Renuntarea la urmarirea penala, „reglementata” la art. 318, contravine principiului legalitatii. Art. 250 alin. (6) a fost redactat cu incalcarea accesului liber la justitie si a dreptului de proprietate privata

2 mai 202321 ianuarie 2016 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 din noul Cod de procedura penala, retinand, in esenta, ca acestea incalca principiul legalitatii, definit de art. 1 alin. (5) din Constitutie, si contravin prevederilor art. 124 alin. (1) coroborate cu art. 126 alin. (1) din Legea fundamentala, potrivit carora justitia se infaptuieste in numele legii si se realizeaza prin instantele judecatoresti stabilite de lege.

In ceea ce priveste neconstitutionalitatea solutiei legislative care nu permite si contestarea luarii masurii asiguratorii de catre judecatorul de camera preliminara ori de catre instanta de judecata, din cuprinsul art. 250 alin. (6), instanta de contencios constitutional a apreciat ca dispozitiile criticate nesocotesc mai multeprevederi din Constitutie, precum cele referitoare la accesul liber la justitie, exercitarea cailor de atac si dreptul de proprietate privata.

Altfel, trebuie sa precizam ca de la intrarea in vigoare a noilor coduri in materie penala (1 februarie 2014) si pana in prezent, CCR a declarat neconstitutionale nu mai putin de 33 de dispozitii din Codul de procedura penala: art. 3 alin. (3) teza II, art. 211, art. 212, art. 213, art. 214, art. 215, art. 216, art.217, art. 222, art. 222 alin. (10), art. 223 alin. (2) – sintagma „o infractiune de trafic de stupefiante”, art. 250 alin. (6) – „solutia legislativa care nu permite si contestarea luarii masurii asiguratorii de catre judecatorul de camera preliminara ori de catre instanta de judecata”, art. 318, art. 335 alin. (4), art. 341alin. (5), art. 341 alin. (6) lit. c), art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d), art. 341 alin. (10), art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1), art. 346 alin. (1), art. 347 alin. (1), art. 347 alin. (3), art. 374 alin. (7) teza II, art.431 alin. (1), art. 440 alin. (2) – sintagma „daca cererea este vadit nefondata”, art. 459 alin. (2), art.484 alin. (2), art. 488, art. 488/4 alin. (5), art. 549/1 alin. (2), art. 549/1 alin. (3), art. 549/1 alin. (5). Acestea se adauga altor 3 dispozitii din Codul penal, neconstitutionale: art. 301 alin. (1) – sintagma „raporturi comerciale”, art. 308 alin. (1) – sintagma „ori in cadrul oricarei persoane juridice”, art.336 alin. (1) – sintagma „la momentul prelevarii mostrelor biologice”.

INCREDIBIL – Cea mai profitabilă afacere a momentului pare să fi devenit denunțarea

27 octombrie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

denunt

Cea mai profitabilă afacere a momentului pare să fi devenit denunțarea, după ce nume mari implicate în scandalurile de top ale corupției din România au scăpat basma curată după ce i-au turnat pe partenerii cu care au derulat afaceri oneroase. Cele mai cunoscute sunt cazurile reunite în sfânta treime Claudiu Florică, Dinu Pescariu și Dragoş Stan care nu doar că au scăpat de urmărirea penală, dar, în plus, au rămas și cu banii.

Un alt caz la fel de celebru este cel al lui Gabriel Marin, patronul de la Omnilogic, peste a cărui afacere ciudată e-Romania s-a așternut o tăcere cel puțin la fel de dubioasă ca și afacerea în sine prin care se plăteau multe milioane de euro pentru un portal care nu e bun de nimic și pe care nu îl folosește nimeni. Poate că tăcerea referitoare la datele penale ale desfășurării e-Romania are legătură cu generozitatea denunțurilor lui Gabi Marin care au lovit cu detalii și date incriminatorii în toate marile dosare de corupție din IT, dar de care patronul de la Omnilogic se dezice după aproape un an de zile în care toată lumea a știut că Gabi Marin este în mod cert patronul Omnilogic.

Cert este că denunțărilor le merge bine în România, cei care care au turnat și au scăpat fiind văzuți cu diferite ocazii în locuri publice distrându-se și având o viață cu siguranță mai plăcută decât a celor care au tăcut și au înfundat pușcăria. Despre acest lucru Elena Udrea este cea mai în măsură să ofere detalii interesante…

MEDIAFAX

Mariana Rarinca, femeia acuzată că a şantajat-o pe şefa ÎCCJ, ia joi de la capăt faza de apel a procesului său împotriva DNA. Pe 21 august, Curtea de Apel București (CAB) a amânat pentru 10 septembrie judecarea procesului, după ce a fost desființată decizia de achitare. Azi, CAB ar putea rămâne deja în pronunţare pentru verdictul final.

10 septembrie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Procedura de arestare preventiva in Noul Cod Penal – Avocat Drept Penal

2 mai 20232 septembrie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Procedura de arestare preventiva in Noul Cod Penal

Trimitere fost director general A.P.D.R.P. – Dosare Dna

1 septembrie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

VĂDAN MIHAI-GAVRIL, director general al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, la data faptelor în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, (două infracțiuni),
– conflict de interese, (patru infracțiuni).

GAFENCU DORU, director delegat al Direcției Selectare Contractare din cadrul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În cursul lunii mai 2009, inculpatul Gafencu Doru, în calitate de director delegat al Direcției Selectare Contractare din cadrul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și-a exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu – cu ocazia reevaluării unor cereri de finanțare depuse de comunele Brănești și Răscăeți, județul Dâmbovița – prin majorarea punctajelor acordate pentru criteriile de selecție S2 și S9 care priveau „localități rurale din regiunile cu grad de sărăcie ridicat” respectiv „proiecte de investiții în infrastructura socială”.
Acest lucru coroborat cu încălcarea dispozițiilor procedurale în forma aprobată prin Ordinul M.A.P.D.R. nr. 664/30.10.2008, a avut ca finalitate selectarea proiectelor, încheierea a două contracte de finanțare, în valoare totală de 17.208.101 lei (8.037.218 lei pentru comuna Brănești și 9.170.883 lei pentru comuna Răscăeți) și obținerea de către beneficiari, pe nedrept, de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene (sumă ce reprezintă prejudiciul cauzat A.P.D.R.P și – totodată – folosul necuvenit realizat de cele două unități administrativ teritoriale).
În aceeași perioadă, inculpatul Vădan Mihai-Gavril, în calitate de director general al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, cunoscând că proiectele depuse în numele unităților administrativ teritoriale Brănești și Răscăeți nu îndeplineau condițiile pentru a beneficia de finanțare, și-a exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu cu ocazia emiterii deciziei de aprobare a Rapoartelor de evaluare aferente sesiunilor noiembrie – decembrie 2008 și iunie – iulie 2009, în urma cărora proiectele mai sus menționate au fost finanțate pe nedrept din fonduri nerambursabile.
De asemenea, în același context au fost selectate pentru finanțare și proiectele depuse în numele altor două comune din același județ.
În același context, în perioada 2008-2009, firma administrată de inculpatul Vădan Mihai-Gavril a încheiat cu primăriile comunelor respective mai multe contracte de consultanță / proiectare în valoare totală de 964.670 lei, bani asigurați de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit prin contractele de finanțare nerambursabilă, în vederea implementării proiectelor selectate.
Prejudiciul cauzat Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este în cuantum de 17.208.101 lei.
În cauză, s-a dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra unui imobil aparținând inculpatului Vădan Mihai-Gavril.

Cum te fură băncile la bancomat chiar și fără să retragi bani.O analiza stiri pe surse

27 iulie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

bancomat

Primul lucru pe care il face un posesor de card de debit care utilizeaza un bancomat este sa interogheze soldul, sa vada vati bani mai are in cont. Cu exceptia a patru banci, majoritatea institutiilor de profil taxeaza aceasta operatiune. Astfel ,la BCR, interogarea soldului costa 0,2 lei, la Banca Transilvania – 0,3 lei, aceeasi suma fiind perceputa si de Raiffeisen si CEC Bank, in vrem ce la Alpha Bank si Bancpost vi se retin din cont cate 0,5 lei pentru fiecare interogare a soldului. Singurele banci care nu va taxeaza pentru aceasta operatiune sunt BRD, UniCredit, ING Bank si Volksbank.

Avocat Penalist : Prima condamnare în dosarul prostituatelor de lux

2 mai 202321 iulie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

curve prostituate

După mai bine de doi ani de confruntări între acuzare şi apărare, într-un proces judecat cât se poate de secret, a venit şi prima condamnare în dosarul prostituatelor de lux. Andreea Marta, soţia fostului şef de cabinet al lui Sorin Blejnar, dispărut în condiţii misterioase, a fost condamnată la închisoare cu suspendare.Procurorii au acuzat-o pe Andreea Marta că a trimis diverse tinere în braţele unor oameni de afaceri cu potenţial financiar. Andreea Marta este obligată să plătească 10.000 de euro şi câteva mii de lei. Aceasta a fost găsită vinovată de proxenetism şi condamnată la trei ani de închisoare, însă executarea pedepsei i-a fost suspendată vreme de patru ani

Marian Vanghelie, a fost eliberat în noaptea de joi spre vineri

10 iulie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Primarul suspendat de la sectorul 5, Marian Vanghelie, a fost eliberat în noaptea de joi spre vineri şi declarat, la ieşirea din arest, că se poate să fii eliberat şi fără denunţ.

În plus, Vanghelie a precizat că a ţinut foarte mult să iasă ce demnitate de după gratii.

„Se poate ieşi şi să fără să dai denunţ şi am ţinut foarte mult să ies cu demnitate din această clădire”, a spus Vanghelie.

Despre perioadă petrecută după gratii, Vanghelie a spus că „cine zice că aici e uşor, ori e nebun, ori e nebun. (…) Am făcut aşa un remember al greşelilor pe care le-am făcut, aşa în sensul cel mai bun, şi am vrut să văd cine a fost alături de mine”.

Vanghelie e schimbat mult față de perioada în care era în libertate, el slăbind după gratii.

Edilul suspendat a fost aşteptat la ieşirea din arest de soţia sa, Oana Mizil, care urmează să nască.

Primarul suspendat al sectorului 5 Marian Vanghelie va fi judecat în arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani. Decizia este definitivă şi a fost luată joi seara, de magistraţii instanţei supreme, potrivit Mediafax.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au admis contestaţia lui Vanghelie la prelungirea arestului preventiv, dispus în 14 martie, şi au decis ca edilul suspendat să fie plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Primarul suspendat al sectorului 5, Marian Vanghelie, a fost trimis în judecată, marţi, de DNA, în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani, unele fapte fiind săvârşite prin favorizarea firmelor omului de afaceri Marin Dumitru în atribuirea unor contracte.

În acelaşi dosar urmează să fie judecaţi, sub control judiciar, şi omul de afaceri Mircea-Sorin Niculae, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani, Sorin-Ştefan Ciocan, pentru spălare de bani şi directorul Economat Sector 5, Laura Ciocan, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani. De asemenea, procurorii l-au trimis în judecată şi pe Marin Dumitru, în stare de libertate, pentru dare de mită.

Primarul suspendat de la sectorul 5, Marian Vanghelie, a fost eliberat în noaptea de joi spre vineri şi declarat, la ieşirea din arest, că se poate să fii eliberat şi fără denunţ. În plus, Vanghelie a precizat că a ţinut foarte mult să iasă ce demnitate de după gratii. „Se poate ieşi şi să fără să dai denunţ şi am ţinut foarte mult să ies cu demnitate din această clădire”, a spus Vanghelie. Despre perioadă petrecută după gratii, Vanghelie a spus că „cine zice că aici e uşor, ori e nebun, ori e nebun. (…) Am făcut aşa un remember al greşelilor pe care le-am făcut, aşa în sensul cel mai bun, şi am vrut să văd cine a fost alături de mine”.Vanghelie e schimbat mult față de perioada în care era în libertate, el slăbind după gratii. Edilul suspendat a fost aşteptat la ieşirea din arest de soţia sa, Oana Mizil, care urmează să nască.Primarul suspendat al sectorului 5 Marian Vanghelie va fi judecat în arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani. Decizia este definitivă şi a fost luată joi seara, de magistraţii instanţei supreme, potrivit Mediafax. Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au admis contestaţia lui Vanghelie la prelungirea arestului preventiv, dispus în 14 martie, şi au decis ca edilul suspendat să fie plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Primarul suspendat al sectorului 5, Marian Vanghelie, a fost trimis în judecată, marţi, de DNA, în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani, unele fapte fiind săvârşite prin favorizarea firmelor omului de afaceri Marin Dumitru în atribuirea unor contracte. În acelaşi dosar urmează să fie judecaţi, sub control judiciar, şi omul de afaceri Mircea-Sorin Niculae, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani, Sorin-Ştefan Ciocan, pentru spălare de bani şi directorul Economat Sector 5, Laura Ciocan, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani. De asemenea, procurorii l-au trimis în judecată şi pe Marin Dumitru, în stare de libertate, pentru dare de mită.

