Avocat dosare ANRP-Cab.avocat Coltuc

Ieri-28 februarie s-a publicat in monitorul oficial HG prin care se amana pe 10 ani plata sumelor cuvenite din legea 290.legea 9.legea 10 .(Dosare ANRP).Textul legal in gasiti in Monitorul oficial ,partea I,nr.114,ultimele 3 pagini.Textul hotararii de guvern este si mai drastic:pentru anul 2013 nu ar trebui sa se platesca nimic,iar incepand din 2014 ,10 ani sa nu primeasca nimic.

Din punctul nostru de vedere este un procedent periculos si vor urma multe procese la CEDO pe aceasta tema a declarat pentru digi 24 avocatul Marius Coltuc.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

22 de persoane retinute in dosarul privind furturi de combustibil din rafinarii si aeroporturile Otopeni si Baneasa-Cab.avocat Coltuc

Potrivit unor oficiali ai Politiei Romane, 22 de persoane au fost retinute de procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Dambovita, acestea urmand sa fie duse la instanta cu propunere de arestare preventiva.

avocat penal dosar rafinarii Dambovita

Conform reprezentantilor Politiei Judetene Dambovita, o parte dintre cei audiati vor fi cercetati in libertate, intre acestia fiind patru politisti, un jandarm si un pompier.

Cei sase sunt acuzati ca in schimbul unor sume cuprinse intre 50 si 300 de lei, ii lasau pe soferii cisternelor care tranzitau localitatea Cornesti sa se deplaseze fara a fi verificati, au precizat oficiali ai Directiei Generale Anticoruptie.

Anchetatorii au audiat incepand de duminica si pana luni dimineata 241 de persoane ridicate dupa 233 de perchezitii care au avut loc in Capitala si in judetele Dambovita, Prahova, Ilfov, Buzau, Constanta, Giurgiu si Ialomita, in dosarul in care se fac cercetari privind furturi de combustibil din rafinarii si aeroporturile Otopeni si Baneasa, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 1,1 milioane de lei.

22 de persoane retinute in dosarul privind furturi de combustibil din rafinarii si aeroporturile Otopeni si Baneasa

Politistii au ridicat de la locuintele perchezitionate aproape 65.000 de litri de combustibil, 632.900 de lei, 132.125 de euro, 25.900 de dolari americani, 3.600 de coroane suedeze, 19 autoturisme, mai multe documente si inscrisuri, precum si recipiente pentru depozitarea combustibilului.

22 de persoane retinute in dosarul privind furturi de combustibil

De asemenea, echipele de control au confiscat patru pompe, 44 de telefoane si laptopuri, 65 de cartuse de vanatoare, doua arme de vanatoare depozitate contrar dispozitiilor legale si 195 de cartuse de tigari netimbrate, a precizat Politia Romana.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Club Legislatia Muncii – Cab.avocat Coltuc

Prin sentinta civila nr. 2608 din 05.10.2009 a Tribunalului Cluj, s-a respins actiunea formulata de reclamantul S.I. in contradictoriu cu parata A.B.R. S.A.. Bucuresti. Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca prin decizia 14/16.02.2008 A.B.R. S.A. a decis incetarea contractului individual de munca inregistrat cu nr.2076/7.11.2002 al contestatorului S.I. avand functia de director la

Sucursala Cluj-Napoca, urmand a-si produce efectele la data de 20.02.2009. Motivele specificate in decizie sunt neindeplinirea obiectivelor stabilite pentru 31.12.2008 in activitatea de retail a Sucursalei Cluj-Napoca care a realizat 2% din numarul de contracte programate, 4,68% din valoarea creditelor, 2,05 % din volumul depozitelor, 20% din numarul de asigurari, pozitionand sucursala pe ultimul loc; decizia 1/15.01.2009 privind constituirea comisiei de evaluare; convocarea 481/2009; rezultatele slabe la testul din 2.02.2009, fiind considerat necorespunzator profesional, cu respectarea termenului de aplicare a concedierii conform art.64 alin.1,4 si in temeiul art. 61 lit.d Codul muncii.


