Vânzările online realizate de persoanele fizice au intrat în vizorul autorităților fiscale.Controale

Vânzările online realizate de persoanele fizice au intrat în vizorul autorităților fiscale.Controale

Cum Se Apara De Controale Cei Care Vand Online Cu Plata Ramburs
Cum Se Apara De Controale Cei Care Vand Online Cu Plata Ramburs

Vânzările online realizate de persoanele fizice au intrat în vizorul autorităților fiscale în ultimii ani, astfel că acestea au decis să adopte o serie de măsuri pentru a le monitoriza și pentru a determina cazurile în care veniturile astfel obținute sunt declarate, și, în consecință, dacă taxele și impozitele aferente sunt plătite către bugetul de stat.

Cea mai recentă măsură de acest gen, adoptată în urmă cu aproape un an, vizează comercianții care percep plata produselor ramburs. Astfel, prin Ordonanța 67/2022 care a modificat Codul de procedură fiscală, furnizorii de servicii poștale, inclusiv firmele de curierat, au fost obligați să raporteze lunar, către ANAF (sub forma unei declarații pe propria răspundere), informații referitoare la livrările de colete cu plata ramburs. Printre informațiile solicitate se numără: data trimiterii, datele de identificare a expeditorului, adresele de expediție și de livrare și contravaloarea bunurilor livrate. În acest sens, prin Ordinul 1644/2022, au fost reglementate modelul și conținutul formularul 395 „Declarație informativă privind trimiterile poștale contra ramburs efectuate de către furnizorii de servicii poștale pe teritoriul național„. Declarația 395 se depune în ultima zi a lunii pentru luna anterioară, începând cu livrările din decembrie 2022, raportate cel târziu la finalul lui ianuarie 2023. Pe baza declarațiilor depuse din luna decembrie 2022 până în prezent, reprezentanții ANAF susțin că au fost realizate 17 milioane de transporturi cu plata ramburs, în valoare totală de aproximativ cinci miliarde de lei, iar pentru o parte dintre acestea nu au existat raportări fiscale.

Acesta este contextul în care reprezentanții DGAF au anunțat demararea unor noi controale la persoanele fizice care derulează astfel de operațiuni. Potrivit acestora, în prima fază sunt vizați cei cu venituri de peste 500.000 de lei (stabilite în baza datelor raportate de firmele de curierat), în cazul cărora va fi realizat un control documentar, la sediul autorității, finalizat cu o decizie de impunere. Cei cu venituri mai mici vor primi o notificare de conformare din partea ANAF, cu posibilitatea unui control ulterior.

Neclarități privind natura veniturilor

Inițiativa este de înțeles, având în vedere că limitarea evaziunii fiscale are ca efect atât creșterea veniturilor la bugetul de stat, cât și asigurarea unui mediu concurențial funcțional, favorabil conformării voluntare. Însă, înainte de demararea unor astfel de controale, contribuabilii ar trebui informați cu privire la obligațiile care le revin în raport cu veniturile de acest gen care, în funcție de mai multe variabile, pot fi încadrate ca venituri din alte surse, din activități independente sau, în cel mai rău caz, din activități dependente. Regimul fiscal diferă în funcție de această încadrare, la fel și obligațiile de raportare și plată, astfel că autoritățile trebuie să transmită contribuabililor ce opțiuni de organizare au (de exemplu, PFA, microîntreprindere etc.), astfel încât, pe viitor, să se poată conforma reglementărilor în vigoare.

În plus, modul în care se derulează aceste controale ridică semne de întrebare. În practica ultimilor ani se constată o accentuare a verificărilor documentare efectuate de DGAF, în detrimentul unor proceduri mai elaborate de control. Verificarea documentară constituie o procedură de control simplificată (realizată de inspectorul fiscal de la biroul său), în desfășurarea căreia contribuabilii nu beneficiază de drepturile conferite în cazul unei inspecții fiscale clasice (spre exemplu, nu sunt notificați cu privire la începerea activității de control, aflând acest lucru doar când, ca urmare a identificării unor neconcordanțe între declarațiile fiscale sau a lipsei unor astfel de declarații, sunt notificați să dea explicații). În plus, deseori aceștia sunt obligați la plata unor sume suplimentare stabilite prin decizie de impunere, dar pe criterii discutabile. Astfel de practici au devenit posibile în urmă cu câțiva ani, când, în urma unor modificări ale legislației fiscale, DGAF, o autoritate care până atunci nu avea atribuții de administrare, control și stabilire a creanțelor fiscale, a obținut dreptul de a emite decizii de impunere similare cu cele emise de ANAF în urma unei inspecții fiscale.