Sorin Popa, fost director general BRD, se află la DIICOT, unde îi vor fi ajuse la cunoştinţă acuzaţiile de abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi complicitate la spălare de bani

9 iulie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

diicot agerpres

Sorin Popa era vicepreşedinte BRD în 2008, la momentul desfăşurării afacerii anchetate de DIICOT. Acesta este considerat artizanul acordării ilegale a 17 credite, în valoare totală de 43 de milioane de euro. 15 credite ar fi ajuns la omul de afaceri Remus Truică. Fostul şef BRD s-a aflat în ultima perioadă în străinătate şi abia azi a putut ajunge la DIICOT.

La intrare în sediul DIICOT, Sorin Popa a declarat că nu este vinovat şi că „minciuna are picioare scurte, iar frica naşte monştri”.

Dosarul creditelor de la BRD:

Procurorii DIICOT au pus sub acuzare 29 de persoane în dosarul creditelor frauduloase luate de la BRD, printre care se află omul de afaceri Remus Truică și fosta sa soție, Irina.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, Remus Truică este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu penal și complicitate la spălare de bani, iar Irina Truică de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune și spălare de bani.

În același dosar, mai sunt urmăriți penal fostul senator Sorin Roșca-Stănescu, omul de afaceri Adrian Sârbu, precum și foști directori ai Sucursalei BRD Dorobanți sau membri în Comitetul de Credit din Centrala BRD, respectiv Lucian Cojocaru, Alexandru Claudiu Cercel Duca, Gabriela Ștefănescu Gavrilescu, Dana Băjescu, Andrei Mihail Nanu, Elena Duhomnicu, Monica Ceaușu, Alice Monac, Alexandru Lucian Anghelescu.

Alte persoane puse sub acuzare: Cristian Relu Aparaschivei, Gabriela Cristina Mazilu, Ilie Marius Coconete, Ștefan Muntean, Ionuț Nicoreșteanu, Nicolae Ciumeti, Eugen Constantin Pop , Mirela Giorgiana Pop, George Lișu, Andrei Bejenaru, Dan Octavian Harabagiu, Marian Gheorghe, Alexandra Minola Șerban, Dumitru Diaconescu, Dorin Cornel Drulă și S.N.E.

Conform DIICOT, la sfârșitul anului 2007, la nivelul conducerii executive a BRD a fost inițiat și constituit un grup infracțional organizat în scopul acordării de credite, cu încălcarea normelor de creditare, atât cele interne, cât și cele emise de BNR, unor persoane fizice și/sau societăți comerciale, activitatea infracțională concretizându-se în obținerea unor importante sume de bani din săvârșirea subsecventă a unor infracțiuni de înșelăciune.

Prejudiciul cauzat BRD se ridică la aproximativ 43,5 milioane euro.

În cadrul grupării, fiecare membru a desfășurat activități specifice interesului, poziției, pregătirii și profesiei sale, în vederea fraudării sistemului bancar, susține comunicatul DIICOT.

Astfel, doi dintre liderii grupării, folosindu-se de funcțiile deținute în cadrul BRD, au racolat și controlat activitatea mai multor persoane subordonate și aflate în raporturi de muncă cu banca, persoane care prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu sau prin neîndeplinirea acestora au facilitat aprobarea/acordarea frauduloasă a 17 credite unor persoane fizice sau juridice, cunoscând faptul că pentru nici unul din credite nu erau îndeplinite condițiile minime impuse de normele de creditare și că imobilele folosite pentru garantarea creditelor au fost supraevaluate.

Gruparea a fost sprijinită de membri ai Comitetului de Credit din Centrala BRD, respectiv Duca Cercel și Gabriela Gavrilescu, care au aprobat creditele acordate în mod fraudulos în principal de către Agențiile „Europa” și „Primăverii”, care funcționează în interiorul Sucursalei Dorobanți a BRD.

În activitatea infracțională au fost atrași și Dana Băjescu, director executiv în cadrul BRD, Mihai Andrei Nanu, director comercial în cadrul BRD, Alice Monac, director la Agenția „Europa”, Elena Duhomnicu, director al Agenției „Primăverii”, Monica Ceaușu, director la Agenția „Europa” după avansarea lui Alice Monac și Alexandru Anghelescu, director adjunct comercial al Sucursalei Dorobanți.

Cel de-al treilea lider al grupului a fost Remus Truică, el beneficiind de 15 din cele 17 credite acordate în mod fraudulos de BRD.

Creditele au fost date unor persoane fizice sau juridice aflate sub controlul lui Truică, acesta obținând astfel suma de 35 milioane euro, care a fost în ceea mai mare parte externalizată prin includerea acesteia în circuite financiare prin conturi deschise în Monaco, Elveția, Austria și Cipru, conturi controlate direct de Remus Truică și Cristian Aparaschivei (șoferul lui Truică).

Banii au fost folosiți pentru achiziționarea unor bunuri de lux, ambarcațiuni și imobile.

Procurorii mai susțin că Remus Truică s-a folosit în principal de Cristian Aparaschivei, omul său de încredere, care la rândul său a atras în cadrul grupării alte persoane.

În același sens, Remus Truică a coordonat și înființarea a 5 societăți comerciale reprezentate și administrate de Cristian Aparaschivei, Ilie Coconete și S.N.E, care de asemenea au obținut în mod fraudulos credite de la BRD.

La acest grup au aderat și Adrian Sârbu și Sorin Roșca Stănescu, care au contractat în folos personal credite în aceleași condiții frauduloase ca și cele din cazul lui Truică.

În dosar mai sunt implicați trei evaluatori agreați de BRD, care au stabilit pentru terenurile ce au fost ipotecate în favoarea băncii valori mult supraevaluate față de valoarea reală de piață, precum și doi notari: Minola Alexandra Șerban și Dumitru Diaconescu.

DIICOT mai arată că niciunul din cele 17 credite nu a fost restituit, fiind trecute în categoria creditelor neperformante, BRD constituind provizioane în cuantum de 20,2 milioane euro, după ce anterior au fost efectuate prelungiri succesive ale termenelor de constituire a depozitelor colaterale pentru plata dobânzilor și comisioanelor.

Percheziţii în Bucureşti şi trei judeţe. Firmă de salubrizare – URBAN s.a.

7 iulie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

mascati1

Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din Inspectoratul General al Poliţiei Române efectuează 18 percheziţii, pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Vâlcea şi Suceava, pentru destructurarea unei reţele infracţionale specializate în evaziune fiscală.

Din investigaţii a reieşit că, în circuitul infracţional este implicată o companie care desfăşoară activităţi de prestări de servicii în domeniul salubrizării (URBAN S.A.) şi care s-ar fi sustras de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, prin evidenţierea unor operaţiuni comerciale fictive, directe sau interpuse cu alte 20 de societăţi comerciale din România.

În acest mod, în perioada 2008-2012, societatea comercială ar fi desfășurat activități comerciale în valoare de 90.000.000 de euro, prejudiciind bugetul consolidat al statului cu aproximativ 23.000.000 de euro.

Vor fi conduse la audieri 32 persoane, în urma probatoriului administrat urmând a fi dispuse măsurile procedural penale care se impun.

Avocat penalist(-Drept Penal) Coltuc – Omul de afaceri Horia Simu a fost reţinut

25 mai 20233 iulie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

DNA

Omul de afaceri Horia Simu este suspectat de săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu în legătură cu obţinerea unor despăgubiri supraevaluate de la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, potrivit aceloraşi surse. Faptele ar fi fost comise între 2006 şi 2008, când Simu a sprijinit nerespectarea prevederilor legale de către preşedintele, vicepreşedintele şi membrii comisiei.

Modificarea prevederilor din Codul de procedură penală referitoare la durata arestului la domiciliu

2 mai 20232 iulie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din data de 30 iunie 2015 a fost publicatăOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Ordonanța de Urgență modifică prevederile referitoare la durata arestului la domiciliu cuprinse în Codul de procedură penală, în vederea punerii în acord cu exigențele Deciziei Curții Constituționale nr. 361 din 7 mai 2015 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 222 (privind durata arestului la domiciliu) din Codul de procedură penală.

Modificările vizează durata arestului la domiciliu, în faza de cameră preliminară, precum și în cursul judecății în primă instanță.

Astfel, actul normativ prevede că, în tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor măsuri.

De asemenea, în tot cursul judecăţii, instanţa, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu dispuse faţă de inculpat sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor măsuri.

Totodată, actul normativ modifică art. 222 – Durata arestului la domiciliu, care va avea următorul cuprins:
“Art. 222. –
(1) În cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durată de cel mult 30 de zile.
(2) Arestul la domiciliu poate fi prelungit în cursul urmăririi penale, numai în caz de necesitate, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 de zile.
(3) În cazul prevăzut la alin. (2), prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.
(4) Judecătorul de drepturi şi libertăţi este sesizat în vederea prelungirii măsurii de către procuror, prin propunere motivată, însoţită de dosarul cauzei, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.
(5) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, sesizat potrivit alin. (4), fixează termen de soluţionare a propunerii procurorului, în camera de consiliu, mai înainte de expirarea duratei arestului la domiciliu şi dispune citarea inculpatului.
(6) Participarea procurorului este obligatorie.
(7) Judecătorul de drepturi şi libertăţi admite sau respinge propunerea procurorului prin încheiere motivată.
(8) Dosarul cauzei se restituie organului de urmărire penală în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de formulare a contestaţiei.
(9) Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile.
(10) Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.
(11) Dispoziţiile art. 219 alin. (4)-(6) se aplică în mod corespunzător.
(12) În procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, măsura arestului la domiciliu poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 30 de zile. Dispoziţiile art. 239 se aplică în mod corespunzător.”

