilor, al unui organism de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizat conform Directivei Consiliului nr. 85/611/CEE, din 20 decembrie 1985, privind coordonarea dispozitiilor legale, de reglementare si administrare privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (OPCVM), sau in numele unei entitati la care se face referire la art. 1243 alin. (2), iar in acest din urma caz, dezvaluie numele si adresa acelei entitati operatorului economic care efectueaza plata dobanzii si operatorul transmite aceste informatii autoritatii competente a statului membru in care este stabilita entitatea; sau

c) actioneaza in numele altei persoane fizice care este beneficiarul efectiv si dezvaluie agentului platitor identitatea acelui beneficiar efectiv, in conformitate cu art. 1242 alin. (2).

(2) Atunci cand un agent platitor are informatii care arata ca persoana fizica ce primeste o plata de dobanda sau pentru care o plata de dobanda este garantata, poate sa nu fie beneficiarul efectiv, iar atunci cand nici prevederile alin. (1) lit. a), nici cele ale alin. (1) lit. b) nu se aplica acelei persoane fizice, se vor lua masuri rezonabile pentru stabilirea identitatii beneficiarului efectiv, conform prevederilor 1242 alin. (2). Daca agentul platitor nu poate identifica beneficiarul efectiv, va considera persoana fizica in discutie drept beneficiar efectiv.

Identitatea si determinarea locului de rezidenta a beneficiarilor efectivi

Art. 1242. – (1) Romania va adopta si va asigura aplicarea pe teritoriul sau a procedurilor necesare, care sa permita agentului platitor sa identifice beneficiarii efectivi si locul lor de rezidenta, in scopul aplicarii prevederilor art. 1247-12411. Aceste proceduri trebuie sa fie in conformitate cu cerintele minime prevazute la alin. (2) si (3).

(2) Agentul platitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv in functie de cerintele minime care sunt conforme cu relatiile dintre agentul platitor si primitorul dobanzii, la data inceperii relatiei, astfel:

a) pentru relatiile contractuale incheiate inainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, respectiv numele si adresa sa, prin utilizarea informatiilor de care dispune, in special conform reglementarilor in vigoare din statul sau de stabilire si dispozitiilor Directivei 91/308/CEE, din 10 iunie 1991, privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor;

b) in cazul relatiilor contractuale incheiate sau al tranzactiilor efectuate in absenta relatiilor contractuale, incepand cu data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, constand in nume, adresa si, daca exista, numarul fiscal de identificare, atribuit de catre statul membru de rezidenta pentru scopurile fiscale. Aceste detalii vor fi stabilite pe baza pasaportului sau a cardului de identitate oficial, prezentat de beneficiarul efectiv. Daca adresa nu apare nici in pasaport, nici in cardul de identitate oficial, atunci va fi stabilita pe baza oricarui alt document doveditor de identitate prezentat de beneficiarul efectiv. Daca numarul fiscal de identificare nu este mentionat in pasaport, in cardul de identitate oficial sau in oricare alt document doveditor de identitate, incluzand, posibil, certificatul de rezidenta fiscala eliberat pentru scopuri fiscale, prezentate de beneficiarul efectiv, identitatea sa se va completa prin mentionarea datei si a locului nasterii, stabilite pe baza pasaportului sau a cardului de identitate oficial.

(3) Agentul platitor stabileste rezidenta beneficiarului efectiv, pe baza cerintelor minime care sunt conforme cu relatiile dintre agentul platitor si primitorul dobanzii la data inceperii relatiei. Sub rezerva prevederilor de mai jos, se considera ca rezidenta se afla in tara in care beneficiarul efectiv isi are adresa permanenta:

a) in cazul relatiilor contractuale incheiate inainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili rezidenta beneficiarului efectiv pe baza informatiilor de care dispune, in special ca urmare a reglementarilor in vigoare in statul sau de stabilire si a prevederilor Directivei nr. 91/308/CEE;

b) in cazul relatiilor contractuale incheiate sau al tranzactiilor efectuate in absenta relatiilor contractuale, incepand cu data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili rezidenta beneficiarului efectiv pe baza adresei mentionate in pasaport, in cardul de identitate oficial sau, daca este necesar, pe baza oricarui alt document doveditor de identitate, prezentat de beneficiarul efectiv, si in concordanta cu urmatoarea procedura: pentru persoanele fizice care prezinta pasaportul sau cardul de identitate oficial emis de catre un stat membru si care declara ele insele ca sunt rezidente intr-o tara terta, rezidenta lor va fi stabilita prin intermediul unui certificat de rezidenta fiscala, emis de o autoritate competenta a tarii terte in care persoana fizica a declarat ca este rezident. In lipsa prezentarii acestui certificat, se considera ca rezidenta este situata in statul membru care a emis pasaportul sau un alt document de identitate oficial.

Definitia agentului platitor

Art. 1243. – (1) In sensul prezentului capitol, se intelege prin agent platitor orice operator economic care plateste dobanda sau garanteaza plata dobanzii pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv, indiferent daca operatorul este debitorul creantei care produce dobanda sau operatorul insarcinat de catre debitor sau de catre beneficiarul efectiv cu plata dobanzii sau cu garantarea platii de dobanda.

(2) Orice entitate stabilita intr-un stat membru catre care se plateste dobanda sau pentru care plata este garantata in beneficiul beneficiarului efectiv va fi, de asemenea, considerata agent platitor, la momentul platii sau garantarii unei astfel de plati. Prezenta prevedere nu se va aplica daca operatorul economic are motive sa creada, pe baza dovezilor oficiale prezentate de acea entitate, ca:

a) este o persoana juridica, cu exceptia celor prevazute la alin. (5); sau

b) profitul sau este impozitat prin aplicarea regimului general referitor la impozitarea profiturilor; sau

c) este un organism de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizat conform Directivei nr. 85/611/CEE. Un operator economic care plateste dobanda sau garanteaza plata dobanzii pentru o astfel de entitate stabilita in alt stat membru si care este considerata agent platitor, in temeiul prezentului alineat, va comunica numele si adresa entitatii si suma totala a dobanzii platite sau garantate entitatii autoritatii competente a statului membru unde este stabilit, care va transmite mai departe aceste informatii autoritatii competente din statul membru unde este stabilita entitatea.