Club -Legislatia- Muncii


Referitor la motivele de nulitate invocate de catre contestator, prevederile art.64 Codul muncii stipuleaza obligativitatea angajatorului de a propune salariatului alte locuri de munca vacante avand la dispozitie trei zile lucratoare de la comunicarea propunerii privitor la noul loc de munca pentru a-si manifesta consimtamantul.

Potrivit adresei 1307 din 16.02.2009, parata a propus contestatorului functia de administrator bancar la Sucursala Cluj-Napoca, functie care este compatibila cu pregatirea sa profesionala. Este adevarat ca atat adresa 1307/2009 cat si decizia 14/2009 au fost emise si comunicate reclamantului in aceeasi zi, insa in decizie se specifica faptul ca incetarea activitatii va avea loc doar din data de 20.02.2009, tocmai in vederea respectarii intervalului de timp acordat salariatului pentru a-si manifesta consimtamantul. Ca atare, desi decizia a fost emisa in aceeasi zi cu adresa, ea a intrat in vigoare doar in data de 20.02.2009, data pana la care reclamantul contestator nu si-a exprimat acordul pentru noua functie propusa.

Privitor la nulitatea deciziei ca urmare a nerespectarii dreptului de preaviz acesta este stabilit atat de art. 73 alin.1 C. Muncii cat si de contractul colectiv de munca la nivel de unitate. Este un drept al salariatului si o obligatie a angajatorului care nu a fost respectata in cazul de fata insa care nu intra in procedura prevazuta de lege pentru concediere pentru a fi sanctionata cu nulitatea conf. art.76 C. Muncii. Mai mult, in cazul neacordarii acestui preaviz contractul colectiv de munca la nivel national pe anul 2005-2006 specifica faptul ca in cazul in care desfacerea contractului de munca s-a facut fara acordarea preavizului prevazut de Codul Muncii, fostul angajat are dreptul la o indemnizatie egala cu salariul de baza pe o luna. Aceasta indemnizatie a fost achitata reclamantului de catre parata, astfel ca tribunalul a apreciat ca neacordarea preavizului nu atrage sanctiunea nulitatii atat pentru ca nu intra in procedura prevazuta de la art.62, 64 C. Muncii, cat si pentru ca se prevede plata unei indemnizatii iar in conditiile in care, in acest caz, decizia ar fi lovita de nulitatea absoluta, ea nu ar fi putut fi acoperita.

In ceea ce priveste fondul cauzei, procedura de evaluare profesionala este inclusa in contractul colectiv de munca art.30 pct.4 al A.B.R.S.A. si in Regulamentul intern al bancii, care sunt in concordanta cu art.63 C. Muncii, astfel, concedierea salariatului pentru motivul prevazut de art. 61 lit.b a fost dispusa dupa evaluarea conform procedurii de evaluare stabilite de contractul colectiv si de regulamentul intern, apreciindu-se ca in mod repetat contestatorul a obtinut calificativul slab, foarte slab si respectiv declarat necorespunzator profesional de catre comisia de evaluare. Aspectele economico-financiare ale sucursalei si nivelul profesional al reclamantului asa cum au fost ele stabilite de catre parata nu au putut fi combatute de reclamant.

Mai mult, aspectele referitor la rezultatele economice financiare si la aspectele trasate de catre Consiliul de Administratie al Bancii nu pot fi discutate de instanta pentru ca singura in masura sa aprecieze in ce modalitate isi desfasoara activitatea pentru realizarea scopului statutar este parata.

De asemenea, aprecierile facute de reclamant care considera ca i s-a inscenat toata aceasta procedura si au fost inventati termeni anume pentru el, nefiind dorit de conducerea bancii, au fost inlaturate de instanta pentru ca procedura interna a bancii nu a fost facuta pentru o persoana anume, fiind aplicabila ori de cate ori parata prin persoanele ei de conducere apreciaza ca este necesara concedierea unor salariati.

Asa fiind, in conformitate cu prevederile art.281 Codul muncii si art.68 alin.1 lit.c si 78 din Legea nr.168/1999, tribunalul a respins actiunea reclamantului.