LUCINSCHI SERGIU/PRICOP RADU PETRU trimisi in judecata

29 iunie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

LUCINSCHI SERGIU, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
– șantaj,
– trafic de influență,
– fals în declarații,
– participație improprie în forma instigării, la infracțiunea de fals intelectual,

PRICOP RADU PETRU, avocat în cadrul Baroului București, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate la șantaj,
– instigare la infracțiunea de fals în declarații.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada decembrie 2014 – martie 2015, inculpatul Lucinschi Sergiu, beneficiind de complicitatea inculpatului Pricop Radu Petru, a exercitat asupra unui om de afaceri (denunțător în prezenta cauză), acțiuni de constrângere, pentru a-l determina să-i remită suma totală de 4.000.000 euro, nedatorată de acesta din urmă.
Astfel, firma la care Lucinschi Sergiu era asociat/acționar a introdus la DIICOT o plângere penală, dând, în mod intenționat, unor afaceri comerciale nerentabile, o încadrare juridică penală. Acțiunile de constrângere au constat în condiționarea retragerii plângerii penale respective de acceptul omului de afaceri de a remite suma de bani menționată.
De asemenea, inculpatul Lucinschi Sergiu i-a promis omului de afaceri că va depune diligențele necesare astfel încât să fie schimbată încadrarea juridică a tuturor faptelor care făceau obiectul plângerii într-o infracțiune pentru care, la retragerea plângerii prealabile, ancheta încetează.
În perioada decembrie 2014-martie 2015, pentru a adăuga presiunii descrise mai sus un mijloc de constrângere și mai puternic, în concordanță cu cuantumul sumei respective, inculpatul Lucinschi Sergiu a pretins că are influență, prin intermediul unor persoane importante, asupra organelor judiciare implicate în instrumentarea unor cauze penale care-l priveau pe omul de afaceri, aflate în lucru la același procuror, respectiv Jurj Tudoran Remus.
În acest sens, inculpatul Lucinschi Sergiu i-a mai promis omului de afaceri că va determina organele judiciare să îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv efectuarea de demersuri pentru ridicarea unor sechestre instituite asupra bunurilor omului de afaceri și pentru soluționarea dosarelor într-o manieră favorabilă acestuia din urmă, indiferent de probele existente.
Sub imperiul acestor constrângeri repetate, temându-se de repercusiunile unui eventual refuz în condițiile în care Lucinschi Sergiu i-a arătat că ar putea influența atitudinea procurorului de caz, la data de 17 martie 2015, în schimbul „ajutorului” promis, inculpatul Lucinschi Sergiu a pretins și a primit de la omul de afaceri dreptul de creanță asupra sumei de 2.000.000 euro, în forma unui contract fictiv de împrumut.
Soluția semnării contract fictiv de împrumut a fost identificată de inculpatul Pricop Radu care, în perioada decembrie 2014-martie 2015, l-a sprijinit în activitatea infracțională pe inculpatul Lucinschi Sergiu, prin formularea a mai multor soluții nelegale, menite să justifice remiterea banilor către inculpatul Lucinschi Sergiu.
Prin acest document, întocmit la instigarea inculpatului Pricop Radu, Lucinschi Sergiu a declarat în mod nereal, sub semnătură proprie, în fața notarului public, că, în perioada 2008-2010, i-a dat omului de afaceri cu titlu de împrumut, suma de 2.000.000 euro, omul de afaceri recunoscând acest lucru și angajându-se să îi restituie până la data de 24 decembrie 2015.
Prin această declarare necorespunzătoare a adevărului, inculpatul Lucinschi Sergiu l-a instigat, cu intenție, pe notarul public să comită, fără vinovăție, un fals intelectual, cu ocazia întocmirii și autentificării contractului de împrumut respectiv.
După semnarea acestui act, inculpatul Lucinschi Sergiu a continuat să îl constrângă în același mod pe omul de afaceri să semneze un contract similar pentru o altă sumă, având același cuantum (2.000.000 euro).

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.

Procurorii anticorupție au dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor față de suspectul Jurj Tudoran Remus într-un dosar separat, sub aspectul complicității la infracțiunea de șantaj.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel București, cu propunere de a se menține măsurile preventive dispuse în cauză.

Avocat Penalist – ANAF va verifica vanzarile de case si terenuri facute pe sume mai mici decat evaluarile din grila notarilor

2 mai 202325 iunie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Astfel, alesii au decis ca statul sa impoziteze valoarea din contract, indiferent de suma, dar sa poata verifica posibilele cazuri de evaziune fiscala.

Tranzactiile care se incheie acum la valori ce le depasesc pe cele din grila notarilor sunt impozitate la suma trecuta in contract. Nu si pentru sumele mai mici decat cele trecute in grila.

Pana acum, daca cineva voia sa vanda un apartament la Zimnicea, sa zicem, cu 10 mii de euro, platea impozit la valoarea acestuia din Grila Notarilor – unde evaluarea facuta de experti la inceputul fiecarui an, indica suma de 20 de mii de euro.

Potivit Constitutiei insa, Grila Notarilor nu este un instrument oficial de calcul pentru taxe. Deputatii din comisia de buget au modificat legea si, de la 1 ianuarie 2016, impozitul se va percepe la cei 10 mii de euro, in cazul nostru – adica valoarea declarata in contract. Atentie, insa:

„In cazul in care valoarea declarata este inferioara valorii minime stabilite prin studiul de piata realizat de Camerele Notarilor Publici, notarul public notifica organelor fiscale respectiva tranzactie”
Iar Fiscul trimite in control inspectorii.

Viorel Stefan (PSD) – Daca cumva el vinde la 100 de lei si declara 10, ce facem Emile?
Emil Niță (PSD) – Eu cred ca daca este o tranzactie dubioasa notarul nici nu-si pune pecetea pe ea.
Viorel Stefan (PSD) – Ce vorbesti? Hai, ma! Hai, las-o! Emile, eu refuz sa cred ca tu nu traiesti in realitatea romaneasca.

Adica notarii sunt obligati prin lege sa raporteze la fisc orice tranzactie care pare necurata in ceea ce priveste pretul.
„- Daca notarul nu notifica organelor fiscale respectiva tranzactie ce se intampla?
– Devine complice la evaziune”, a completat Andreea Paul (PNL)

Notarii sustin ca vor respecta noul Cod Fiscal. Daca in urma controlului cei de la ANAF afla ca vanzatorul si cumparatorul s-au inteles sa declare un pret mai mic, pentru ca, automat, sa plateasca un impozit mai mic, atunci sunt acuzati de evaziune fiscala.

Avocat Penalist sau Drept Penal : Se așteaptă sentințele în Loteria II

8 mai 202319 iunie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Pe 29 decembrie 2008, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus trimiterea în judecată a 13 persoane în acest dosar, printre care se află George Copos, fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş şi Camelia Voiculescu.

Potrivit DNA, George Copos, preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC „Ana Electronic” SA Bucureşti, acţionar majoritar al SC „Ana Grup” SA Bucureşti, este acuzat de spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la infracţiunea de participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă, dezvăluirea de informaţii privilegiate şi recomandarea făcută altor persoane de a dobândi sau înstrăina instrumentele financiare la care se referă acele informaţii şi efectuarea, împreună cu alte persoane, în mod concertat, de operaţiuni de manipulare a pieţei.

Fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş, reprezentant al SC Grivco SA Bucureşti, este acuzat, potrivit procurorilor, de folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă, dezvăluirea de informaţii privilegiate şi recomandarea făcută altor persoane de a dobândi sau înstrăina instrumentele financiare la care se referă acele informaţii şi efectuarea, împreună cu alte persoane, în mod concertat, de operaţiuni de manipulare a pieţei.

În acelaşi dosar, Camelia Voiculescu, acţionând în calitate de persoană fizică, a fost trimisă în judecată pentru folosirea unor informaţii privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă şi efectuarea, împreună cu alte persoane, în mod concertat, de operaţiuni de manipulare a pieţei.

Potrivit rechizitoriului, cu concursul inculpaţilor, s-a realizat conversia ilegală în acţiuni SC „Fast Service Electronica” SA Bucureşti, la un raport de conversie de 6,71 ori mai mic decât cel rezultat din luarea în calcul a valorii comerciale reale a acestora, a unei creanţe fictive în valoare de aproximativ 550.000 de lei a SC „Ana Electronic” SA Bucureşti. AGERPRES

Peste 40 de perchezitii au avut loc, ieri dimineata, in Capitala si in judetele Ilfov si Dambovita, fiind vizate mai multe firme de consultanta in afaceri suspectate de evaziune fiscala si spalare de bani

8 mai 202317 iunie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

mascati

Potrivit Politiei Capitalei, au fost puse in executare 36 de mandate de aducere. Suspectii, in calitate de reprezentanti ai unor societati comerciale, au inregistrat contabil si au declarat fiscal cheltuieli care nu au la baza operatiuni reale, cheltuieli reflectate de servicii fictive de consultanta in afaceri, cu scopul de a se sustrage de la plata obligatiilor fiscale. Prejudiciul adus bugetului statului este de aproximativ 11.000.000 de lei, reprezentand taxa pe valoare adaugata.

Potrivit unor surse din Politie, in acest dosar ar fi vizate firme de consultanta in afaceri, intre care SC Merchandising Provider Company, QB Promotion Company, Pro Communication Advertising si Ferma de idei SRL, iar printre persoanele audiate sunt Madalina Sorana Cristea, Razvan Warincshi , Antonia Mihai si Catalina Tirlea.

Avocat Drept Penal – Penalist :infracţiunea prevazută de articolul 304 din Codul penal

2 mai 202315 iunie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Prin dispoziţiile acestui articol, a fost preluată, în formă modificată, infracţiunea de divulgare a secretului economic (reglementată de art. 298 din vechiul Cod penal), la care s-a adăugat infracţiunea prevăzută de art. 20 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor.

Varianta tip constă în dezvăluirea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte prin prisma atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane. Această faptă este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Faptele incriminate

O variantă atenuată a infracţiunii presupune transmiterea, fără drept, de informaţii secrete de serviciu sau nepublice, de către cel care ia cunoştinţă de acestea. În acest caz, sancţiunea este închisoare de la o lună la un an sau amendă. Potrivit art. 308 din Codul penal, sunt incriminate corespunzător şi faptele săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită permanent sau temporar, cu sau fără remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice care realizează un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora, cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public ori în cadrul unei persoane juridice. În acest caz, limitele speciale ale pedepsei sunt reduse cu o treime.

Cu titlu de exemplu, o primă variantă agravată a infracţiunii este incidentă dacă, urmare a faptelor menţionate mai sus, s-a săvârşit o infracţiune împotriva investigatorului sub acoperire, a martorului protejat sau a persoanei incluse în Programul de protecţie a martorilor. Pedeapsa aplicabilă este închisoarea de la 2 la 7 ani, iar dacă s-a comis o infracţiune contra vieţii, închisoare de la 5 la 12 ani.

O altă variantă agravată a infracţiunii o regăsim prin raportare la art. 309 din Codul penal, în ipoteza în care faptele săvârşite au produs consecinţe deosebit de grave (au produs o pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei), limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege majorându-se cu jumătate.

Informaţiile secrete de serviciu şi cele care nu sunt destinate publicităţii nu sunt determinate de Codul penal, acestea fiind definite de Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

Astfel, potrivit art. 15 lit. e) din această lege, informaţiile secrete de serviciu sunt informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat. De asemenea, în conformitate cu art. 31, informaţiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului. Protecţia informaţiilor secrete de serviciu este reglementată de hotărârea Guvernului nr. 781/2002.

Informaţiile nepublice pot fi cele care au un caracter strict personal, confidenţial, care privesc viaţa personală, operaţiunile comerciale sau financiare ori documentele interne ale unei persoane fizice sau juridice care nu sunt destinate publicităţii etc.

Penal:Zece percheziții au loc, la această oră, la persoane bănuite de infracțiuni la drepturile de autor și spălare de bani !

12 iunie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

În această dimineață, polițiștii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice efectuează 10 percheziții, în București, la persoane bănuite că ar fi obținut 2.000.000 de lei prin punere la dispoziția publicului de opere, fără

acordul titularilor, prin intermediul unor site-uri de tip torrent și spălare de bani.La data de 12 iunie a.c., polițiștii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice – Inspectoratul General al Poliției Române efectuează 10 percheziții la persoane bănuite de spălare de bani proveniți din săvârșirea de infracțiuni de punere la dispoziția publicului de opere, fără acordul titularilor.Activitățile se desfășoară în Bucureşti, sub supravegherea procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la sediile şi punctele de lucru a două societăţi comerciale care desfăşoară activităţi în domeniul comunicaţiilor electronice, precum şi la locuinţele persoanelor bănuite.

Peste 200 de politisti efectueaza joi dimineata perchezitii la mai mult eadrese din Bucuresti si alte judete

11 iunie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Procurorii au emis 60 de mandate de aducere si 105 mandate de perchezitie.

Cercetarile se fac intr-un dosar de evaziune fiscala, in care prejudiciul se ridica la 22 milioane de lei, informeaza Antena 3.

Avocat Penalist – Percheziţii de amploare în Bucureşti şi 7 judeţe. Zeci de persoane duse la audieri

9 iunie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Percheziţii domiciliare de amploare se desfăşoară marţi dimineaţă în municipiul Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Iaşi, Suceava, Hunedoara, Maramureş, Buzău şi Giurgiu, fiind vizate persoane suspectate de evaziune fiscală de aproximativ 1.000.000 de euro.

”În acest moment, 120 de poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pun în aplicare 50 de mandate de percheziţiedomiciliară în municipiul Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Iaşi, Suceava, Hunedoara, Maramureş, Buzău şi Giurgiu şi pun în executare 42 de mandate de aducere într-un dosar privind comiterea infracţiunii de evaziune fiscală”, se precizează într-un comunicat al DGPMB.