(3) Entitatea prevazuta la alin. (2) poate totusi sa aleaga sa fie tratata, in scopul aplicarii prezentului capitol, ca un organism de plasament colectiv in valori mobiliare, asa cum acesta este prevazut la alin. (2) lit. c). Exercitarea acestei posibilitati face obiectul unui certificat emis de statul membru in care entitatea este stabilita, certificat care este prezentat operatorului economic de catre entitate. Romania va elabora norme in ceea ce priveste aceasta optiune ce poate fi exercitata de entitatile stabilite pe teritoriul sau.

(4) Atunci cand operatorul economic si entitatea vizate la alin. (2) sunt stabiliti in Romania, Romania va lua masurile necesare pentru a da asigurari ca acea entitate indeplineste prevederile prezentului capitol atunci cand actioneaza ca agent platitor.

(5) Persoanele juridice exceptate de la prevederile alin. (2) lit. a) sunt:

a) in Finlanda: avoinyhtio (y) si kommandiittiyhtio (ky)/oppet bolag si kommanditbolag;

b) in Suedia: handelsbolag (HB) si kommanditbolag (KB).

Definitia autoritatii competente

Art. 1244. – In sensul prezentului capitol, se intelege prin autoritate competenta:

a) pentru Romania – Agentia Nationala de Administrare Fiscala;

b) pentru tarile terte – autoritatea competenta definita pentru scopul conventiilor bilaterale sau multilaterale de evitare a dublei impuneri sau, in lipsa acestora, oricare alta autoritate competenta pentru emiterea certificatelor de rezidenta fiscala.

Definitia platii dobanzilor

Art. 1245. – (1) In sensul prezentului capitol, prin plata dobanzii se intelege:

a) dobanda platita sau inregistrata in cont, referitoare la creantele de orice natura, fie ca este garantata sau nu de o ipoteca ori de o clauza de participare la beneficiile debitorului, si, in special, veniturile din obligatiuni guvernamentale si veniturile din obligatiuni de stat, inclusiv primele si premiile legate de astfel de titluri de valoare, obligatiuni sau titluri de creanta; penalitatile pentru plata cu intarziere nu sunt considerate plati de dobanzi;

b) dobanzile capitalizate sau capitalizarea prin cesiunea, rambursarea sau rascumpararea creantelor, prevazute la lit. a);

c) venitul provenit din platile dobanzilor fie direct, fie prin intermediul unei entitati prevazute la art. 1243 alin. (2), distribuit prin:

– organisme de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizate in conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE;

– entitati care beneficiaza de optiunea prevazuta la art. 1243 alin. (3);

– organisme de plasament colectiv stabilite in afara sferei teritoriale prevazute la art. 1246;

d) venitul realizat din cesiunea, rambursarea sau rascumpararea actiunilor ori unitatilor in urmatoarele organisme si entitati, daca aceste organisme si entitati investesc direct sau indirect, prin intermediul altor organisme de plasament colectiv sau entitati la care se face referire mai jos, mai mult de 40% din activele lor in creante de natura celor prevazute la lit. a), cu conditia ca acest venit sa corespunda castigurilor care, direct sau indirect, provin din platile dobanzilor care sunt definite la lit. a) si b). Entitatile la care se face referire sunt:

– organisme de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizate in conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE;

– entitati care beneficiaza de optiunea prevazuta la art. 1243 alin. (3);

– organisme de plasament colectiv stabilite in afara sferei teritoriale prevazute la art. 1246.

(2) In ceea ce priveste alin. (1) lit. c) si d), atunci cand un agent platitor nu dispune de nicio informatie cu privire a proportia veniturilor care provin din plati de dobanzi, suma totala a venitului va fi considerata plata de dobanda.

(3) In ceea ce priveste alin. (1) lit. d), atunci cand un agent platitor nu dispune de nicio informatie privind procentul activelor investite in creante, in actiuni sau in unitati, acest procent este considerat a fi superior celui de 40%. Atunci cand nu se poate determina suma venitului realizat de beneficiarul efectiv, venitul este considerat ca fiind rezultatul cesiunii, rambursarii sau rascumpararii actiunii ori unitatilor.

(4) Atunci cand dobanda, asa cum este prevazuta la alin. (1), este platita sau creditata intr-un cont detinut de o entitate prevazuta la art. 1243 alin. (2), aceasta entitate nefiind beneficiara optiunii prevazute la art. 1243 alin. (3), dobanda respectiva va fi considerata ca plata de dobanda de catre aceasta entitate.

(5) In ceea ce priveste alin. (1) lit. b) si d), Romania cere agentilor platitori situati pe teritoriul ei sa anualizeze dobanda peste o anumita perioada de timp, care nu poate depasi un an, si sa trateze aceste dobanzi anualizate ca plati de dobanda, chiar daca nicio cesiune, rascumparare sau rambursare nu intervine in decursul acestei perioade.

(6) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c) si d), Romania va exclude din definitia platii dobanzii orice venit mentionat in prevederile legate de organisme sau entitati stabilite pe teritoriul lor, unde investitia acestor entitati in creantele prevazute la alin. (1) lit. a) nu depaseste 15% din activele lor. In acelasi fel, prin derogare de la alin. (4), Romania va exclude din definitia platii dobanzii prevazute la alin. (1) plata dobanzii sau creditarea intr-un cont al unei entitati prevazute la art. 1243 alin. (2), care nu beneficiaza de optiunea prevazuta la art. 1243 alin. (3) si este stabilita pe teritoriul Romaniei, in cazul in care investitia acestei entitati in creantele prevazute la alin. (1) lit. a) nu depaseste 15% din activele sale. Exercitarea acestei optiuni de catre Romania implica legatura cu alte state membre.

(7) Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, procentul prevazut la alin. (1) lit. d) si la alin. (3) va fi de 25%.

(8) Procentele prevazute la alin. (1) lit. d) si la alin. (6) sunt determinate in functie de politica de investitii, asa cum este definita in regulile de finantare sau in documentele constitutive ale organismelor ori entitatilor, iar in lipsa acestora, in functie de componenta reala a activelor acestor organisme sau entitati.