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamantul S.I., solicitand modificarea sentintei in sensul admiterii cererii de chemare in judecata, deoarece sentinta este nelegala raportat la incalcarea dispozitiilor art.64 alin.4 si ale art.73 alin.1 din Codul muncii si netemeinica pentru ca a interpretat gresit probele dosarului.

In dezvoltarea motivelor se arata ca obligatiile angajatorului cu privire la oferirea unui loc vacant disponibil si cu privire la acordarea preavizului in durata prevazuta de lege sunt in mod explicit prevazute sa fie executate inainte de luarea masurii desfacerii contractului de munca. Ratiunea ofertei altui loc de munca la care este obligat angajatorul este salvarea raportului juridic de munca, in locul desfiintarii acestui raport, pentru asigurarea dreptului salariatului la stabilitate.

Conform dispozitiilor art.76 din Codul muncii, „concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazuta de lege este lovita de nulitate absoluta�.

Procedura la care se refera textul citat cuprinde atat obligatia oferirii unui loc vacant disponibil, prevazuta de art.64 din Codul muncii, cat si oferirea unui termen de preaviz, prevazuta de art.73 din Codul muncii, pentru ca ambele texte se afla sub incidenta art.76, care prevede sanctiunea nerespectarii lor.

Referitor la acest aspect, prima instanta s-a rezumat la copierea intampinarii angajatorului.

In fapt, angajatorul se plaseaza pe o pozitie contrara legii si crede ca sunt asanabile prin plati banesti toate nulitatile absolute prevazute de lege.

Textul alin.3 al art.64 din Codul muncii mentioneaza cu claritate si fara posibilitate de interpretare contrara, ca dupa primirea comunicarii ofertei, salariatul are la dispozitie trei zile lucratoare pentru a-si manifesta in scris consimtamantul la oferta, iar alin.4 al aceluiasi articol prevede ca numai in situatia in care, dupa ce au trecut cele trei zile lucratoare, se constata ca salariatul nu si-a manifestat consimtamantul la oferta, angajatorul poate dispune concedierea.

In speta, in aceeasi zi, angajatorul a emis trei acte: 1) concedierea; 2) oferta si 3) numirea altui director. Primele doua i-au fost comunicate simultan si, astfel, i s-a suprimat dreptul la un termen de gandire pentru acceptarea ofertei.

Incercand sa salveze nulitatea dispozitiei, angajatorul sustine ca este suficienta mentiunea conform careia contractul se desface pe data de 20.02.2009. In realitate, fiind emisa si comunicata concomitent cu dispozitia de desfacere a contractului, oferta a fost considerata de angajator, in mod abuziv si nelegal, din chiar clipa emiterii ei, ca fiind refuzata de salariat si ca avand angajatorul motiv sa dispuna concedierea. Acest abuz a rapit contestatorului posibilitatea de a-si manifesta vointa si, totodata, a incalcat normele de procedura a concedierii, provocand aplicarea sanctiunii nulitatii absolute acestei masuri, conform art.76.

Sentinta preia afirmatia angajatorului vadit contrara legii, in sensul ca obligatia de acordare a preavizului nu este cuprinsa in procedura prevazuta de Codul muncii si sanctionata cu nulitatea absoluta, prevazuta de art.76 din Codul muncii.

A sustine ca art.73 nu este cuprins in procedura a carei nerespectare este sanctionata de art.76 din Codul muncii este o grava eroare.

In raspunsurile la intrebarile nr.1 si 2 din interogatoriul angajatorului se fac afirmatii total mincinoase, pentru a incerca sa justifice nelegalitatea deciziei de desfacere a contractului de munca. Astfel se afirma ca a parasit imediat banca, fara a se preciza data, aceasta plecare fiind motivul pentru care nu i s-a acordat nici preaviz, nici termen de gandire.