Potrivit sursei citate, din datele şi probele administrate în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că suspecţii, în calitate de reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, au înregistrat contabil şi au declarat fiscal cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, cheltuieli reflectate de achiziţii fictive de produse agroalimentare, cu scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale.

Prejudiciul adus bugetului consolidat al statului este de aproximativ 1.000.000 de euro

Infracţiunile privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie – prevăzute de Legea nr. 78/2000;Infracţiuni privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale – prevăzute de Legea nr. 241/2005;Infracţiuni privind spălarea banilor – prevăzute de Legea nr. 656/2002.

8 iunie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Agenţia Naţională de Integritate a deschis un dosar în care este achetat premierul Victor Ponta, ca urmare a acuzaţiilor lansate de DNA, susţin surse judiciare, pentru stiripesurse.ro.

Procurorii DNA au anunţat vineri, 5 iunie, că premierul este cercetat pentru trei infracţiuni de conflict de interese, pentru că, în calitate de prim-ministru al României, l-a desemnat pe Dan Şova, în luna august 2012, în funcția de ministru pentru Relația cu Parlamentul, în luna decembrie 2012, în funcția de ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, în luna februarie 2014, ca ministru interimar al Transporturilor și în luna martie 2014 ministru al Transporturilor. Aceste numiri ar fi ilegale pentru că Ponta a beneficiat în trecut de foloase din partea lui Dan Şova, constând în sume de bani (în total aproximativ 250.000 lei) și dreptul de folosința gratuită a unui autoturism.

Încă un primar de municipiu se vedea stăpânul poliţiei.Avocat Penalist

4 iunie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

După Gheorghe Nichita, primarul Iaşului, încă un primar de municipiu a fost prins de procurorii DNA în postura de pretins stăpân al poliţiei. Janos Mezei, primar al municipiului Gheorgheni din judeţul Harghita, i-a spus unui om de afaceri care formulase un denunţ împotriva lui că are control asupra tuturor poliţiştilor din localitate, potrivit unei declaraţii cuprinse în rechizitoriul prin care edilul a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, şantaj şi instigare la delapidare.

Declaraţia îi aparţine lui Zsolt Virag, administratorul SC Monturist SRL, care l-a denunţat pe Janos Mezei pentru abuz în serviciu.

Mediafax

Avocat Penal.Am dosar penal:Percheziţii DNA în Bucureşti şi 3 judeţe, la 3 instituţii publice

29 mai 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

DNA

Procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Alba, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, comise în perioada 2013 – 2015.

În cursul zilei de 29 mai 2015, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 9 locații situate în Municipiul București și județele: Hunedoara, Mureș și Cluj, din care 3 sunt sediile unor instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea Inspectoratului de Jandarmi Județean Alba.

Avocat Drept Penal-Fostul ministru al Transporturilor nu poate fi executat silit pentru recuperarea prejudiciului din dosarul „Transformatorul”.

27 mai 202026 mai 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Fenechiu Relu

Magistrații de la Tribunalul Iași au admis cererea formulată de soția lui Relu Fenechiu, prin care aceasta contestă executarea silită începută de executorii judecătorești pentru recuperarea prejudiciului din dosarul „Transformatorul”. Acesta a susținut că averea soțului său nu poate fi scoasă la vânzare pentru că nu s-a realizat partajul. La finalul săptămânii trecute, magistrații i-au dat dreptate și au suspendat executarea silită până la momentul judecării definitive a procesului de partaj.

Soție și mamă săracă

În acest dosar, Mariana Fenechiu a pozat într-o soție și mamă îndurerată, rămasă singură acasă, după intrarea în pușcărie a soțului său. Aceasta le-a cerut judecătorilor acordarea unui ajutor public judiciar pentru a putea susține cheltuielile procesului, însă, cere rea a fost respinsă . Daniela Mariana este cea de-a doua soție a lui Relu Fenechiu. Aceasta era cântăreață de muzică populară și juristă la Primăria Abrud atunci când l-a cunoscut pe fostul Ministru al Transporturilor. Cei doi s-au căsătorit în 2007 la Castelul Schloss din Viena, o bijuterie arhitectonică recunoscută în toată lumea. După ce Fenechiu a ajuns în spatele gratiilor, s-a trezit cu executorii pe cap pentru recuperarea prejudiciului din dosarul „Transformatorul”, în care Relu Fenechiu a fost condamnat la cinci ani de închisoare.

Servicii Energetice Moldova, partea păgubită în acest dosar, trebuie să recupereze suma de 58 de miliarde de lei vechi de la cei șase acuzați din acest dosar. Pentru că Fenechiu pare cel mai solvabil dintre acuzați, mare parte din bani va fi recuperată de la el. Acum, soția lui Fenechiu locuiește într-o casă pe Aleea Teilor nr. 1. Ea încearcă să evite executarea, fiind vorba de dosare care au ca obiect: partaj, contestație înscriere în cartea funciară sau contestație la executare.

Avocat Penalist in Drept Penal : Radu Mazăre scapă de pușcărie: Va fi ELIBERAT

22 mai 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Radu Mazăre, primarul suspendat din Constanța, a fost adus ieri la Înalta Curte pentru Casație și Justiție, unde a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a controlului judiciar.

Magistrații de la Înalta Curte au decis înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu, dar decizia nu este definitivă. Astfel, procurorii pot face contestație tot la Curtea Supremă.

Polițiștii fac la această oră 34 de percheziții în București, Ilfov, Prahova și Vâlcea într-un dosare de evaziune fiscală și spălare de bani cu un prejudiciu estimat la peste 16 milioane de euro

20 mai 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Perchezițiile ar viza firme de construcții în domeniul energetic. Printre societățile percheziționate se numără Ateneum Construct și Alpha Oil.

Aceste firme ar fi înregistrat în serviciile contabile o serie de facturi fiscale false sau documente de achiziții care nu aveau acoperire în realitate, tocmai pentru ca administratorii acestor companii să nu plătescă obligațiile fiscale. Din prejudiciul de 16,5 milioane de euro produs statului, 7 milioane de euro ar reprezenta evaziunea fiscală, iar 9,5 milioane de euro spălare de bani.

Avocat Drept Penal(Penalist):Georgică Cornu, supranumit „regele asfaltului din Banat”.

13 mai 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Cornu este suspectat că, prin grupul său de firme, a prejudiciat bugetul de stat cu aproximativ trei milioane de euro, prin înregistrarea în contabilitate de facturi primite de la firmele ţiganilor din Strehaia, în urma cărora au fost decontate operaţiuni comercial ireale. Ulterior plăţilor, banii erau scoşi din conturi şi se întorceau la Cornu, ţiganii oprindu-şi un procent din valoarea facturii, informează pressalert.ro.

Anchetatorii fac percheziţii şi în vila fostei soţii a lui Georgică Cornu, care este pe o stradă din apropiere. Este cea de a treia percheziţie care-l vizează pe Cornu. În primul dosar, acesta este anchetat de DIICOT Timişoara pentru o evaziune fiscală de peste 60 de milioane de lei. Al doilea dosar este gestionat de DIICOT Mehedinţi, Cornu fiind arestat la domiciliu, în martie anul acesta, alături de alţi suspecţi, într-un alt dosar cu un prejudiciu de peste nouă milioane de euro.

Avocat Penalist(Drept penal):Bercea Mondial PRODUCE CUTREMUR/ÎNCĂ 2 DENUNȚURI

30 martie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, a mai făcut, săptămâna trecută, alte două denunțuri în fața procurorilor de la DNA Craiova. Unul dintre denunțuri îl vizează pe un judecător implicat în procesele familiei sale. Și care, la momentul respectiv, a atras suspiciunile breslei și, implicit, și ale mass-media.

Celălalt denunț îi vizează pe doi procurori din județul Olt. Și ei implicați, în diverse spețe, în dosare privind Clanul Bercea.

În urma unui alt denunț făcut de Bercea Mondial în urmă cu două săptămâni, judecătoarea Carmen Marinescu, fosta președintă a Tribunalului Olt, a fost arestată pentru 30 de zile.

Judecătoarea ar fi primit 200.000 de euro pentru a dispune cercetarea în libertate a lui Sandu Anghel, dar şi pentru a pronunţa o soluţie favorabilă pe fond.

Banii au fost primiți în două tranșe, intermediar fiind avocatul Dumitru Cismaru. Prima tranșă a fost de 150.000 de euro, iar cea de-a doua, de 50.000.

După primirea sumei de 200.000 de euro, la 3 luni de la pronunțarea încheierii din data de 22 septembrie 2011, respectiv în intervalul 14 — 22 decembrie 2011, judecătoarea Carmen Marinescu și Iuliu-Severus Marinescu (soțul acesteia) au achiziționat trei suprafețe de teren și o casă, două dintre aceste achiziții nefiind menționate în declarațiile de avere ale magistratului.

În același dosar, pe data de 21 martie, au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile soţul judecătoarei şi un avocat din Baroul Dolj, fiind acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani.

sursa mediafax

Avocat Drept Penal(Penalist):STENOGRAMA confruntării dintre Elena Udrea și denunțătorii săi

23 martie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Date din referatul procurorilor de prelungire a stării de reținere a Elenei Udrea

Astfel, cu privire la infracţiunile de luare de mită, pe parcursul confruntărilor efectuate inculpaţii Topoliceanu Ana Maria, Gardean Adrian, Lungu Ştefan şi Nastasia Gheorghe au recunoscut săvârşirea infracţiunilor ce li se impută şi au indicat participaţia inculpatei Udrea Elena Gabriela la pretinderea şi primirea sumelor de bani.

Inculpata Topoliceanu Ana Maria a arătat:

„Întrebare: Din banii primiţi de dumneavoastră de la societatea Consmin prin intermediul lui Lungu Ştefan şi Breazu Tudor aţi dat o partea doamnei UDREA ELENA GABRIELA?

Răspuns: Pe toţi, într-o formă sau alta.

Întrebare: Dacă în perioada 2010-2012 aţi achitat bunuri şi servicii de care a beneficiat doamna UDREA ELENA GABRIELA?

Răspuns: Da, inclusiv din banii de la Consmin.

Întrebare: În ce formă şi în ce împrejurări dădeaţi banii proveniţi de la Consmin doamnei UDREA ELENA GABRIELA, aşa cum aţi susţinut?

Răspuns: O parte a fost excursia la Danai, o altă parte cash. Au mai fost situaţii în care îi plăteam salariul lui Breazu Tudor.

Întrebare: Plăţile cash unde se făceau, de câte ori şi de ce sume era vorba?

Răspuns: La ea acasă, la minister, cred că de două ori, eu suma totală am văzut-o când am văzut actele, cred că în jur de 10000 euro fiecare.”

Cu acelaşi prilej, inculpatul Gardean Adrian a arătat:

„Întrebare: Dacă aţi întâlnit-o pe doamna UDREA ELENA GABRIELA în cursul anului 2011 la pensiunea domnului Nastasia Gheorghe şi dacă aţi avut vreo discuţie cu aceasta referitoare la plata unor sume de bani, iar, în caz afirmativ, în ce a constat această discuţie?

Răspuns: Da, am avut o discuţie, ne-am întâlnit la începutul anului 2011 la cabana domnului Nastasia. Am avut o discuţie forate scurtă referitor la derularea lucrărilor de la Straja, cred că ne întorceam de la inaugurarea gondolei de la Vulcan, ocazie cu care a fost făcută o vizită şi pe domeniul schiabil de la Straja. Ulterior, spre seară, am ajuns la cabana domnului Nastasia. A fost o discuţie scurtă, de câteva minute, cred că Ştefan Lungu m-a prezentat doamnei, am rămas cu domnul Nastasia şi cu doamna Udrea. Nu aş putea să redau 100% discuţia, dar din înţelegerea mea, domnul Nastasia urma să se ocupe de derularea în continuare a contractului, de plăţi şi de sponsorizări. Având în vedere că se derulase anterior un alt contract finanţat de minister, iar Lungu Ştefan îmi spusese că trebuie să fac plăţi de aproximativ 10% prin intermediul firmei sale, ceea ce s-a şi întâmplat, în acest context am înţeles că referirea doamnei Udrea la sponsorizări se referea la plăţi similare. De altfel, cred că acesta este şi scopul pentru care am fost invitat.