Sfera teritoriala

Art. 1246. – Prevederile acestui capitol se aplica dobanzilor platite de catre un agent platitor stabilit in teritoriul in care Tratatul de instituire a Comunitatii Europene se aplica pe baza art. 299.

Informatiile comunicate de un agent platitor

Art. 1247. – (1) Atunci cand beneficiarul efectiv este rezident intr-un stat membru, altul decat Romania, unde este agentul platitor, informatiile minime pe care agentul platitor trebuie sa le comunice autoritatii competente din Romania sunt urmatoarele:

a) identitatea si rezidenta beneficiarului efectiv, stabilite conform art. 1242;

b) numele si adresa agentului platitor;

c) numarul de cont al beneficiarului efectiv sau, in lipsa acestuia, identificarea creantei generatoare de dobanda;

d) informatii referitoare la plata dobanzii, in conformitate cu alin. (2).

(2) Continutul minim de informatii referitoare la plata dobanzii, pe care agentul platitor trebuie sa le comunice, va face distinctia dintre urmatoarele categorii de dobanda si va indica:

a) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. a): suma dobanzii platite sau creditate;

b) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. b) si d): fie suma dobanzii sau a venitului prevazut la respectivul alineat, fie suma totala a venitului din cesiune, rascumparare sau rambursare;

c) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. c): fie suma venitului prevazut la respectivul alineat, fie suma totala a distributiei;

d) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (4): suma dobanzii care revine fiecarui membru din entitatea prevazuta la art. 1243 alin. (2), care indeplineste conditiile prevazute la art. 1241 alin. (1);

e) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (5): suma dobanzii anualizate.

(3) Romania va limita informatiile care privesc platile de dobanzi ce urmeaza a fi raportate de catre agentul platitor la informatia referitoare la suma totala a dobanzii sau a venitului si la suma totala a veniturilor obtinute din cesiune, rascumparare sau rambursare.

Schimbul automat de informatii

Art. 1248. – (1) Autoritatea competenta din Romania va comunica autoritatii competente din statul membru de rezidenta al beneficiarului efectiv informatiile prevazute la art. 1247.

(2) Comunicarea de informatii are un caracter automat si trebuie sa aiba loc cel putin o data pe an, in decursul a 6 luni urmatoare sfarsitului anului fiscal, pentru toate platile de dobanda efectuate in cursul acestui an.

(3) Dispozitiile prezentului capitol se completeaza cu cele ale cap. V din prezentul titlu, cu exceptia prevederilor art. 12435.

Perioada de tranzitie pentru trei state membre

Art. 1249. – (1) In cursul unei perioade de tranzitie, incepand cu data la care se face referire la alin. (2) si (3), Belgia, Luxemburg si Austria nu sunt obligate sa aplice prevederile privind schimbul automat de informatii in ceea ce priveste veniturile din economii. Totusi, aceste tari au dreptul sa primeasca informatii de la celelalte state membre. In cursul perioadei de tranzitie, scopul prezentului capitol este de a garanta un minimum de impozitare efectiva a veniturilor din economii sub forma platilor de dobanda efectuate intr-un stat membru in favoarea beneficiarilor efectivi, care sunt persoane fizice rezidente fiscal in alt stat membru.

(2) Perioada de tranzitie se va termina la sfarsitul primului an fiscal incheiat care urmeaza dupa definitivarea ultimului dintre urmatoarele evenimente:

a) data de intrare in vigoare a acordului dintre Comunitatea Europeana, dupa decizia in unanimitate a Consiliului, si Confederatia Elvetiana, Principatul Liechtenstein, Republica San Marino, Principatul Monaco si Principatul Andorra, care prevede schimbul de informatii la cerere, asa cum este definit in Modelul Acordului OECD privind schimbul de informatii in materie fiscala, publicat la data de 18 aprilie 2002, denumit in continuare Modelul Acordului OECD, in ceea ce priveste platile de dobanda, asa cum sunt definite in prezentul capitol, efectuate de agentii platitori stabiliti pe teritoriul acestor tari catre beneficiarii efectivi rezidenti pe teritoriul pentru care se aplica prezentul capitol, in plus fata de aplicarea simultana de catre aceste tari a unei retineri la sursa cu o cota definita pentru perioadele corespunzatoare prevazute la art. 12410;

b) data la care Consiliul se invoieste, in unanimitate, ca Statele Unite ale Americii sa schimbe informatii, la cerere, in conformitate cu Modelul Acordului OECD, in ceea ce priveste platile de dobanzi efectuate de agentii platitori stabiliti pe teritoriul lor catre beneficiarii efectivi rezidenti pe teritoriul in care se aplica prevederile referitoare la efectuarea schimbului automat de informatii privind veniturile din economii.

(3) La sfarsitul perioadei de tranzitie, Belgia, Luxemburg si Austria sunt obligate sa aplice prevederile privind efectuarea schimbului automat de informatii privind veniturile din economii, prevazute la art. 1247 si 1248, si sa inceteze aplicarea perceperii unei retineri la sursa si a venitului distribuit, reglementate la art. 12410 si 12411. Daca, in decursul perioadei de tranzitie, Belgia, Luxemburg si Austria aleg aplicarea prevederilor privind efectuarea schimbului automat de informatii privind veniturile din economii, prevazut la art. 1247 si 1248, atunci nu se vor mai aplica nici retinerea la sursa, nici partajarea venitului, prevazute la art. 12410 si 12411.

Retinerea la sursa

Art. 12410. – (1) In decursul perioadei de tranzitie prevazute la art. 1249 atunci cand beneficiarul efectiv al dobanzii este rezident intr-un stat membru, altul decat cel in care agentul platitor este stabilit, Belgia, Luxemburg si Austria vor percepe o retinere la sursa de 15% in primii 3 ani ai perioadei de tranzitie (1 iulie 2005 – 30 iunie 2008), de 20% in timpul urmatorilor 3 ani (1 iulie 2008 – 30 iunie 2011) si de 35% pentru urmatorii ani (incepand cu 1 iulie 2011).