Afirmatiile sunt usor de combatut pentru ca reclamantul a lucrat in zilele de 16-20 februarie 2009, adica toate zilele lucratoare din acea saptamana.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Dosar castigat impotriva BCR de Cab.avocat Coltuc

Tribunalul BUCUREŞTI

BUCUREŞTI

Dosare

Informaţii detaliate despre dosar

 

procese castigate impotriva BCR

Numãr unic dosar:         13309/3/2011

Înregistrat în data de:     22.02.2011

Obiect dosar:        obligatia de a face

Materia juridicã:   Litigii cu profesioniştii

Stadiu procesual: Fond

 

Dosar castigat impotriva BCR

 

Părţi:           BUHĂ ILEANA LUMINITA : Reclamant la Cab.avocat COLTUC

BANCA COMERCIALA ROMANA SA : Pârât

CĂI DE ATAC:

Tip acţiune Data declarare      Cine declara

Pagina 1

TERMENE DE JUDECATÃ:

Data  Detalii

30/03/2011 Respinge cererea

Solutie: Respinge cererea de preschimbare a termenului de judecată ca neîntemeiată. Cu cale de atac odată cu fondul. Pronunţată în şedinţă publică azi, 30.03.2011

05/10/2011 Amână cauza

Solutie: Respinge cererea de preschimbare a termenului de judecată ca neîntemeiată. Cu cale de atac odată cu fondul. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 05.10.2011.

13/06/2012 Amână pronunţarea

Solutie: Amână pronunţarea la 15.06.2012.Pronunţată în şedinţă publică 13.06.2012.

15/06/2012 Amână pronunţarea

Solutie: Amână pronunţarea la 20.06.2012.Pronunţată în şedinţă publică 15.06.2012.

20/06/2012 Amână cauza

Solutie: Respinge excepţia tardivităţii cererii modificatoare ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive ca neîntemeiată. Acordă termen la data de 12 septembrie 2012 în vederea continuării judecăţii, termen pentru care se vor cita părţile. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 20 iunie 2012.

12/09/2012 Amână cauza

Dosar castigat impotriva BCR , Cab.avocat Coltuc

Solutie: pentru a lua cunoştinţă de cererea reconvenţională şi întâmpinarea depuse în şedinţă publică

24/10/2012 Amână pronunţarea

Solutie: Amână pronunţarea la 31.10.2012.Pronunţată în şedinţă publică 24.10.2012

31/10/2012 Amână pronunţarea

Solutie: Amână pronunţarea la 07.11.2012.Pronunţată în şedinţă publică 31.10.2012.

07/11/2012 Amână cauza

Solutie: Respinge excepţia lipsei de obiect ca neîntemeiată. Califică excepţiile inadmisibilităţii invocate de pârâtă ca fiind apărări de fond. Acordă termen de judecată la data de 28 noiembrie 2012, cu citarea părţilor. Pronunţată în şedinţă publică, azi,7 noiembrie 2012

28/11/2012 Amână cauza

Solutie: administrarea probelor propuse

23/01/2013 Amână pronunţarea

Solutie: Amână pronunţarea la data de 30 ianuarie 2013. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 23 ianuarie 2013.

30/01/2013 Amână pronunţarea

Solutie: Amână pronuţarea la 06.02.2013.Pronunţată în şedinţă publică 30.01.2013.

 

6 Februarie 2013

Admite in parte cererea

Admite în parte cererea astfel cum a fost modificată şi precizată. Constată nulitatea absolută a clauzelor prevăzute de art.9 lit. b, privind comisionul de administrare, şi de art.9 litera e, privind comisionul de urmărire riscuri, din contractul nr.2008590830/29.07.2008. Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 3036 euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plăţii Respinge celelalte pretenţii ale reclamantului ca neîntemeiate. Respinge cererea reconvenţională ca neîntemeiată. Respinge cererea reclamantului privind cheltuielile de judecată ca neîntemeiată. Obligă reclamanta la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată către pârâtă. Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 6 februarie 2013.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Avocati Achizitii Publice – Cab.avocat Coltuc

Incearca sa fii amabil azi. S-ar putea ca maine sa fie prea tarziu si sa regreti.Asa am gandit cand am acceptat sa aparam un inculpat acuzat, in mod neintemeiat, ca in calitate de membru al comisiei de evaluare privind atribuirea unui contract de achizitie publica a intocmit si semnat procesul verbal si raportul procedurii de atribuire in care se faceau mentiuni fictive.