În aceste condiții s-au derulat, ulterior, numeroase controale, preponderent în rândul persoanelor fizice din categoria influencerilor, a comercianților activi pe platformele de social media etc., în urma cărora DGAF a stabilit o serie de obligații fiscale suplimentare.

Totodată, este important de menționat că deciziile Direcției Antifraudă sunt emise „sub rezerva verificării ulterioare”, ceea ce înseamnă că persoana în cauză poate fi (și ar trebui să fie) ulterior supusă unei inspecții fiscale de către ANAF, care să confirme sau să infirme obligațiile stabilite de DGAF. Însă, până la acel moment incert (nu este clar dacă și când va surveni), contribuabilul trebuie să plătească sumele impuse, indiferent dacă le contestă sau nu și, în plus, rămâne sub amenințarea perpetuă a unei inspecții fiscale viitoare. Obligațiile fiscale astfel stabilite pot genera accesorii (dobânzi și penalități) care pot ajunge la 36,5% pe an. Nu în ultimul rând, pentru toate aceste sume (debit principal și accesorii), contribuabilul intră, în caz de neplată, în procedură de executare silită (poprire, sechestru etc.).

Aspecte de interes pentru persoanele vizate

Așadar, peroanele fizice care vând produse online cu plata ramburs trebuie să ia în calcul probabilitatea de a fi contactate de reprezentanții DGAF pentru verificarea respectării prevederilor fiscale pentru veniturile încasate. În cazul în care nu știu ce obligații le revin, pot contacta autoritățile pentru a încerca să obțină informații în acest scop, sau cel puțin pentru a reuși să demonstreze buna-credință în cazul unui control. În plus, contribuabilii trebuie să se informeze cu privire la drepturile pe care le au și să acționeze în consecință.

Din momentul în care primește o notificare de la autorități prin care i se solicită documente și explicații referitoare la astfel de venituri, persoana vizată are la dispoziție 30 de zile să le transmită, însă acest termen poate fi prelungit de autorități la cererea motivată a contribuabilului.

De asemenea, trebuie precizat că decizia de impunere emisă fără audierea contribuabilului este nulă, cu excepția cazului în care acesta din urmă renunță la audiere. Nu în ultimul rând, contribuabilul trebuie să știe că are dreptul să conteste pe cale administrativă decizia de impunere, în termen de 45 de zile de la comunicarea acesteia.

Contestaţie la executare suspendare executare – AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

Ora estimata: 09:00
Complet: PFGMC1
Tip solutie: Condamnare
Solutia pe scurt: În baza art.334 Cod de procedură penală; Schimbă încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost

trimisă în judecată inculpata Pirneci Georgeta ( fostă Voicu), din infracţiunile prevăzute de art. 9 alin.1 lit b din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cod penal(cu referire la S.C. GEVOMAR S.R.L.), art. 9 alin.1 lit b din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cod penal (cu referire la S.C. OVICOM S.R.L.), art. 9 alin.1 lit b si c din Legea 241/2005 , cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cod penal (cu referire la S.C. OVI TRANS S.R.L.), art.9 alin.1 lit. b si c din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cod penal(cu referire la S.C. DOMO IMPEX S.R.L.), art. 9 alin.1 lit b din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cod penal (cu referire la S.C. ANA METAL S.R.L.), toate cu aplic. art. 33 lit. a din Codul penal, într-o singură infracţiune de evaziune fiscală, prev.de art.9 alin.1 lit. b, c şi alin.3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.80 Cod penal şi art.13 Cod penal raportat la modificările aduse Legii nr. 241/2005 prin Legea nr. 50/2013. Schimbă încadrarea juridică a faptelor de complicitate la evaziune fiscală pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Pirneci Marian din infracţiunile prev. de art. 26 din Codul penal raportat la art. 9 alin.1 lit. b din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 din Codul penal (cu referire la S.C. GEVOMAR S.R.L.), art. 26 din Codul penal raportat la art. 9 alin.1 lit. b din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 din Codul penal (cu referire la S.C. ANA METAL S.R.L.), cu aplic. art. 33 lit. a din Codul penal într-o singură infracţiune de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 26 din Codul penal rap. art.9 alin.1 lit.b, şi alin.3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, art.80 Cod penal şi art.13 Cod penal raportat la modificările aduse Legii nr. 241/2005 prin Legea nr. 50/2013. În baza art.9 alin.1 lit.b, c şi alin.3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.80 Cod penal şi art.13 Cod penal raportat la modificările aduse Legii nr. 241/2005 prin Legea nr. 50/2013 condamnă pe inculpata Pirneci Georgeta la o pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. În baza art. 9 alin.1 din Legea nr.241/2005 combinat cu art.65 Cod penal se interzic inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) (teza a II-a) lit. b) şi lit.c Cod penal, respectiv de a fi fondator, administrator, director sau reprezentant legal al vreunei societăţii comerciale pe o durata de 5 ani, ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 Cod penal interzice inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie. În baza art. 26 din Codul penal rap. art.9 alin.1 lit.b, şi alin.3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, art.80 Cod penal şi art.13 Cod penal raportat la modificările aduse Legii nr. 241/2005 prin Legea nr. 50/2013 condamnă pe inculpatul Pirneci Marian, la o pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală În baza art.26 Cod penal rap. la art. 9 alin.1 din Legea nr.241/2005 combinat cu art.65 Cod penal se interzic inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) (teza a II-a) lit. b) şi lit.c Cod penal, respectiv de a fi fondator, administrator, director sau reprezentant legal al vreunei societăţii comerciale pe o durata de 4 ani, ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale. În baza art.23 alin.1 lit.c din Legea nr.656/2002, devenit art.29 alin.1 lit.c după republicarea legii în M. Of. 702 din 12.10.2012, condamnă pe inculpatul Pirneci Marian la o pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani. În baza art.33 lit.a rap. la art.34 lit.b şi art. 35 alin. 1Cod penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatului Pirneci Marian urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) (teza a II-a) lit. b) şi lit.c Cod penal, pe o durata de 4 (patru) ani , după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie. În baza art. 348 rap. la art. 445 Cod procedură penală dispune anularea a 13 facturi fiscale fictive (ce atestă cheltuieli ce nu au la bază operaţiuni reale), în valoare totală de 1.224.460 lei din care : 3 facturi ce apar ca fiind emise de către SC ALGIRA COM 2003 SRL şi sunt menţionate anexa 2 a raportului de expertiză contabilă nr.281/17.02.2006 ( vol. 12 fila 128), 4 facturi emise de SC OVYCOM SRL şi 6 facturi emise de SC GEVOMAR SRL, menţionate anexa 1 a aceluiaşi raport de expertiză contabilă ( vol. 12 fila 127). În baza art.14 si 346 Cod de procedură penală rap la art. 998-999 Cod civil admite în parte, acţiunea civilă formulată de Agenţia Naţională Fiscală în numele Statului Român, prin DGFP Giurgiu şi în consecinţă: Obligă pe inculpaţii Pirneci Georgeta şi Pirneci Marian, în solidar, să plătească părţii civile Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală suma de 11.439.412, 79 lei, cu titlu de despăgubiri civile, din care: suma de 125.811 lei (impozit pe profit 71.483 lei şi TVA 54.327 lei) în solidar şi cu SC GEVOMAR SRL; suma de 426.230,82 lei (impozit pe profit 33.535.84 lei şi TVA 392.694,98 lei) în solidar şi cu SC OVITRANS SRL reprezentată de lichidator judiciar FOCUS INSOLV SPRL; suma de 1.212.332,42 lei (impozit pe profit 673.824,61 lei şi TVA 538.507,81 lei) în solidar şi cu SC OVYCOM SRL; suma de 670.027 lei (impozit pe profit neevidenţiat prin neînregistrarea a 19 facturi fiscale 109.133 lei, impozit pe profit suplimentar 417.086 lei şi TVA suplimentar 143.808 lei) în solidar şi cu SC DOMO IMPEX SRL., iar suma de 9.005.011, 55 lei (impozit pe profit 6.127.263,48 lei şi TVA 2.877.748,06 lei) în solidar şi cu SC VEREZAM PROD SRL (fostă SC ANA METAL SRL) Menţine măsurile asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale prin Ordonanţa procurorului nr. 182/P/2008 din data de 29.09.2011 şi procesul verbal din data de 30.09.2011 privind aplicarea sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile identificate în proprietatea inculpaţilor Pirneci Marian si Pirneci Georgeta , respectiv imobilele situate în comuna Floresti-Stoenesti, sat Floreşti, str. Radiofarului nr. 15, jud. Giurgiu şi în Bucureşti, str. Ghirlandei nr. 60, bl. 73, sc.3 apt 41, sector 6. În baza art.13 din Legea nr.241/2005 la data rămânerii definitive a prezentei se va comunica Oficiului Naţional al Registrului Comerţului o copie a dispozitivului hotărârii judecătoreşti definitive în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare în registrul comerţului. În baza art.191 alin.1 Cod de procedură penală obligă pe fiecare inculpat la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către de stat, din care câte 200 lei reprezintă onorariu pentru apărătorii desemnaţi din oficiu, sume ce se vor avansa din fondurile alocate de Ministerul Justiţiei.. Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare pentru inculpaţi şi părţile responsabile civilmente şi de la pronunţare pentru partea civilă. Pronunţată în şedinţă publică, azi 20.06.2013.
Document: Hotarâre  436/2013  20.06.2013