(2) Agentul platitor va percepe o retinere la sursa dupa cum urmeaza:

a) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. a): la suma dobanzii platite sau creditate;

b) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. b) sau d): la suma dobanzii sau venitului prevazute/prevazut la aceste litere sau prin perceperea unui efect echivalent care sa fie suportat de primitor pe suma totala a venitului din cesiune, rascumparare si rambursare;

c) in cazul platii de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. c): pe suma venitului prevazut la respectivul alineat;

d) in cazul platii de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (4): pe suma dobanzii care revine fiecarui membru al entitatii la care s-a facut referire la art. 1243 alin. (2), care indeplineste conditiile art. 1241 alin. (1);

e) atunci cand un stat membru exercita optiunea prevazuta la art. 1245 alin. (5): pe suma dobanzii anualizate.

(3) In scopul aplicarii prevederilor alin. (2) lit. a) si b), retinerea la sursa este perceputa la pro-rata pentru perioada de detinere a creantei de catre beneficiarul efectiv. Daca agentul platitor nu este in masura sa determine perioada de detinere pe baza informatiilor de care dispune, se considera ca beneficiarul efectiv a detinut creanta pe toata perioada de existenta, daca beneficiarul nu furnizeaza o dovada a datei de achizitie.

(4) Perceperea unei retineri la sursa de statul membru al agentului platitor nu impiedica statul membru de rezidenta fiscala a beneficiarului efectiv sa impoziteze venitul, conform legii sale nationale, prin respectarea prevederilor Tratatului de instituire a Comunitatii Europene.

(5) In decursul perioadei de tranzitie, statele membre care percep retinerea la sursa pot prevedea ca un agent operator care plateste dobanda sau garanteaza dobanda pentru o entitate prevazuta la art. 1243 alin. (2) lit. c) stabilita in alt stat membru sa fie considerat ca fiind agent platitor in locul entitatii si va percepe retinerea la sursa pentru aceasta dobanda, daca entitatea nu a acceptat formal numele si adresa sa si suma totala a dobanzii care ii este platita sau garantata, care sa fie comunicata conform ultimului paragraf al art. 1243 alin. (2) lit. c).

Distribuirea venitului

Art. 12411. – (1) Statele membre care aplica o retinere la sursa, conform art. 12410 alin. (1), vor retine 25% din venitul lor si vor transfera 75% din venit statului membru de rezidenta al beneficiarului efectiv al dobanzii.

(2) Statele membre care aplica o retinere la sursa, conform art. 12410 alin. (5), vor retine 25% din venitul lor si vor transfera 75% altor state membre, proportional cu transferurile efectuate ca urmare a aplicarii prevederilor alin. (1).

(3) Aceste transferuri vor avea loc nu mai tarziu de 6 luni de la sfarsitul anului fiscal al statului membru al agentului platitor, in cazul alin. (1), sau al statului membru al operatorului economic, in cazul alin. (2).

Exceptii de la sistemul de retinere la sursa

Art. 12412. – (1) Statele membre care percep o retinere la sursa, conform art. 12410, prevad una sau doua dintre urmatoarele proceduri, permitand beneficiarului efectiv sa ceara ca o asemenea retinere sa nu fie aplicata:

a) o procedura care permite beneficiarului efectiv sa autorizeze in mod expres agentul platitor sa comunice informatiile, in conformitate cu art. 1247 si 1248. Aceasta autorizatie acopera toate dobanzile platite beneficiarului efectiv de catre respectivul agent platitor. In acest caz se aplica prevederile art. 1248;

b) o procedura care garanteaza ca retinerea la sursa nu va fi perceputa atunci cand beneficiarul efectiv prezinta agentului sau platitor un certificat emis in numele sau de autoritatea competenta a statului sau de rezidenta fiscala, in concordanta cu prevederile alin. (2).

(2) La cererea beneficiarului efectiv, autoritatea competenta a statului membru de rezidenta fiscala va emite un certificat care indica:

a) numele, adresa si numarul de identificare fiscala sau alt numar ori, in lipsa acestuia, data si locul nasterii beneficiarului efectiv;

b) numele si adresa agentului platitor;

c) numarul de cont al beneficiarului efectiv sau, in lipsa acestuia, identificarea garantiei.

(3) Acest certificat este valabil pentru o perioada care nu depaseste 3 ani. Certificatul va fi emis fiecarui beneficiar efectiv care il solicita, in termen de doua luni de la solicitare.

Masuri luate de Romania pentru efectuarea schimbului de informatii cu statele care au perioada de tranzitie la impunerea economiilor

Art. 12413. – Procedura administrarii acestui capitol in relatia cu cele 3 state care au perioada de tranzitie in aplicarea prevederilor acestui capitol se va stabili prin hotarare a Guvernului, elaborata in comun de Ministerul Finantelor Publice si Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu avizul Ministerului Integrarii Europene si al Ministerului Afacerilor Externe.

Eliminarea dublei impuneri

Art. 12414. – (1) Romania asigura pentru beneficiarii efectivi rezidenti eliminarea oricarei duble impuneri care ar putea rezulta din perceperea retinerii la sursa in tarile care au perioada de tranzitie, prevazute la art. 1249, in concordanta cu prevederile alin. (2).

(2) Romania restituie beneficiarului efectiv rezident in Romania impozitul retinut conform art. 12410.

Titluri de creante negociabile

Art. 12415. – (1) Pe parcursul perioadei de tranzitie, prevazuta la art. 1249, dar nu mai tarziu de data de 31 decembrie 2010, obligatiunile nationale si internationale si alte titluri de creante negociabile, a caror prima emisiune este anterioara datei de 1 martie 2001 sau pentru care prospectele emisiunii de origine au fost aprobate inainte de aceasta data de autoritatile competente, in intelesul Directivei nr. 80/390/CEE privind cerintele de redactare, verificare si distribuire a informatiilor necesare listarii ce trebuie publicate pentru admiterea valorilor mobiliare la cota oficiala a bursei, sau de catre autoritatile competente ale tarilor terte, nu sunt considerate creante, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. a), cu conditia ca niciun fel de emisiuni noi ale acestor titluri de creante negociabile sa nu fi fost realizate incepand cu data de 1 martie 2002. Totusi, daca perioada de tranzitie se prelungeste dupa data de 31 decembrie 2010, prevederile prezentului alineat vor continua sa se aplice doar in ceea ce priveste aceste titluri de creante negociabile:

a) care contin clauzele de suma bruta si de restituire anticipata; si

b) atunci cand agentul platitor, asa cum este definit la art. 1243 alin. (1) si (2), este stabilit in unul dintre cele trei state membre care aplica retinerea la sursa si atunci cand agentul platitor plateste dobanda sau garanteaza dobanda pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv rezident in Romania. Daca o noua emisiune pentru titlurile de creante negociabile mentionate mai sus, emise de un guvern sau de o entitate asimilata, care actioneaza ca autoritate publica sau al carei rol este recunoscut de un tratat international, in intelesul art. 12416, este realizata incepand cu data de 1 martie 2002, ansamblul acestor titluri emise, constand in emisiunea de origine si in oricare alta ulterioara, este considerat ca fiind o creanta, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. a).

(2) Prevederile alin. (1) nu impiedica in niciun fel Romania de a impozita veniturile obtinute din titlurile de creante negociabile la care se face referire in alin. (1), in conformitate cu legislatia fiscala nationala.

Anexa referitoare la lista entitatilor asimilate la care se face referire la art. 12415

Art. 12416. – Pentru scopurile art. 12415, urmatoarele entitati sunt considerate ca fiind entitati care actioneaza ca autoritate publica sau al caror rol este recunoscut de un tratat international:

1. entitati din Uniunea Europeana:

Belgia

– Vlaams Gewest (Regiunea Flamanda);

– Region wallonne (Regiunea Valona);

– Region bruxelloise/Brussels Gewest (Regiunea Bruxelles);

– Communaute francaise (Comunitatea Franceza);

– Vlaamse Gemeenschap (Comunitatea Flamanda);

– Deutschsprachige Gemeinschaft (Comunitatea vorbitoare de limba germana);

Bulgaria

– municipalitati;

Spania

– Xunta de Galicia (Executivul Regional al Galiciei);

– Junta de Andalucia (Executivul Regional al Andaluziei);

– Junta de Extremadura (Executivul Regional Extremadura);

– Junta de Castilla – La Mancha (Executivul Regional Castilla – La Mancha);

– Junta de Castilla – LeIn (Executivul Regional Castilla – Leon);

– Gobierno Foral de Navarra (Guvernul Regional al Navarrei);

– Govern de les Illes Balears (Guvernul Insulelor Baleare);

– Generalitat de Catalunya (Guvernul Autonom al Cataloniei);

– Generalitat de Valencia (Guvernul Autonom al Valenciei);

– Diputacion General de Aragon (Consiliul Regional al Aragonului);

– Gobierno de las Islas Canarias (Guvernul Insulelor Canare);

– Gobierno de Murcia (Guvernul Murciei);

– Gobierno de Madrid (Guvernul Madridului);

– Gobierno de la Comunidad Autonoma del Pais Vasco/Euzkadi (Guvernul Comunitatii Autonome a Tarilor Bascilor);

– Diputacion Foral de Guipuzcoa (Consiliul Regional Guipuzcoa);

– Diputacion Foral de Vizcaya/Bizkaia (Consiliul Regional Vizcaya);

– Diputacion Foral de Alava (Consiliul Regional Alava);

– Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orasenesc al Madridului);

– Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orasenesc al Barcelonei);

– Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria);

– Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife);

– Instituto de Credito Oficial (Institutia Creditului Public);

– Instituto Catalan de Finanzas (Institutia Financiara a Cataloniei);

– Instituto Valenciano de Finanzas (Institutia Financiara a Valenciei);

Grecia

Franta

– La Caisse d’amortissement de la dette sociale (CADES) (Fondul de Rascumparare a Datoriei Publice);

– L’Agence francaise de developpement (AFD) (Agentia Franceza de Dezvoltare);

– Reseau Ferre de France (RFF) (Reteaua Franceza de Cai Ferate);

– Caisse Nationale des Autoroutes (CAN) (Fondul National al Autostrazilor);

– Assistance publique Hopitaux de Paris (APHP) (Asistenta Publica a Spitalelor din Paris);

– Charbonnages de France (CDF) (Consiliul Francez al Carbunelui);

– Entreprise miniere et chimique (EMC) (Compania Miniera si Chimica);

Italia

– regiuni;

– provincii;

– municipalitati;

– Cassa Depositi e Prestiti (Fondul de Depozite si Imprumuturi);

Letonia

– Pasvaldibas (guvernele locale);

Polonia

– gminy (comune);

– powiaty (districte);

– wojewodztwa (provincii);

– zwiazki gmin (asociatii de comune);

– powiatow (asociatii de districte);

– wojewodztw (asociatii de provincii);

– miasto stoleczne Warszawa (capitala Varsovia);

– Agencja Restrukturyzacji i Modernizacji Rolnictwa (Agentia pentru Restructurare si Modernizare a Agriculturii);

– Agencja Nieruchomosci Rolnych (Agentia Proprietatilor Agricole);

Portugalia

– Regiao Autonoma da Madeira (Regiunea Autonoma a Madeirei);

– Regiao Autonoma dos Acores (Regiunea Autonoma a Azorelor);

– municipalitati;

Romania

– autoritatile administratiei publice locale;

Slovacia

– mesta a obce (municipalitati);

– Zeleznice Slovenskej Republiky (Compania Slovaca de Cai Ferate);

– Statny fond cestneho hospodarstva (Fondul de Stat pentru Gestionarea Drumurilor);

– Slovenske elektrarne (Companiile Slovace de Energie);

– Vodohospodarska vystavba (Compania de Economie a Apei).

2. entitati internationale;

– Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare;

– Banca Europeana de Investitii;

– Banca Asiatica de Dezvoltare;

– Banca Africana de Dezvoltare;

– Banca Mondiala – Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare – Fondul Monetar International;

– Corporatia Financiara Internationala;

– Banca InterAmericana de Dezvoltare;

– Fondul Social de Dezvoltare al Consiliului Europei;

– Euratom;

– Comunitatea Europeana;

– Corporatia Andina de Dezvoltare (CAF);

– Eurofima;

– Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului;

– Banca Nordica de Investitii;

– Banca Caraibiana de Dezvoltare.