 Avocati -Achizitii -Publice – Cab.avocat Coltuc

Nu eram avocati specializati in achizitii publice si nici nu ne-am propus vreodata sa devenim avocati specializati in achizitii publice dar trebuia sa ne aparam clientul si obtinem o solutie buna.
Daca viata ar fi planificata cu siguranta nimeni nu si-ar planifica moartea…
Asa se face ca desi nu ne planificasem sa ne castigam un loc pe piata achizitiilor publice, azi trebuie sa multumim clientului pentru increderea acordata si pentru ca ne-a ajutat sa devenim avocati specializati in achizitii publice.

 

Sediul materiei privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de servicii este reprezentat de OUG 34/2006 recent modificata prin legea 279/2011.
Daca ai participat la o licitatie publica, esti nemultumit de rezultatul acesteia si vrei sa contesti procedura de atribuie atunci ai cu siguranta nevoie de un avocat specializat in achizitii publice.

 

Recenta modificare adusa OUG 34/2006, obliga CNSC  sa solutioneze contestatiile cu care este investit fara sa tina cont de dosarele privind aceeasi procedura aflate pe rolul instantelor de judecata.
Deci un avocat specializat in achizitii publice te poate reprezenta cu succes in fata CNSC cat si in fata instantei de judecata si poti reintra in cursa pentru atribuirea contractului pe care il doreai.
Daca ai nevoie de un avocat specializat in achizitii publice suntem o solutie pentru ca suntem „Dedicati profesionalismului!”.

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

Achizitii publice si PPP – Cab.avocat Coltuc

Identificarea oportunitatilor de afaceri din SEAP si din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
Asistenta juridica pentru participarea operatorilor economici la procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica;

Achizitii publice si PPP
Obtinerea documentatiilor de atribuire;
Redactarea solicitarilor de clarificari si a ofertelor;
Participarea la sedintele de deschidere a ofertelor;
Incheierea si executarea contractelor de achizitie publica;
Formularea contestatiilor in conformitate cu legislatia achizitiilor publice.
Achizitii -publice -PPP

Consultanta juridica pentru organizarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de catre autoritatile contractante;
Redactarea documentatiilor de atribuire;
Redactarea anunturilor de intentie, de participare si de atribuire; v verificarea eligibilitatii ofertantilor;
Evaluarea ofertelor;
Incheierea si executarea contractelor de achizitie publica.

Achizitii publice si PPP

Redactarea opiniilor juridice cu privire la interpretarea si aplicarea legislatiei achizitiilor publice;

Achizitii publice si PPP
Consultanta juridica pentru negocierea, incheierea si executarea contractelor comerciale.

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

 

Petre Condrat a spus adevărul la testul cu poligraful anunta Cab.avocat Coltuc

Potrivit unor surse, asistenul lui Cătălin Botezatu, Petre Condrat, acuzat de tăinuire, în cazul furtului de tablouri ar fi spus adevărul la testul cu poligraful.Radu Dogaru şi Eugen Darie, suspectaţi în cazul furtului de tablouri de la muzeul Kunsthal din Rotterdam, ar fi tăinuit adevarul la testul poligraf.

condrat penal
După testarea la detectorul de minciuni cei trei au dat din nou declaraţii anchetatorilor.
Cele şapte tablouri furate din muzeul Kunsthal din Rotterdam în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012 sunt semnate de către: Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin şi Lucian Freud.

Petre – Condrat- avocat-drept-penal
Operele sustrase sunt „Tête d’Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” şi „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Autoportrait de Meyer de Haan” şi „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Intreaba un avocat – Cab.avocat Coltuc

Aveti o intrebare de natura juridica, la care doriti un raspuns si eventual un ajutor in solutionarea problemei? coltuc.ro va pune la dispozitie o modalitate de a va expune problema atentiei unor specialist- avocat.

Intreaba un avocat

Daca vrei intreaba–un-avocat.

Coltuc.ro/blog  nu garanteaza primirea unui raspuns pentru intrebarea dumneavoastra, iar eventualul raspuns primit nu constituie o consultatie juridica decat in conditiile in care se stabileste acest lucru in mod expres. Intreaba un avocat

Introducerea corecta a numelui, prenumelui, localitatii si emailului dumneavoastra este o conditie obligatorie pentru posibilitatea primirii unui raspuns.