Întrebare: Ţineţi minte termenii folosiţi de doamna UDREA ELENA GABRIELA?

Răspuns: Mi-a rămas în minte termenul „sponsorizare”. Nu am definit exact ce înseamnă sponsorizarea, dar oricum ceea ce am plătit ulterior nu a fost sub forma unui contract de sponsorizare.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Este posibil ca ideea aceasta de sponsorizare să vă fi venit în minte după ce aţi citit acuzaţiile care vi s-au adus de procurori în dosarul Gala Bute şi anume că aţi sponsorizat firma lui Rudel Obreja?

Răspuns: Cred că nu am fost acuzat de procurori pentru Gala Bute, acuza care mi s-a adus a fost doar pentru contractele cu Ştefan Lungu pentru domeniile schiabile Borsec şi Cavnic.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: E posibil ca ideea de sponsorizare să vă fi venit în minte după ce aţi aflat că se cercetează sponsorizarea Galei Bute?

Răspuns: Contractele pe care le aveam înainte erau oarecum mascate prin faptul că achiziţionam sau cumpăram produse prin firma lui Ştefan Lungu. Ulterior, când s-a întâmplat publicitatea şi nu sponsorizarea cu Rudel Obreja, nu a fost pentru Gala Bute, ci pentru o gală de box care s-a desfăşurat ulterior. Ce înţelesesem eu din experienţa cu autorităţile publice de până la momentul respectiv, cota de 10% avea un caracter general. La momentul discuţiei cu doamna Udrea, nu am înţeles exact ce urma să vizeze sponsorizarea, mă aşteptam la orice, o firmă, un cămin de bătrâni, urma ca destinaţia să îmi fie indicată de domnul Nastasia, aşa cum s-a şi întâmplat.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Ce sponsorizare v-a indicat domnul Nastasia să faceţi?

Răspuns: Nicio sponsorizare. Mi-a indicat o sumă de bani pe care trebuie să o aduc, în principiu 10%, nu am adus întreaga sumă de bani pentru că nu dispuneam de ea la momentul respectiv, iar în completare mi-a indicat să fac o sponsorizare, dar ulterior i-am spus că nu se poate şi că vom face un contract de publicitate pentru un eveniment ulterior.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: În scurta aceea discuţie, cumva aţi simţit că vă şi condiţionez proiectul de aceste sponsorizări?

Răspuns: Percepţia mea vis-a-vis de derularea contractelor până atunci era că în zona ministerului erau mai multe persoane implicate care pe undeva cereau pentru campanii electorale, diferite sponsorizări, un procent de 10%, confirmat până atunci de contractele deja finalizate sau în curs de execuţie. Cu siguranţă că am înţeles că acel contract probabil nu era finanţabil dacă eu nu ajungeam să îmi onorez această obligaţie de plată, adică acel 10% despre care ştiam că se dă.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Dacă eu i-am spus domnului Gardean că derularea acelui contract este condiţionată de sponsorizări?

Răspuns: Nu aş putea reda 100% cuvintele, dar a fost ceva de genul „va fi nevoie de o sponsorizare”. Nu a fost o condiţionare clară de genul „dacă nu dai sponsorizarea, nu primeşti banii” de către doamna Udrea, eu am înţeles-o ca fiind o condiţionare într-un context general.”

Pe parcursul confruntării, inculpatul Lungu Ştefan a dat următoarele răspunsuri la întrebările care i-au fost adresate:

„Întrebare: Ştia doamna UDREA ELENA GABRIELA că o parte din banii primiţi de dumneavoastră, fie de la Termogaz, fie de la Consmin,erau folosiţi pentru plata unor bunuri sau a unor servicii de care a beneficiat Partidul Democrat Liberal?

Răspuns: În mod direct, nu ştiu dacă avea cunoştinţă, dar prin intermediul lui TOPOLICEANU ANA MARIA cu care aveam relaţia directă, pentru că nu am avut o relaţie financiară cu doamna Udrea, am înţeles că da.

Întrebare: Dacă au beneficiat persoane din Partidul Democrat Liberal, inclusiv doamna Udrea, de serviciile de monitorizare media achiziţionate de la Zăinescu Alin?

Răspuns: Da.

Întrebare pentru inculpatul LUNGU ŞTEFAN: Aţi achiziţionat printuri de mari dimensiuni folosite la Convenţia PDL la care a fost aleasă în funcţia de preşedinte doamna Udrea?

Răspuns: Da.

Întrebare: doamna Udrea Elena îl cunoştea pe Cosmin Dragomir, administratorul lui SC Total Media Prod SRL şi ştia că acesta realizează materiale promoţionale pentru partid?

Răspuns: Da.

Întrebare: ştiţi dacă domnul Cosmin Dragomir i s-a plâns doamnei Udrea de întârzieri în plata serviciilor prestate pentru partid?

Răspuns: Da, îmi aduc aminte că s-a plâns, existau momente de întârziere a plăţilor. Ştiu acest lucru de la Cosmin Dragomir.

Întrebare: Dacă dumneavoastră aţi avut discuţii cu angajaţi ai ministerului care au afirmat că organizarea Galei Bute era nelegală şi dacă aceste persoane au adus aceste împrejurări la cunoştinţa ministrului Udrea?

Răspuns: Da, au fost momente în care funcţionarii au reclamat imposibilitatea de a se încadra în limitele legale, dar, de cele mai multe ori, persoana care intervenea era George Nastasia, înţelegând că era omul cu semnătura. Da, persoanele acuzau o anume presiune referitoare la acest eveniment. În şedinţe erau ridicate toate problemele, la unele din aceste şedinţe participa şi doamna Udrea.

Întrebare pentru inculpatul LUNGU ŞTEFAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: puteţi preciza care erau criticile sau contestările acestor persoane legate de gală? Ce reclamau aceste persoane că nu se poate face sau că ar fi ilegal?

Răspuns: de cele mai multe ori, au fost critici legate de modalitatea de achiziţie realizată cu firma lui Rudel Obreja, de neînţelegerile legate de specificul evenimentului şi de desele întârzieri datorate reformulărilor din documentele galei. Ştiu că au fost critici cu privire la faptul că iniţial era vorba de Federaţia Română de Box, iar ulterior de firma lui Rudel Obreja şi cu privire la faptul că acesta era suspendat de Federaţia Internaţională de Box.”

Inculpatul Nastasia Gheorghe a indicat următoarele împrejurări:

Întrebare: Aţi asistat la discuţia care a avut loc la începutul anului 2011 la pensiunea dumneavoastră între UDREA ELENA GABRIELA şi GARDEAN ADRIAN, iar, în caz afirmativ, s-a discutat cu acest prilej despre realizarea unor sponsorizări şi în ce context?

Răspuns: Da, am asistat. S-a discutat la modul general, doamna Udrea l-a întrebat pe domnul Gardean dacă există posibilitatea să facă anumite sponsorizări.

Întrebare: Aţi primit de la GARDEAN ADRIAN o geantă conţinând suma de 900.000 euro în toamna anului 2011, iar, în caz afirmativ, ce aţi făcut cu aceasta?

Răspuns: Da. Suma era spusă de Gardean, eu nu am verificat şi am dus-o doamnei Udrea.

Întrebare: Doamna Udrea ştia că urma să vă întâlniţi cu GARDEAN ADRIAN pentru primirea sumei menţionate?

Răspuns: Nu ştiu dacă ştia, pentru că relaţia lui GARDEAN ADRIAN era mai mult cu Ştefan Lungu. Doamna Udrea îmi spusese mie cu ocazia discuţiei care a avut loc la ziua mea să ţin legătura cu Gardean cu privire la sponsorizări.

Întrebare: V-a spus domnul GARDEAN ADRIAN că va încheia un contract de publicitate cu firma lui Rudel Obreja şi cuantumul acestuia? Aţi transmis acest lucru doamnei Elena Udrea?

Răspuns: Da, mi-a spus când a venit cu geanta. Când am dus geanta am şi transmis doamnei Udrea că urma să facă o sponsorizare pentru Gala Bute. Nu îmi aduc aminte dacă a precizat suma.

Întrebare: Ştiţi de ce urma să sponsorizeze domnul Gardean firma lui Rudel Obreja şi de ce trebuia transmis acest lucru doamnei Elena Udrea?

Răspuns: Rudel Obreja făcea presiuni că nu îşi încasase tot contractul pe care îl avusese cu ministerul.

Întrebare: GARDEAN ADRIAN urma să facă această sponsorizare în contul sponsorizărilor despre care discutase cu doamna Udrea la ziua dumneavoastră?

Răspuns: Da.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE: Dumneavoastră, în calitate de persoană împuternicită cu drept de semnătură în locul ministrului, eraţi cel care lua deciziile cu privire la alocarea fondurilor în cadrul programului „Ski în România”?

Răspuns:Nu, eu aveam delegare de competenţă să semnez în locul ministrului documentele pe care trebuia să le semneze ministrul. Nu coordonam şi nu am coordonat niciodată programul „Ski în România”, lucru care se poate verifica şi în fişa postului şi nu eu făceam alocările pentru UAT-uri. Alocările se făceau la propunerile direcţiei de specialitate de către doamna ministru.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Puteţi spune ce fel de geantă era, ce mărime, ce culoare, ce fel de închidere prezenta şi care era cupiura banilor despre care pretindeţi că mi i-aţi dat în toamna anului 2011?

Răspuns: Era o geantă de culoare închisă, cred că neagră, detalii referitoare la sistemul de închidere nu am reţinut şi nici nu am deschis-o, astfel încât nu ştiu care era cupiura banilor. Mărimea era apropiată de cea a unei genţi diplomat. Nu îmi amintesc alte detalii cu privire la această geantă. Gardean Adrian este cel care mi-a spus că în acea geantă erau 900.000 euro. Categoric geanta nu era din pânză.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: dacă la momentul la care aţi fi adus geanta mai era cineva la uşa cabinetului sau în cabinet?

Răspuns: În cabinet nu mai eram nimeni, în afara cabinetului, în faţa uşii, era o secretară, nu îmi aduc aminte care dintre acestea.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea apărătorului inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Cât a durat din momentul în care a luat geanta de la Gardean şi până în momentul în care a intrat în cabinetul ministrului şi a lăsat geanta?

Răspuns: Imediat după ce a plecat domnul Gardean, am luat geanta şi am dus-o la cabinet la doamna ministru. Nu ştiu, cred că au trecut 5-10 minute.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea apărătorului inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Ce i-aţi spus doamnei ministru când aţi predat geanta?

Răspuns: Că este de la domnul Gardean şi că a spus că va face şi sponsorizare în Gala Bute. I-am spus şi ce mi-a spus domnul Gardean că este în interiorul genţii.

S-a stabilit că inculpaţii Breazu Tudor Liberiu şi Topoliceanu Ana Maria foloseau sumele obţinute din infracţiunile de luare de mită pentru plata unor servicii efectuate în interesul organizaţiei Bucureşti a Partidului Democrat Liberal şi al inculpatei Udrea Elena Gabriela, cu ştiinţa acesteia.

Spre exemplu, inculpaţii achitau lunar suma de 3.000 de euro de la persoana care a coordonat într-o perioadă echipa de comunicare a organizaţiei PDL Bucureşti, după care s-a ocupat exclusiv de comunicarea publică a inculpatei Udrea Elena Gabriela.

De asemenea, inculpaţii achitau sume care ajungeau uneori la 10.000 euro lunar unui grup de persoane, pentru care foloseau titulatura „postaci”, şi al căror rol era de a posta comentarii sub identităţi fictive pe paginile de internet ale unor ziare sau portaluri de ştiri. Aceste persoane primeau zilnic de la persoana care s-a ocupat de coordonarea echipei de comunicare mesajele pe care trebuiau să le promoveze, după care accesau paginile de internet care le erau indicate şi comentau articolele relevante pentru a canaliza opinia participanţilor la aceste discuţii în direcţia dorită. „Postacii” erau plătiţi în funcţie de numărul comentariilor formulate, pe baza unor statistici ţinute de acest coordonator al echipei de comunicare a organizaţiei PDL Bucureşti, care s-a ocupat exclusiv de comunicarea publică a inculpatei Udrea Elena Gabriela.