Prevederile art. 12415 nu aduc atingere niciuneia dintre obligatiile internationale pe care Romania si le-a asumat in relatiile cu entitatile internationale mentionate mai sus.

3. entitati din state terte:

– acele entitati care indeplinesc urmatoarele criterii:

a) entitatea care este considerata in mod cert ca fiind o entitate publica, conform criteriilor nationale;

b) o astfel de entitate publica este un producator din afara Comunitatii, care administreaza si finanteaza un grup de activitati, furnizand in principal bunuri si servicii din afara Comunitatii, destinate beneficiului Comunitatii si care sunt efectiv controlate de guvernul central;

c) respectiva entitate publica este un emitent de datorii de mari dimensiuni si cu regularitate;

d) statul vizat poate sa garanteze ca o asemenea entitate publica nu va exercita o rascumparare inainte de termen, in cazul clauzelor de reintregire a sumei brute.

Data aplicarii

Art. 12417. – Prevederile prezentului capitol, reprezentand transpunerea Directivei nr. 2003/48/CE a Consiliului, din 3 iunie 2003, privind impunerea veniturilor din economii sub forma platilor de dobanzi, cu amendamentele ulterioare, se aplica incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Plata orelor suplimentare si a diurnei.

de

Plata orelor suplimentare si a diurnei.