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

 Intreaba un avocat -Intreaba avocatul online

 

Avocat achizitii publice – Cab.avocat Coltuc

Sistemul achizitiilor publice concentreaza regulile si actiunile referitoare la cheltuirea banilor publici. Cererea lansata de organismele de interes public se intalneste cu oferta propusa de un operator economic.Sistemul achizitiilor publice cuprinde autoritatea de reglementare, autoritatile contractante, operatorii economici si supraveghetorii sistemului. Relatiile ce se stabilesc intre aceste elemente ale sistemului sunt:

avocat achizitii publice

  • de comert, unde o parte solicita sa cumpere produse, servicii si lucrari si cealalta sa le vanda;
  • de suport, unde o parte solicita sprijin pentru aplicarea regulii jocului si cealalta il ofera;
  • de supraveghere, unde o parte aplica regula jocului si cealalta verifica aplicarea corecta a acesteia;
  • de infaptuire a dreptatii, unde parte lezata isi valorifica un drept pe calea actiunii in instanta.

In cadrul sistemului achizitiilor publice autoritatea de reglementare este reprezentata de Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice – ANRMAP.

Avocat achizitii publice

Autoritatile administratiei publice si alte persoane juridice de drept privat ce desfasoara activitati in domeniul utilitatilor sunt denumite autoritati contractante si joaca rolul de cumparator. Acestea, dispunand de resurse financiare, incearca sa satisfaca nevoile comunitatii de produse, servicii sau lucrari publice prin atribuirea de contracte.
Este autoritatea contractanta:

  • orice organism al statului – autoritate publica sau institutie publica – care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local;
  • oricare organism de drept public, cu personalitatea juridica, care a fost infiintat pentru satisfacerea nevoilor de interes general fara caracter comercial sau industrial si care se afla cel putin in una din urmatoarele situatii: este finantat in majoritate de catre o alta autoritate contractanta; se afla in subordinea sau este supus controlului unei autoritati contractante; in componenta consiliului de administratie/ organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din nr membrilor acestuia sunt numiti de catre o autoritate contactanta;
  • oricare asociere formata din una sau mai multe autoritati contactante;
  • oricare intreprindere publica ce desfasoara una sau mai multe activitati relevante, atunci cand aceasta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati.

Operatorii economici joaca in cadrul sistemului de achizitii publice rol fie de vanzatori, fie de prestator, fie de executant. Calitatea de operator economic o poate detine fie o persoana fizica, fie o persoana juridica, fie un grup de astfel de persona de drept public sau de drept privat.

Supraveghetorii sistemului de achizitii publice sunt: ANRMAP, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, Ministerul Finantelor Publice si Curtea de Conturi.

Pe parcursul intregului proces de achizitie publica, la adoptarea oricarei decizii, trebuie avut in vedere urmatoarele principii: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoasterea reciproca, transparenta, proportionalitatea, eficienta utilizarii fondurilor publice si asumarea raspunderii.

Procesul de achizitie publica

Procesul de achizitie publica reprezinta succesiunea de etape, dupa parcurgerea carora se obtine produsul sau dreptul de utilizare a acestuia, serviciul sau lucrarea, ca urmare a atribuirii unui contract de achizitie publica.

Etape:

Programul anual al achizitiilor publice
Procedurile de licitatie deschisa si licitatie restransa reprezinta regula de atribuire a orcarui contract de achizitie publica. Exceptie de la regula de atribuire sunt: dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferta.
Contractul de achizitie publica poate fi atribuit prin licitatie deschisa sau restransa, indiferent de valorea estimata a acestuia. Cererea de oferte poate fi aplicata si pentru atribuirea contractelor de achizitie publica a caror valoare estimata se afla sub pragul de 5000 euro.

Avocat achizitii publice

Proceduri de atribuire

Licitatia deschisa
Licitatia deschisa reprezinta procedura de atribuire a contractului de achizitie publica la care orice operator economic interesat are dreptul sa depuna o oferta. Licitatia deschisa se dasfasoara, de obicei, intr-o singura etapa. Licitatia deschisa de initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare prin care se solicita operatorilor economici depunerea de oferte.