Toate aceste plăţi se realizau fără a fi întocmite documente justificative, cu ştiinţa inculpatei Udrea Elena Gabriela, care primea periodic informări pe mail cu privire la situaţia plăţilor şi la eficienţa „postacilor” de la Breazu Tudor şi de la coordonator.

Cu privire la aceste împrejurări, inculpata Udrea Elena Gabrielaa arătat că unele plăţi se făceau din fonduri care nu erau înregistrate în evidenţa partidului, provenind de la persoane sau firme care nu doreau să le fie cunoscută calitatea de donator.

„Întrebare: Ştiaţi că Breazu Tudor, Cristi Călugăru, postacii şi materialele promoţionale erau plătite de către doamna TOPOLICEANU ANA MARIA?

Răspuns: Pe Breazu Tudor îl plăteam eu. Dacă au fost situaţii în care l-a plătit TOPOLICEANU ANA MARIA, în mod cert ulterior banii aceia au fost recuperaţi de TOPOLICEANU ANA MARIA. Cristi Călugăru ştiu că primea bani de la partid şi separat, în afara contractului. În total probabil că era această sumă de 3000 de euro. Suma din afara contractului era plătită de TOPOLICEANU ANA MARIA, din ce ştiu eu, din bani de la partid, de unde se făceau toate plăţile. Erau situaţii în care partidul deţinea fonduri care nu erau înregistrate în contabilitate şi care proveneau, de exemplu, din contribuţiile de la sectoare, din donaţiile membrilor şi au fost şi cazuri în care candidaţii au contribuit cu sume de bani. Au fost situaţii în care aceşti bani nu se înregistrau. Deşi nu se ţinea o evidenţă a acestor sume, conducătorul fiecărui sector ştia cu cât a contribuit, astfel încât nu era dificil de ţinut socoteala. Este posibil ca o evidenţă a sumelor neînregistrate în contabilitate să fi fost ţinută şi de contabila. Nu ştiu cu cât erau plătiţi postacii. Ştiu doar că au funcţionat câteva luni în perioadă de campanie electorală, erau studenţi din partid care iniţial au lucrat gratis, dar era ineficient şi apoi s-a luat decizia să fie plătiţi şi nu aş şti să vă spun la cât ajungeau sumele, probabil la cât a spus TOPOLICEANU ANA MARIA. Presupun că postacii erau plătiţi din aceeaşi bani care se foloseau la partid.

Întrebare: Primeaţi de la Cristi Călugăru o situaţie detaliată lunar cu numărul de comentarii ale postacilor şi cu sumele plătite acestora?

Răspuns: Posibil da, dar nu stăteam să le citesc având în vedere că erau mii de comentarii.

Întrebare: Ştiţi dacă domnul Horaţiu Ţica a făcut asemenea donaţii neînregistrate sau a plătit cheltuieli ale partidului?

Răspuns: Nu cunosc personal, dar cred că a fost candidat la consiliul general şi este posibil să fi făcut. Se întâmpla şi se întâmplă la toate partidele, fără excepţie, ca firme şi persoane care doresc să facă donaţii sau sponsorizări să nu vrea să apară în această calitate, de teama repercusiunilor politice ori a scandalului mediatic care s-ar declanşa ca urmare a asocierii cu un partid sau altul. În acest context, puteau fi firme şi persoane care să fi sprijinit campania PDL, fără să fi dorit ca lucrul acestea să fie cunoscut în mod public. Dacă voi identifica vreun caz, voi face precizări.”

În condiţiile în care dispoziţiile Legii nr. 334/2006 interzic în mod expres finanţarea partidelor politice prin plata unor sume care să nu se regăsească în contabilitate, eludarea acestor dispoziţii imperative demonstrează că inculpata a cunoscut şi a acceptat provenienţa infracţională a sumelor de bani folosite pentru funcţionarea organizaţiei pe care o conducea.

Astfel, art. 7 din legea menţionată prevede că la primirea donaţiei sunt obligatorii verificarea şi înregistrarea identităţii donatorului, indiferent de caracterul public sau confidenţial al acesteia. Art. 8 din acelaşi act normativ prevede că toate donaţiile vor fi evidenţiate în mod corespunzător în documentele contabile, cu menţionarea datei la care au fost făcute şi a altor informaţii care să permită identificarea surselor de finanţare, iar donaţiile de bunuri şi servicii prestate cu titlu gratuit vor fi reflectate în contabilitate la valoarea justă şi stabilită în condiţiile legii.

Raţiunea legii care impune evidenţa tuturor donaţiilor este tocmai de a evita ca persoanele care beneficiază de fonduri publice să sprijine activitatea politică a demnitarilor care atribuie aceste fonduri.

Ignorarea acestor prevederi echivalează, sub aspectul laturii subiective, cu acceptarea de a participa la săvârşirea unei infracţiuni, iar apărarea potrivit căreia această practică este generalizată la nivelul tuturor partidelor nu este de natură să înlăture răspunderea penală a inculpatei.

Totodată, a rezultat că la aproximativ două luni după ce inculpata Udrea Elena Gabriela a primit suma de 900.000 de euro, în contabilitatea partidului s-au înregistrat 5 donaţii în numerar în valoare totală de 265.000 RON, echivalentul a 50.000 euro, prin intermediul a 5 chitanţe cu numere consecutive, emise pe numele unor persoane care nu recunosc efectuarea acestor donaţii şi ale căror venituri nu le-ar fi permis să deţină asemenea disponibilităţi.

Cu privire la prezenţa inculpatei Udrea Elena Gabriela în sediul ministerului la data de 06.10.2011, din relaţiile comunicate de Ministerul Dezvoltării Regionale rezultă că nu există o condică sau o altă evidenţă privind prezenţa demnitarilor. Inculpata a semnat acte şi a participat la activităţi oficiale în zile de 5 şi 7.10.2011, iar la data de 08.10.2011 s-a aflat într-o delegaţie în străinătate.

Cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu privind atribuirea contractului de lucrări în staţiunea Straja, raportul de constatare tehnico – ştiinţifică întocmit a demonstrat că în cauză nu erau îndeplinite condiţiile pentru atribuirea directă a lucrărilor, a prezentat mecanismul prin care a fost prejudiciat bugetul Municipiului Lupeni, prin interpunerea unui intermediar şi supraevaluarea bunurilor achiziţionate, şi a indicat cuantumul pagubei produse, respectiv suma de 4.237.719,60 RON.

Temeiurile care impun privarea în continuare de libertate a inculpaţilor

Cu privire la inculpaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Tudor Liberiu şi Obreja Rudel este necesară prelungirea arestării preventive, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuarea privarea de libertate a acestora.

Infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor sunt dintre cele prevăzute de art. 223 alin. (2) C.pr.pen., iar din probele cauzei rezultă că privarea acestora de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Generalizarea la nivelul administraţiei publice a unui comportament prin care se stabileşte o legătură directă, aproape automată, între plăţile efectuate din fondurile publice şi perceperea unui comision de 10% de către persoanele care conduc autorităţile contractante reprezintă un fenomen extrem de periculos pentru buna funcţionare a statului.

Totodată, prin acest gen de fapte, care urmăresc favorizarea anumitor operatori economici, se aduce o atingere semnificativă liberei concurenţe, un principiu esenţial într-o economie de piaţă, în condiţiile în care probele administrate în cauză au demonstrat că doar anumite societăţi comerciale, care pot influenţa deciziile autorităţilor, au acces la fondurile publice.

Acest fenomen nu ar putea avea loc în lipsa unor persoane dispuse să ascundă faptele de corupţie prin punerea la dispoziţia persoanelor implicate a unor instrumente sofisticate care să ascundă natura tranzacţiilor şi beneficiarii finali.

O reacţie fermă a organelor judiciare la adresa acestor persoane poate avea ca efect diminuarea fenomenului corupţiei, care este strâns legat de existenţa mecanismelor de disimulare a sumelor primite cu titlul de mită.

Infracţiunile de corupţie şi asimilate celor de corupţie, cele de evaziune fiscală şi de spălare de bani, prin natura şi prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea acestui fenomen infracţional şi limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobriu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică, chiar şi în lipsa antecedentelor penale ale inculpaţilor. (I.C.C.J., s. p., decizia nr. 2782 din 26 aprilie 2005; I.C.C.J., s. p., decizia nr. 234 din 13.01.2006).

Modul de săvârşire a faptelor şi felul în care inculpaţii se raportează la fondurile publice, privite ca o sursă de care pot dispune discreţionar în funcţie de interesul propriu, conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică.

Cu privire la inculpatul Rudel Obreja sunt îndeplinite şi condiţiile prevăzute de art. 223 alin. 1

Cu privire la inculpaţii Nastasia Gheorghe, Lungu Ştefan şi Resmeriţă Gheorghe se impune prelungirea arestului la domiciliu, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuarea privarea de libertate a acestora.

Infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor sunt dintre cele prevăzute de art. 223 alin. (2) C.pr.pen., iar privarea acestora de libertate este necesară pentru buna desfăşurare a urmăririi penale.

Modul de săvârşire a infracţiunilor de corupţie reţinute în sarcina inculpaţilor, prin pretinderea unui procent fix din fondurile primite de operatorii economici de la bugetul de stat, conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică, care impune luarea unei măsuri preventive.

La aprecierea pericolului concret al faptelor trebuie avută în vedere şi valoarea deosebit de ridicată a sumelor care formează obiectul infracţiunilor de corupţie şi a prejudiciilor produse bugetului de stat, precum şi modul conspirat în care s-au realizat transferurilor băneşti, care denotă specializarea inculpaţilor.

Deşi faptele inculpaţilor prezintă un grad ridicat de pericol social, poziţia procesuala a acestora reprezintă o circumstanţă esenţială pentru stabilirea măsurii preventive care se impune în cauză.

Astfel, inculpaţii au recunoscut săvârşirea faptelor, au ajutat la stabilirea adevărului şi au formulat denunţuri cu privire la fapte de corupţie şi participanţi care nu erau cunoscuţi organelor de urmărire penală.

Atitudinea inculpaţilor este considerată de legiuitor un element esenţial la stabilirea gradului concret de pericol social, iar recunoaşterea integrală a acuzaţiei şi formularea unor denunţuri atrag diminuări semnificative ale limitelor de pedeapsă. Această diferenţă de tratament trebuie să se regăsească şi la momentul dispunerii unor măsuri preventive, având în vedere că pericolul social este un factor determinat la aprecierea gradului de pericol pentru ordinea publică.

Pentru a oferi instrumentele necesare în lupta împotriva unui element infracţional deosebit de complex, este esenţial ca organele judiciare să transmită mesajul că persoanele care ajută la aflarea adevărului vor avea, încă de la început, o situaţie procesuală mai avantajoasă decât cele care au o atitudine nesinceră.

Tratarea nediferenţiată a tuturor participanţilor la comiterea unei infracţiuni ar reprezenta în realitate un stimulent ca aceştia să încerce să îngreuneze cercetările, cu rezultate inacceptabile pentru eficienţa politicii penale a statului.

Arestarea inculpaţilor răspunde cerinţelor de actualitate, oportunitate şi proporţionalitate a arestării preventive, având în vedere că nicio altă măsură nu ar îndeplini scopul urmărit de legiuitor.

În raport cu art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 23 din Constituţie, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârşirii unei noi infracţiuni, fiind necesară astfel pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.

În raport cu gravitatea faptelor săvârşite, persoana şi conduita inculpaţilor, reacţia opiniei publice, rezonanţa şi gravitatea faptelor denotă că în speţă sunt îndeplinite exigenţele pentru a putea fi dispusă privarea de libertate.

sursa comisarul

Avocat Drept Penal(Penalist):Ilie Sârbu, DENUNŢAT de Hrebenciuc la DNA

16 martie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Ilie Sârbu, al cărui nume ar putea apărea şi în dosarul care îl vizează pe deja fostul ministru al finanţelor, Darius Vâlcov, figurează într-un Mega-dosar cu retrocedări din trei judeţe din vestul ţării. Principalul denunţător în acest dosar este Viorel Hrebenciuc. Nici Ioan Adam nu este străin de furnizarea de date. Mai ales că, în ultimul timp,

pasionat de scris, aşa cum l-a cunoscut opinia publică, deputatul de braşov redactează denunţ după denunţ. Iar omul prin care socrul actualului dobitoc din fruntea guvernului a participat la retrocedarea a peste 200.000 de hectare de teren agricol şi păduri din trei judeţe din vestul ţării este Adam Crăciunescu. Personajul implicat şi în dosarul de la Braşov. Şi pe care Sârbu l-a promovat mereu în funcţii cheie.

comisarul

Institutia „denuntului penal”va crea mostrii in dosarele penale si solutii inechitabile atrage atentia avocat penalist Coltuc

25 mai 20232 martie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Luam o situatie ipoteza de lucru:ce se intampla daca liderul unui grup infractional face un denunt si pe langa reducerea limitelor de pedepse la jumatate ar deveni ulterior martor?