Admisibilitate. Nu este intemeiata actiunea privind plata orelor suplimentare si a diurnei de catre angajator pentru perioada in care angajatul urmeaza cursurile unei pregatirii profesionale initiata de acesta din urma.Constata ca prin sentinta civila nr. 404/2005 a Tribunalului Brasov , a fost respinsa actiunea formulata de reclamant in contradictoriu cu parata pentru:1. plata orelor suplimentare in cuantum de 21.428.571 ROL pentru perioada 19.10.2004 – 14.12.2004.2. plata sumei de 3.571.428 ROL pentru activitatea prestata in 1.12.2004 3. plata diurnei in cuantum de 52.872.050 lei ROL .4. daune morale in cuantum de 25.000 euro.A fost respinsa cererea formulata de parata privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata .Pentru a pronunta aceasta sentinta , instanta a retinut ca:Reclamantul a avut calitatea de salariat in cadrul paratei ,in baza contractului individual de munca 4745 din 19.10.2004 (f. 25-39 dosar fond).Raporturile de munca dintre cele doua parti au incetat la data de 22.03.2005 asa cum se afirma in cererea de chemare in judecata la solicitarea reclamantului.In primul petit din cererea de chemare in judecata reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 21.428.571 ROL ( val bruta) reprezentand orele suplimentare prestate in intervalul 19.10.2004 – 14.12.2004 .Perioada 19.10 .2004- 14.12.2004 nu reprezinta o delegare a reclamantului la alt loc de munca in vederea desfasurarii activitatii pentru care a fost angajat, ci reprezinta o perioada de pregatire profesionala pentru munca pe care reclamantul urma sa o desfasoare in tara dupa intoarcerea din Cehia.Perioada de pregatire a reprezentat perioada in care reclamantul a fost scolarizat si a luat cunostinta de atributiile ce-i revin unui director de magazin si anume de supraveghere , control si coordonare , stagiul presupunea cunoasterea de catre acesta , in detaliu, a tuturor activitatilor desfasurate de magazinele paratei.Inscrisurile depuse la dosar de parata releva faptul ca inca de la angajare, respectiv plecarea reclamantului in Cehia , acesta a luat cunostinta de stagiul de pregatire si activitatile ce urmau a le desfasura.Stagiul de pregatire urmat de reclamant in Cehia se incadreaza in prevederile dispozitiilor art. 189 lit. c din Codul Muncii care prevede ca: ” Formarea profesionala a salariatilor se poate realiza prin urmatoarele forme:- stagii de practica si specializare in strainatate”.In cauza nu sunt indeplinite cerintele art. 43 din Codul Muncii privind delegarea salariatului pentru a efectua lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca in speta fiind vorba de pregatire si luarea la cunostinta a atributiilor ce urma a fi exercitate de reclamant in functie, ulterior la intoarcerea in tara.Pentru aceste considerente :Instanta a inlaturat apararile reclamantului in ceea ce priveste delegarea acestuia si plata orelor suplimentare de catre parata ca fiind nefondate.In petitul doi din cererea de chemare in judecata reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 3.571.428 ROL ( val brut)reprezentand plata zilei de 1.12.2004 pentru care nu s-a acordat zi libera .Dispozitiile legale privind acordarea de sporuri salariale pentru neacordarea unei zile libere pentru sarbatori legale nu sunt aplicabile peroanelor care participa la o modalitate de perfectionare profesionala.La data de 1.12.2004 reclamantul nu isi indeplinea sarcinile de serviciu intrucat participa la un stagiu de pregatire si in aceasta situatie parata nu avea obligatia de a-i plati un spor de salarizare pentru ziua in discutie .Prin urmare reclamantului nu ii sunt aplicabile dispozitiile art. 134 din Codul Muncii , acesta nu a desfasurat o activitate pentru angajator fiind plecat din tara pentru scolarizare si pregatire pentru functia pe care urma sa o desfasoare la intoarcere.Mai mult cursurile de pregatire profesionala s-au desfasurat pe teritoriul altui stat care nu are prevazuta ca sarbatoare legala nelucratoare ziua de 1 decembrie. Reclamantul a solicitat obligarea paratului la plata sumei de 52.872.050 ROL valoare neta reprezentand diferenta diurna fata de diurna acordata. In sustinerea acestui petit reclamantul a depus un mod de calcul al pretentiilor solicitate in conformitate cu Hotararea 741/14 mai 2004.Instanta a inlaturat apararile reclamantului in ceea ce priveste HG nr. 518/1995 temei legal invocat de acesta in ceea ce priveste acordarea unei diurne superioare ca si cuantum nefiind aplicabil, societatea in cauza fiind cu capital privat.Dispozitiile art. 16 HG 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar nu sunt aplicabile iar art. 17 din acelasi act normativ are un caracter orientativ pentru societatile cu capital privat din care face parte si parata in cauza.In consecinta parata avea obligatia legala sau conventionala de a plati reclamantului diurna intr-un anumit cuantum pentru deplasarea acestuia in strainatate , situatie in care nu poate fi vorba despre diferenta de diurna neacordata. In cauza nu s-a facut nici dovada ca intre parati s-ar fi semnat acte aditionale la contractul de munca, in care sa se prevada pe perioada scolarizarii in strainatate plata unei diurne mai mari decat cea acordata.Parata a depus la dosar probe care atesta faptul ca i-a fost acordat reclamantului diurna , motiv pentru care instanta a respins acest capat de cerere ca neintemeiat.In petitul 4 din cererea de chemare in judecata reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 25.000 EUR val. neta pentru prejudiciul cauzat de angajator ca urmare a trimiterii lui in Republica Ceha fara viza legala peste perioada prevazuta de legislatia in vigoare . Reclamantul mai arata faptul ca pentru incalcarea Legislatiei pentru straini cu privire la sederea pe teritoriul altui stat a fost anchetat , amprentat , sanctionat , lipsit de libertate si i s-a aplicat pe pasaport Ordin de parasire de catre Politia pentru Straini din Praga.Instanta a mai retinut ca reclamantul nu a dovedit existenta unui prejudiciu suferit din culpa societatii. Necunoasterea legii nu poate fi folosita in sustinerea cererii privind acordarea de daune morale.Instanta a inlaturat apararile reclamantului, in ceea ce priveste obtinerea de vize pentru sedere peste termenul legal de 30 de zile, prevazut de HG nr. 605/1995 de catre parata, avand in vedere faptul ca exista un act normativ care trebuie cunoscut de fiecare cetatean roman care paraseste teritoriul tarii acesta si nu poate invoca necunoasterea acesteia intrucat ” nema censetur ingnoran legim”.Chiar in motivarea actiunii reclamantul mentioneaza termenul pentru care trebuia sa paraseasca teritoriul tarii in vederea pregatirii pentru postul pe care urmeaza sa-l ocupe. Mai mult decat atat nu s-a facut dovada faptului ca s-ar fi solicitat in scris angajatorului obtinerea acelei vize pentru studii iar angajatorul sa fi refuzat efectuarea demersurilor legale obtinerii ei.Reclamantul nu a dovedit conform art. 1169 Cod civil ca imaginea publica i-a fost afectata.Din declaratia martorilor audiati rezulta ca participantii la stagiu de pregatire in Cehia s-au prezentat la Politie unde s-a desfiintat procedura standard privind identificarea si luarea de declaratii persoanelor in cauza. Amenda care a fost aplicata salariatilor aflati la pregatire a fost achitata de angajator care a urmarit sa protejeze imaginea salariatilor angajati la societatea intimataMai mult intre reclamanta si parata au existat raporturi de natura contractuala si nu delictuala astfel incat se poate aprecia ca fapta culpabila a paratei a creat reclamantei un prejudiciu ce trebuie integral acoperit , motiv pentru care instanta a respins acest capat de cerere .In temeiul art. 274 si urmatorul Cod procedura civila a respins cererea privind obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .Impotriva acestei sentinte s-a declarat recurs de recurentul reclamant criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie .In dezvoltarea motivelor de recurs se arata ca in mod eronat instanta a apreciat ca activitatea preponderent fizica desfasurata de reclamant reprezenta ” pregatirea profesionala ” si nu munca in favoarea societatii intimate , cum a fost in realitate. In considerarea greselii de judecata prezentata mai sus sta si faptul ca instanta a respins pretentiile reclamantului in ceea ce priveste plata zilei de 1.12.2004 pentru care nu s-a acordat zi libera .In ceea ce priveste obligatia conventionala , se mai arata in cuprinsul motivelor de recurs ca dreptul la diurna se stabileste prin contractul colectiv de munca, la nivel de unitate insa in lipsa acestuia , unitatea trebuia sa procedeze la aplicarea legii .Referitor la respingerea capatului de cerere de chemare in judecata privind acordarea daunelor morale , instanta de fond a pronuntat o solutie gresita , nefiind legal si moral ca angajatorul sa fie exonerat de orice raspundere atunci cand isi trimite in mod ilicit salariatii la munca in strainatate .Din probele administrate in cauza rezulta ca imaginea publica a recurentului a fost afectata intrucat a fost supus unui tratament asemenea infractorilor , expunandu-se pericolului de a nu mai intra pe teritoriul Uniunii Europene , fara vreo vina.Examinand sentinta atacata instanta apreciaza ca recursul este neintemeiat urmand in consecinta sa fie respins si sentinta primei instante mentinuta ca legala si temeinica in baza dispozitiilor art. 312 Cod procedura civila pentru urmatoarele considerente:Prima instanta in mod corect a apreciat faptul ca in speta nu este vorba de „o detasare” in sensul prevazut de dispozitiile art. 45 din Codul Muncii , ci ne aflam in situatia „perfectionarii” profesionale initiata de salariat, dat fiind lipsa unui inscris care sa dovedeasca situatia formarii profesionale din initiativa angajatorului. Prin urmare obligatiile partilor precum si drepturile acestora , nu pot fi stabilite cu exactitate in lipsa unui asemenea inscris. Astfel in mod corect prima instanta a procedat la respingerea capetelor de cerere , privind plata orelor suplimentare , diurna si plata zilei de 1.12.2004 . In ceea ce priveste inscrisul intitulat act aditional la contractul de munca , acesta vizeaza numai clauza contractuala privind salarizarea si nu perfectionarea profesionala.Asadar in lipsa unor reglementari clare materializate printr-un inscris, care sa ateste raporturile dintre parti sub aspectul duratei, formarii profesionale , inclusiv a obligatiilor contractuale ale salariatului in raport cu angajatorul si a modalitatilor de suportare a cheltuielilor profesionale , prima instanta a facut o aplicare corecta a dispozitiilor art. 193 din Codul Muncii. Prin urmare criticile din recurs ce vizeaza modul de solutionare al acestor capete de cerere , sunt nefondate pentru toate considerentele ce au fost expuse mai sus si in consecinta vor fi respinse.Referitor la acordarea daunelor morale si acestea in mod corect au fost respinse de prima instanta .Dovada prejudiciului moral suferit de recurent , este , prin derogare de la regula generala instituita in dreptul muncii , in sarcina reclamantului. Modul de solutionare al capetelor de cerere principale influenteaza acordarea daunelor morale tocmai pentru argumentele care s-au expus mai inainte si anume lipsa vinovatiei angajatorului ca urmare a neasumarii vreunor obligatii de catre acesta din urma, in situatiile reglementate de dispozitiile art. 189 lit. „c „raportat la art. 18 din Codul Muncii.