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Ordinul nr. 296/2013-Procedura de stabilire a sumei reprezentand timbrul de mediu a fost aprobata

Timbrul de mediu pentru autovehicule

Timbrul de mediu pentru autovehicule, reglementat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, denumita in continuare ordonanta de urgenta, si de Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 88/2013, denumite in continuare norme metodologice, se calculeaza de organul fiscal competent din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Timbrul de mediu pentru autovehicule

Timbrul-de-medi- pentru-autovehicule

Organul fiscal competent din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala este:

    in cazul persoanelor juridice, al persoanelor fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii liberale – organul fiscal la care persoana este inregistrata ca platitor de impozite si taxe;

    in cazul persoanelor fizice – organul fiscal in a carui raza teritoriala persoana fizica isi are domiciliul fiscal.

 Timbrul de mediu pentru autovehicule

Organul fiscal competent stabileste suma reprezentand timbrul de mediu pentru autovehicule pentru urmatoarele situatii reglementate de ordonanta de urgenta:

    ca urmare a solicitarii primului proprietar din Romania al autovehiculului, care intentioneaza sa efectueze inscrierea in evidentele autoritatii competente a dobandirii dreptului sau de proprietate asupra autovehiculului respectiv;

    ca urmare a reintroducerii in parcul auto national a unui autovehicul, in cazul in care la momentul scoaterii sale din parcul auto national i s-a restituit proprietarului valoarea reziduala a timbrului;

    cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate in Romania asupra unui autovehicul rulat, daca pentru acest autovehicul nu a fost achitata taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, prevazuta la art. 2141–2143 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in vigoare in perioada 1 ianuarie 2007–30 iunie 2008, taxa pe poluare pentru autovehicule, prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobata prin Legea nr. 140/2011, in vigoare in perioada 1 iulie 2008–12 ianuarie 2012, sau taxa pentru emisiile poluante in vigoare in perioada 13 ianuarie 2012–14 martie 2013, prevazuta de Legea nr. 9/2012, cu modificarile si completarile ulterioare;

Timbru de mediu 2013

    cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate in Romania asupra unui autovehicul rulat, daca pentru acest autovehicul s-a dispus de catre instante restituirea sau inmatricularea fara plata taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.

Magistratii din instantele din toata tara se reunesc pentru a discuta masurile de reducere a salariilor

Magistratii din instantele din toata tara se reunesc, in aceasta saptamana, in cadrul unor adunari generale, pentru a-si exprima pozitia fata de masurile Guvernului de reducere a salariilor si pensiilor angajatilor din sistemul
bugetar, prin invocarea dispozitiilor art. 53 din constitutie

1. Zona portuara amplasata de-a lungul unui chei si amenajata special pentru acostarea navelor si manipularea marfurilor.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,

Presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), Dana Garbovan, a declarat, pentru AGERPRES, ca aceste adunari generale au fost convocate pentru a adopta un punct de vedere unitar al judecatorilor fata de masurile luate de Guvern.

ANAF prefera sa vireze diferentele de dupa regularizare în conturi bancare

44415

În declaratia privind venitul realizat în anul 2007, Anca M. a specificat ca diferenta de impozit sa îi fie virata pe cardul de salariu, emis de Raiffeisen Bank.

 Ulterior, a primit o înstiintare de la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) care o informa ca suma îi va fi restituita prin mandat postal, fara a fi indicata însa perioada în care îi vor fi returnati banii sau un numar de telefon de contact.

Dupa câteva luni de asteptare, Anca M. a facut un drum la administratia financiara pentru a da de urma diferentei de impozit. Acolo, surpriza, i s-a comunicat ca banii au fost transferati într-un cont bancar al Bancpost, pe care nu îl mai foloseste de cinci ani. În aceste conditii, mai putem avea certitudinea ca statul ne mai da diferenta de impozit pe venit dupa ce ne-a taxat mai mult decât trebuia?

Daca ai dovada, fiscul corecteaza greseala

Întrebati de EVZ, reprezentantii ANAF au explicat ca datele privind conturile cetatenilor sunt furnizate de banci ministerului de finante, în scopul restituirii diferentelor de impozit pe venit dupa regularizarea anuala. „În situatia în care organul fiscal detine informatii privind conturile de card de debit în lei ale contribuabililor, restituirea sumelor rezultate din regularizarea impozitului anual pe venit se face prioritar prin virament bancar”, ne-au declarat functionarii ANAF.

Sursa: EVZ

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!