S-ar ajunge la situatii hilare in care coinculpati sau chiar inculpatii principali sa scape de pedeapsa iar ceilalti daca nu recunosc faptele sa fie condamnati

Dupa pararea mea dreptul la aparare este infrant in aceste situatii.

Nu trebuie sa fii specialist in drept sa vezi de exemplu in dosarul Microsoft denuntatorii(desi au participat activ la savarsirea infractiunilor) sunt liberi ,iar ceilalti fie sunt foartati sa recunoasca,fie se afla in arest.

Aveti mai jos o decizie date de CCR care da apa la moara denuntatorilor

Curtea Constituțională a României a decis joi că este neconstituțională excluderea de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei în cazul persoanei care are calitate de martor și care nu a comis o infracțiune gravă.

Curtea ar fi constatat, potrivit unor surse judiciare, că trebuie să beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei persoanele care au calitate de martori, indiferent dacă au comis o infracțiune gravă sau nu, și care prin declarațiile lor furnizează informații și date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracțiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni.

Plenul Curții a luat, joi, în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.19 din Legea nr.682/ 2002 privind protecția martorilor, potrivit cărora: ”Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct.1 și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”.

„Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă reglementată de art.19 din Legea nr.682/ 2002, care exclude de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege persoana care are calitate de martor, în sensul art.2 lit. a pct.1 din lege, și care nu a comis o infracțiune gravă, este neconstituțională”, se arată într-un comunicat al CCR transmis joi AGERPRES.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.

Argumentațiile reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Avocat Drept penal(Penalist):Dupa traditionalul principiu „unde dai si unde crapa”, procurorii anticoruptie care au declansat ancheta privind deturnarea de fonduri europene in judetul Prahova

20 martie 202325 februarie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

700 milioane de euro

Programele suspectate de procurori au fost aprobate de ministerul condus de Eugen Teodorovici
700 milioane de euro. Acesta este, in medie, bugetul anual al Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Adica o vaca tocmai buna de muls, ceea ce s-a si intamplat, de altfel, de cand europenii au inceput sa arunce cu banii in noi pentru a ne ajuta sa ne adaptam la noile realitati ale economiei de piata. Pentru ca, de altfel, acesta este si primul scop declarat al programului POSDRU: „organizarea de seminarii pentru instruirea angajatilor in vederea adaptabilitatii la tehnologii avansate”. Asa ca nenumarate firme, majoritatea considerate a fi unele de casa pe langa diversi lideri politici, s-au specializat in instruirea a cat mai multi romani, in special a celor aflati in cautarea unui loc de munca mai bun. Iar afacerea nu avea cum sa nu se dovedeasca infloritoare, mai ales ca robinetul Uniunii Europene nu s-a oprit decat o singura data, pentru scurt timp, cand pana si naivii functionari de la Bruxelles si-au dat seama ca ceva nu este in regula.

Cursanti fantoma

Cele mai multe firme din Prahova vizate de anchetă au derulat programe de mediu cu sprijinul ministerului condus de Gratiela Gavrilescu
Extrem de interesant este ca „marfa” pentru programele POSDRU se gaseste intotdeauna, mai ales ca toti cei care accepta sa urmeze aceste cursuri primesc o leafa deloc de neglijat pe timpul participarii la seminarii. Participare care insa, dupa cum suspecteaza procurorii anticoruptie, este sublima, dar lipseste cu desavarsire. Pentru ca unele dintre firmele vizate nu-si mai bat capul cu costisitoarea instruire a celor racolati, preferand sa lucreze cu asa-numitii „cursanti fantoma”, care doar semneaza ca au fost la cursuri, isi iau banii si diploma si toata lumea pare astfel multumita! Chiar si formatorii care, pentru ca asa nu mai trec nici ei pe la cursuri si isi pot vedea de activitatea de baza, accepta astfel sa semneze pentru 4.000 de lei, cu toate ca iau in mana doar 2.000!

Catering ca la Master Chef

Alte surse inepuizabile de castiguri fabuloase, pe langa banii obtinuti de la cursanti si formatori, sunt reprezentate de cheltuielile facute pe consumabile. Pentru ca, dupa cum au ramas cu gura cascata pana si anchetatorii, firmele de catering asigura mancare „cursantilor fantoma” pe niste sume fabuloase, de zici ca este vorba de simandicoase specialitati culinare gatite de cei mai galonati chefi… Astfel ca nu mai mira pe nimeni ca, de exemplu, imprimante care costa in orice magazin 2.000 de lei, sunt achizitionate prin programul POSDRU pe sume care se invart intre 9.000 si 10.000 de lei.

Proiecte pe hartie

Interesant este si ca, recent, s-a descoperit ca moda proiectelor facute pe bani multi, dar doar pe hartie, a continuat pe banda rulanta, desi au existat mai multe sesizari in acest sens. Insa se pare ca au existat scurgeri de informatii din chiar sanul Ministerului Fondurilor Europene, condus de Eugen Orlando Teodorovici. Si, drept urmare, s-ar fi facut chiar interventii telefonice prin care firmele de casa care au tocat banii alocati prin POSDRU au fost instiintate de controalele OIR, asa ca au fost apoi sunati cursantii sa declare in fals ca ei chiar au urmat acele seminarii. Si cu toate ca practica este una nationala, sursele noastre sustin ca „buboiul” se va sparge in primul rand la Prahova, acolo unde procurorii Laurei Codruta Kovesi avanseaza deja in ritm alert cu ancheta privind deturnarea fondurilor europene. Si unde ar exista o mare prietenie intre „beneficiarii” POSDRU, pe de o parte, si ministrii Eugen Orlando Teodorovici si Gratiela Leocadia Gavrilescu. Primul conduce chiar Ministerul Fondurilor Europene, unde se aproba programele POSDRU, in timp ce Gavrilescu este „doamna de fier” de la Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, cele mai multe cursuri suspecte avand loc tocmai pe domeniul mediului.

sursa comisarul.ro

Ghidul Anticoruptiei din Romania.Dosare coruptie 2015

19 februarie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Ghid anticorupţie pentru cetăţeni

De citit cu placere

Avocat Drept Penal(Penalist): Ce solutii gaseste DNA/DIICOT cand Parlamentul nu incuviinteaza arestarea preventiva

20 martie 202318 februarie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Dacă nu pot fi privaţi de libertate, parlamentarii sunt în schimb arşi la buzunare. Soluţia: controlul judiciar pe cauţiune.

Procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie au dispus punerea sub control judiciar pe cauţiune împotriva senatorului Marius Isăilă, suma fiind stabilită la 500.000 de lei. În plus, procurorii anticorupţie au pus sechestru pe pe mai multe imobile ale acestuia (două apartamente în Bucureşti, unul în Bacău şi un teren de peste 1.000 de metri pătraţi în Corbeanca), dar şi pe conturile acestuia, până la concurenţa sumei de 220.000 de euro. „Inculpatul Marius Ovidiu Isăilă va depune o cauţiune în valoare de 500.000 lei, care va fi consemnată pe numele inculpatului la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sau prin constituirea unei garanţii reale, mobiliare ori imobiliare, în limita aceleiaşi sumei de 500.000 lei, în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie“, se arată într-un comunicat al DNA. Decizia procurorilor vine după ce Senatul a respins cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive a senatorului Marius Isăilă, acuzat de trafic de influenţă şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Nou motiv pentru a cere arestarea?

Este pentru prima oară de la intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Penală când parchetul dispune controlul judiciar pe cauţiune împotriva unui inculpat. Şi vechiul Cod de Procedură Penală conţinea instituţia cauţiunii, însă doar inculpatul arestat putea cere liberarea sub control judiciar pe cauţiune. „Noul Cod de Procedură Penală este unul foarte prost. În vechiul Cod era nevoie de consimţământului inculpatului, dar acum procurorul poate dispune

VEZI MEDIA FAX

De ce in Sua(America) 98% din masurile preventive sunt pe cautiune si in Romania doar 0.02% din dosare pe control judiciar pe cautiune

11 februarie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Articolul 217 (8) CPP precizeaza În cazul în care dispune o soluţie de netrimitere în judecată, procurorul dispune şi restituirea cauţiunii.

Deci statul roman ar putea sa incaseze si sa recupereze din prejudiciu din faza de urmarire penala pentru ca in 99,9 % dosarele de urmarire penala se trimit in judecata

Dar de ce nu se vrea acest lucru?

Calea de atac împotriva măsurii controlului judiciar pe cauţiune dispuse de procuror. Măsura controlului judiciar pe cauţiune poate fi dispusă în faza de urmărire penală, de procuror, prin ordonanţă (din oficiu sau la propunerea organului de cercetare penală) sau prin încheiere de către judecătorul de drepturi şi libertăţi învestit cu soluţionarea unei propuneri de luare sau prelungire a unei măsuri preventive privative de libertate (sau în soluţionarea unei contestaţii împotriva unei încheieri, prin care s-a dispus asupra unei asemenea măsuri). Dacă procurorul a dispus, în cursul urmăririi penale, luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpat, legea permite exercitarea unei căi de atac împotriva acesteia doar de către inculpat, calea de atac fiind plângerea, termenul prevăzut de lege fiind de 48 de ore de la comunicarea ordonanţei către inculpat. Plângerea se adresează judecătorului de drepturi şi libertăţi, de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece

Asupra plângerii judecătorul se va pronunţa în camera de consiliu, prin încheiere; soluţiile ce pot fi adoptate de judecătorul de drepturi şi libertăţi sunt, fie de respingere a plângerii (ca inadmisibilă, tardivă ori neîntemeiată), fie de admitere şi revocare a măsurii preventive, dacă s-ar constata că aceasta a fost luată cu încălcarea prevederilor legale. Analizând dispoziţiile art. 216, raportat la art. 213 din noul Cod de procedură penală, constatăm că, de fapt, acesta nu redă de o manieră exhaustivă soluţiile ce pot fi dispuse de judecătorul de drepturi şi libertăţi chemat să soluţioneze plângerea formulată de inculpat. Mai mult, denumirea marginală [„calea de atac împotriva măsurii controlului judiciar dispuse de procuror” (s.n.)], nu este în afara oricărei critici, întrucât calea de atac se exercită împotriva ordonanţei procurorului prin care se dispune luarea măsurii, nu împotriva măsurii procesuale, iar ipoteza revocării măsurii preventive este consecinţa admiterii plângerii şi desfiinţării ordonanţei împotriva căreia s-a formulat calea de atac.