Despre emiterea de obligatiuni

de

Art. 167. – (1) Valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 25.000 lei.
(2) Obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si acorda posesorilor lor drepturi egale. (3) Obligatiunile pot fi emise în forma materiala, pe suport hârtie, sau în forma dematerializata, prin înscriere în cont.

Art. 168. – Pentru a proceda la emiterea de obligatiuni prin oferta publica, definita ca atare prin Legea nr. 52/1994*) privind valorile mobiliare si bursele de valori, administratorii vor publica un prospect de emisiune, care va cuprinde:
a) denumirea, obiectul de activitate, sediul si durata societatii;
b) capitalul social si rezervele;
c) data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a încheierii de înmatriculare si modificarile ce s-au adus actului constitutiv;
d) situatia patrimoniului social dupa ultimul bilant contabil aprobat;
e) categoriile de actiuni emise de societate;
f) suma totala a obligatiunilor care au fost emise anterior si a celor care urmeaza a fi emise, modul de rambursare, valoarea nominala a obligatiunilor, dobânda lor, indicarea daca sunt nominative sau la purtator, precum si indicarea daca sunt convertibile dintr-o categorie în alta, ori în actiuni;
g) sarcinile ce greveaza imobilele societatii;
h) data la care a fost publicata hotarârea adunarii generale extraordinare care a aprobat emiterea de obligatiuni.
Art. 169. – În cazul în care obligatiunile fac obiectul unei oferte publice definite ca atare de Legea nr. 52/1994.
Art. 170. – (1) Subscriptia obligatiunilor va fi facuta pe exemplarele prospectului de emisiune.
(2) Valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata.
(3) Titlurile obligatiunilor trebuie sa cuprinda datele aratate la art. 168, numarul de ordine si tabloul platilor în capital si dobânzi.
(4) Titlurile vor fi semnate în conformitate cu dispozitiile art. 93 alin. (4).
(5) Valoarea nominala a obligatiunilor convertibile în actiuni va trebui sa fie egala cu cea a actiunilor.
Art. 171. – (1) Detinatorii de obligatiuni se pot întruni în adunare generala, pentru a delibera asupra intereselor lor.
(2) Adunarea va fi convocata pe cheltuiala societatii care a emis obligatiunile, la cererea unui numar de detinatori care sa reprezinte a patra parte din titlurile emise si nerambursate sau, dupa numirea reprezentantilor detinatorilor de obligatiuni, la cererea acestora.
(3) Dispozitiile prevazute pentru adunarea ordinara a actionarilor se aplica si adunarii detinatorilor de obligatiuni, în ce priveste formele, conditiile, termenele convocarii, depunerea titlurilor si votarea.
(4) Societatea emitenta nu poate participa la deliberarile adunarii detinatorilor de obligatiuni, în baza obligatiunilor pe care le poseda.
(5) Detinatorii de obligatiuni vor putea fi reprezentati prin mandatari, altii decât administratorii, cenzorii sau functionarii societatii.
Art. 172. – (1) Adunarea detinatorilor de obligatiuni legal constituita poate:
a) sa numeasca un reprezentant al detinatorilor de obligatiuni si unul sau mai multi supleanti, cu dreptul de a-i reprezenta fata de societate si în justitie, fixându-le remuneratia; acestia nu pot lua parte la administrarea societatii, dar vor putea asista la adunarile sale generale;
b) sa îndeplineasca toate actele de supraveghere si de aparare a intereselor lor comune sau sa autorizeze un reprezentant cu îndeplinirea lor;
c) sa constituie un fond, care va putea fi luat din dobânzile cuvenite detinatorilor de obligatiuni, pentru a face fata cheltuielilor necesare apararii drepturilor lor, stabilind, în acelasi timp, regulile pentru gestiunea acestui fond; d) sa se opuna la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor împrumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere drepturilor detinatorilor de obligatiuni;
e) sa se pronunte asupra emiterii de noi obligatiuni.
(2) Hotarârile adunarii vor fi aduse la cunostinta societatii, în termen de cel mult 3 zile de la adoptarea lor.
Art. 173. – Pentru validitatea deliberarilor prevazute la art. 172 alin. (1) lit. a), b) si c) hotarârea se ia cu o majoritate reprezentând cel putin o treime din titlurile emise si nerambursate; în celelalte cazuri este necesara prezenta în adunare a detinatorilor reprezentând cel putin doua treimi din titlurile nerambursate si votul favorabil a cel putin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare.
Art. 174. – (1) Hotarârile luate de adunarea detinatorilor de obligatiuni sunt obligatorii si pentru detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
(2) Hotarârile adunarii detinatorilor de obligatiuni pot fi atacate în justitie de catre detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta în procesul-verbal al sedintei, în termenul si cu efectele aratate în art. 132 si 133.
Art. 175. – Actiunea în justitie a detinatorului de obligatiuni împotriva societatii nu este admisibila daca are acelasi obiect cu al actiunii intentate de reprezentantul detinatorilor de obligatiuni sau este contrara unei hotarâri a adunarii detinatorilor de obligatiuni.
Art. 176. – (1) Obligatiunile se ramburseaza de societatea emitenta la scadenta.
(2) Înainte de scadenta, obligatiunile din aceeasi emisiune si cu aceeasi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorti, la o suma superioara valorii lor nominale, stabilita de societate si anuntata public cu cel putin 15 zile înainte de data tragerii la sorti.
(3) Obligatiunile convertibile pot fi preschimbate în actiuni ale societatii emitente, în conditiile stabilite în prospectul de oferta publica.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!