Procedura de luare a măsurii controlului judiciar pe cauţiune de către judecător. Procedura de luare a măsurii controlului judiciar pe cauţiune este, aparent, aceeaşi cu cea de luare a măsurii controlului judiciar, textul art. 216 alin. (3) din noul Cod de procedură penală, făcând referire la aplicarea în acest sens şi a dispoziţiilor art. 212 şi art. 214 din acelaşi cod (prin care se reglementează dispunerea controlului judiciar). Textul de lege este însă criticabil, prin absenţa unor reglementări specifice ale procedurii de dispunere a măsurii controlului judiciar pe cauţiune – cu precădere în privinţa procedurii de urmat, în ipoteza în care competenţa de a dispune revine unui magistrat judecător – în faza de cameră preliminară ori în faza de judecată sau chiar în faza de urmărire penală, când judecătorul de drepturi şi libertăţi este învestit cu soluţionarea unei cereri sau propuneri privind luarea, prelungirea ori înlocuirea unei măsuri preventive privative de libertate. Aceasta, deoarece depunerea cauţiunii este o condiţie prealabilă pentru a se dispune măsura preventivă, însă cauţiunea nu poate fi apreciată şi depusă direct de către inculpat, cuantumul ei stabilindu-se tot de către organul judiciar, situaţie ce gerează necesitatea soluţionării propunerii de luare a măsurii preventive a controlului judiciar în două etape distincte: a) cea a verificării admisibilităţii în principiu – a verificării îndeplinirii condiţiilor cerute de lege pentru a dispune această măsură preventivă; dacă se consideră solicitarea ca fiind admisibilă în principiu, se impun fixarea cuantumului cauţiunii şi stabilirea termenului de depunere a acesteia de către inculpat; b) cea a dispunerii măsurii controlului judiciar pe cauţiune, atunci când se constată îndeplinirea condiţiei de depunere a cauţiunii stabilite de organul judiciar. O formă a procedurii de dispunere a controlului judiciar pe cauţiune, a fost reglementată de legiuitorul procesual penal doar în ipoteza descrisă de art. 242 alin. (10)-(13) NCPP, anume atunci când se solicită înlocuirea unei măsuri preventive privative de libertate (arestul la domiciliu sau arestarea preventivă) cu măsura controlului judiciar pe cauţiune; în lipsa altor reglementări exprese, apreciem că aceeaşi procedură poate fi aplicată şi la luarea (directă) a măsurii preventive menţionate

Durata controlului judiciar pe cauţiune. O analiză succintă a dispoziţiilor care reglementează măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune, pune în evidenţă inexistenţa unei durate maxime pentru care poate fi luată această măsură în timpul urmăririi penale. Prin comparaţie, în reglementarea anterioară, pentru măsura preventivă cea mai apropiată ca natură juridică de controlul judiciar pe cauţiune, erau prevăzute atât durata pentru care putea fi dispusă iniţial, cât şi o procedură de prelungire şi o durată maximă totală în cursul urmăririi penale. Astfel, în reglementarea Codului de procedură penală anterior [art. 145 alin. (2) şi art. 1451 alin. (2)], durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea şi a obligării de a nu părăsi ţara (măsuri în care îşi găseşte corespondenţă, în parte, controlul judiciar pe cauţiune), nu putea depăşi 30 de zile, afară de cazul când aceasta era prelungită în condiţiile legii. Cele două măsuri puteau fi prelungite în cursul urmăririi penale, în caz de necesitate şi numai motivat. Prelungirea se dispunea de procurorul care efectua sau supraveghea urmărirea penală, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 de zile. Durata maximă a acestor măsuri în cursul urmăririi penale era de un an. În mod excepţional, când pedeapsa prevăzută de lege era detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de 10 ani ori mai mare, durata maximă era de 2 ani. În reglementarea actuală, controlul judiciar pe cauţiune, odată ce este dispus de procuror sau de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, se menţine pe toată durata urmăririi penale, până la dispunerea unei soluţii de netrimitere în judecată de către procuror şi în cursul procedurii de cameră preliminară. Dacă se dispune trimiterea în judecată, aceste măsuri preventive se menţin până la o eventuală dispoziţie de revocare sau înlocuire, pronunţată în cameră preliminară sau în cursul judecăţii sau până la încetarea de drept a măsurii preventive În opinia noastră, inexistenţa unei limite maxime a duratei pentru care poate fi dispus controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauţiune, poate ridica probleme sub aspectul conformităţii cu dispoziţiile naţionale şi internaţionale cu forţă juridică superioară, care reglementează o serie de drepturi fundamentale ale persoanei, prin luarea acestor măsuri putându-se aduce atingere, după caz, dreptului la liberă circulaţie (art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 25 din Constituţia României) şi dreptului la respectarea vieţii private şi familiale (art. 8 din Convenţie şi art. 26 din Constituţia României).

De ce Noul Cod Penal este cel mai drastic cod al Romaniei ?

5 februarie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

De ce Noul Cod Penal este cel mai drastic cod al Romaniei ?

Dupa cum stiti pe 01.02.2014 a intrat in vigoare noul cod penal.

Toata lumea se bucura pentru ca au fost reduse pedepsele si se credea ca este un cod bland

In realitate este exact invers: este cel mai drastic cod al Romaniei din istoria sa

Aceasta afirmatie este intarita de exemplu de pedeapsa de 22 de ani luata de un judecator de la TMB pentru luare de mita si abuz in serviciu

Inainte de 2014 in vechiul cod pentru asemenea infractiuni se lua cel mult 3-4 ani si poate chiar suspendare.

Este adevarat ca a gresit cand a savarsit aceste infractiuni dar este exagerat.Este o pedeapsa mai mare decat omor calificat unde se aplica pedepse de maxim 10-15 ani.

Putem zice un argument din popor:mai bine il omora decat sa ia bani de la el.

Un alt caz

Un functionar public primeste de la 10-12 persoane mita.Infractiunea simpla este pedepsita de la 2-7 ani,insa pentru fiecare persoana de la care a luat mita savarseste o infractiune distinct si la pedeapsa aplicata sa zicem de 3-4 ani se mai adauga 1/3 din totalul celorlalte si se ajunge la pedepse de 15-20 de ani.

Este enorm.

As zice ca acest cod penal este facut special pentru a suprapopula penintenciarele.

De ce Noul Cod Penal este atat de drastic:

Este aproape imposibil cand savarsesti o infractiune sa fie una singura sis a nu fie concurs

Sa ne uitam un pic la pedeapsa pentru concurs de infractiuni

Pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni

(1) În caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte şi se aplică pedeapsa, după cum urmează:

a) când s-au stabilit o pedeapsă cu detenţiune pe viaţă şi una sau mai multe pedepse cu închisoare ori cu amendă, se aplică pedeapsa detenţiunii pe viaţă;
b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;
c) când s-au stabilit numai pedepse cu amendă, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;
d) când s-au stabilit o pedeapsă cu închisoare şi o pedeapsă cu amendă, se aplică pedeapsa închisorii, la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii;
e) când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoare şi mai multe pedepse cu amendă se aplică pedeapsa închisorii conform lit. b), la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii conform lit. c).

(2) Atunci când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoarea, dacă prin adăugare la pedeapsa cea mai mare a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea stabilite s-ar depăşi cu 10 ani sau mai mult maximul general al pedepsei închisorii, iar pentru cel puţin una dintre infracţiunile concurente pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detenţiunii pe viaţă

Deci se poate aplica pentru o infractiune mai usoara dar in concurs cu alta infractiune pedepse extreme de mari.

Condiţiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere sunt foarte drastic si nu se pot aplica in concret

Sa vedem care sunt conditiile:

Instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
c) infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;
d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată

Exact cum va spunem mai sus la concurs este imposibil sa existe o pedepsa rezultanta de maxim 3 ani si concursul de infractiuni reprezinta aproximativ 98% din infractiunile savarsite.

Pedeapsa singulara de 3 ani este extreme de mica si ar trebui sa fie ridicata cel putin la 4 ani ca in vechiul cod.

Circumstantele atenuate sunt inaplicabile
a) eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii;
b) împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului.

In peste 3000 de dosare analizate nu s-a aplicat nicio astfel de circumstanta atenuanta facultativa

La Circumstantele attenuate ope legis(legale,obligatorii)

a) săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau printr-o altă acţiune ilicită gravă;
b) depăşirea limitelor legitimei apărări;
c) depăşirea limitelor stării de necesitate.
d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii următoarelor infracţiuni: contra persoanei, de furt calificat, tâlhărie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, ultraj, ultraj judiciar, purtare abuzivă, infracţiuni contra siguranţei publice, infracţiuni contra sănătăţii publice, infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate, contra securităţii naţionale, contra capacităţii de luptă a forţelor armate, infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, a infracţiunilor privind frontiera de stat a României, a infracţiunilor la legislaţia privind prevenirea şi combaterea terorismului, a infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a celor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a infracţiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, a celor privind spălarea banilor, privind activităţile aeronautice civile şi cele care pot pune în pericol siguranţa zborurilor şi securitatea aeronautică, privind protecţia martorilor, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, a celor privind traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea şi combaterea pornografiei şi a celor la regimul adopţiilor

Cititi cu atentie ca este imposibil sa fii incadrat in aceste cazuri.

Amânarea aplicării pedepsei nu se poate aplica pentru ca pedeapsa concret stabilită este amenda sau închisoarea de cel mult doi ani ,deci nu sunt practice.

Renunţarea la aplicarea pedepsei se aplica la maxim 1% din infractiunile savarsite in Romania

Deci institutiile fundamentale ale noului cod penal sunt extreme.

P.S. Toata analiza s-a facut pentru un infractor primar

Avocat penalist(Drept Penal):Curtea de Apel București a hotărât arestarea preventivă a lui Adrian Sârbu

4 februarie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Magistrații Curții de Apel București au decis, miercuri, arestarea preventivă a lui Adrian Sârbu pentru instigare la evaziune fiscală, spălare de bani şi instigare la delapidare, informeazăMediafax.

Avocat Penalist(drept Penal):Mircea Băsescu a scăpat! Dosarul său a fost clasat

29 ianuarie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a clasat dosarul în care mai mulţi procurori constănţeni erau acuzaţi că sunt corupţi şi că l-au ajutat pe Mircea Băsescu, fratele fostului preşedinte Traian Băsescu, să fabrice probe privind faptul că era şantajat.

Procurorii de la Parchetul General au decis, potrivit unei adrese trimise la solicitarea România TV, că denunţul făcut de mai mulţi membri ai familiei interlopului Sandu Anghel împotriva procurorilor şi a lui Mircea Băsescu este fals şi, prin urmare, nefondat.

Familia lui Bercea Mondial l-a acuzat pe Mircea Băsescu că a complotat cu anchetatorii şi că a făcut denunţ pentru şantaj pentru a nu fi nevoit să restituie banii care i-ar fi fost daţi pentru a face demersurile necesare ca Bercea să scape de puşcărie.

În documentul semnat de procuror şef birou Ramona Bulcu se arată că „dosarul a fost soluţionat prin ordonanţă de clasare”, astfel că procesul în care Florin Anghel, Izaura Anghel şi soţul acesteia sunt judecaţi pentru şantaj rămâne pe rol. Totuşi, decizia de clasare poate fi contestată în instanţă de familia lui Bercea Mondial.

Florin Anghel, fiul lui Sandu Anghel, susţine că i-a dat lui Mircea Băsescu, prin intermediarul Marian Căpăţână, suma de 250.000 de dolari pentru a-i scoate tatăl din puşcărie. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, familia Bercea a cerut banii înapoi, dar, chemaţi la Constanţa de Mircea Băsescu, s-au trezit în mijlocul unui flagrant de şantaj organizat cu ajutorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, motiv pentru care doi procurori au fost acuzaţi de clanul Bercea că i-au pus la dispoziţie fratelui preşedintelui aflat atunci în funcţie aparatură pentru înregistrare şi l-au ajutat să fabrice probe.

sursa

Min.Public

Avocat Penalist 2015 :Presedintele Klaus Iohannis a fost citat de instanta in procesul sau cu Agentia Nationala de Integritate (ANI) privind verdictul de incompatibilitate.

14 ianuarie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Procesul sau de incompatibilitate se judeca miercuri la ICCJ, insa presedintele Klaus Iohannis nu este obligat sa se prezinte, putand fi reprezentat de un avocat.

Iohannis insa va fi obligat sa mearga in fata instantei daca va fi citat de trei ori fara sa se prezinte.

Avocat Penalist 2015:Andrei Hrebenciuc, audiat la DNA Braşov

13 ianuarie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Andrei Hrebenciuc, fiul lui Viorel Hrebenciuc, este audiat la DNA. Acesta a fost adus de acasă la sediul DNA Braşov, fiind în arest la domiciliu, pentru a fi audiat în dosarul retrocedărilor ilegale de pădure.

Viorel și Andrei Hrebenciuc sunt cercetați de procurorii DNA Brașov pentru o retrocedare a unei păduri din județul Bacău ce s-ar fi făcut în condiții ilegale. Prejudiciul în acest dosar se ridică la aproximativ 300 de milioane de euro. În același caz mai sunt arestați preventiv senatorul Ioan Adam și omul de afaceri Gheorghe Paltin Sturdza.