Licitatia restransa
Licitatia restransa reprezinta procedura la care orice operator economic are dreptul sa-si depuna canditatura si numai candidatii selectati sa poata depunde oferta. Licitatia restransa se desfasoara in doua etape. Prima etapa cea de selectare a candidatilor, iar cea de-a doua etapa cea de evaluare a ofertelor depuse de candidatii selectati. Licitatia restransa se initiaza prin trasmiterea spre publicare a unui anunt de participare prin care se solicita operatorilor economici depunerea de candidaturi. Aceasta procedura se utilizeaza atunci cand oferta este excedentara.

Dialogul competitiv
Reprezinta procedura la care orice operator economic are dreptul sa-si dapuna candidatura si prin care autoritatea contractanta conduce un dialog cu candidatii admisi in scopul indentificarii uneia sau mai multor solutii apte sa raspunda necesitatilor sale, urmand ca, pe baza solutiei indentificata, candidatii selectati sa elaboreze oferta finala.

Dialogul competitiv se aplica doar atunci cand sunt implinite cumulativ urmatoarele conditii:
– contractul in cauza este considerat a fi de o complexitate deosebita;
– aplicarea procedurii de licitatie deschisa sau restransa nu ar permite atribuirea contractului de achizitie publica in cauza.

Procedura de dialog competitiv se desfasoara in trei etape. Prima etapa este cea de preselectare a candidatilor. Apoi urmeaza etapa de dialog cu candidatii admisi in urma preselectiei pentru indentificarea solutiei in baza careia vor fi elaborate si depuse ofertele finale. Ultima etapa este cea de evaluare a ofertelor finale depuse.

Avocat achizitii publice – Cab.avocat Coltuc

Negocierea

Reprizinta procedura prin care autoritatea contractanta deruleaza consulatri cu candidatii selectati si negociaza clauzele contractuale, inclusiv pretul cu unul sau mai multi dintre acestia. Negocierea poatea fi cu publicare prealabaila a unui anunt de participare sau fara publicarea prealabila a unui anunt de participare. Negocierea cu publicare prealabila a unui anunt de participare.
Procedurea de negociere cu publicare se desfasoara in doua etape:
-etapa de selecatre a candidatilor;
-etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidatii selectati.

Se poate decide organizarea unei etape suplimentare – de licitatie electronica – dar nu numai daca se specifica acest lucru in anuntul de participare si in documentatia descriptiva.

Negocierea cu publicare se aplica atunci cand:

  • in urma aplicarii licitatie deschise, licitatie restranse sau a dialogului competitiv nu a fost depusa nicio oferta sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme;
  • in situatii exceptionale atunci cand natura lucrarilor/produselor/serviciilor sau a riscurilor implicate de executarea/livrarea/prestarea nu permit o estimare initaiala globala a pretului viitorului contract de achizitie publica;
  • atunci cand serviciile ce urmeaza a fi achizitionate sunt de asa natura incat caietul de sarcini nu poate fi elaborat cu precizia pe care o impune atribuirea unui contract de achizitie publica prin aplicarea licitatie deschise sau restrase;
  • atunci cand lucrarile ce urmeaza a fi executate sunt necesare excluziv in scopul cercetarii stiintifice, experimentarii sau dezvoltarii tehnologice si numai daca acestea nu se realizeaza pentru obtinerea unui profit si nici nu urmaresc acoperirea costurilor aferente.

Negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt de participare
Se aplica atunci cand:

  • din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protectia unor drepturi de exclusivitate, contractul de achizitie publica poate fi atribuit numai unui anumit operator economic;
  • ca o masura strict necesara atunci cand perioadele de aplicare a licitatiei deschise, a licitatie restranse sau a negocierii cu publicare prealabila a unui anunt de participare nu pot fi respectate din motive de extrema urgenta determinate de evenimente imprevizibile si care nu se datoareaza sub nicio forma unei actiuni sau inactiuni a autoritatii contractante;
  • produsele ce urmeaza a fi livrate sunt fabricate exclusiv in scopul cercetarii stiintifice, experimetarii, studiilor sau dezvolatrii tehnologice, si numai daca acestea nu se realizeaza pentru obtinerea unui profit si nici nu urmaresc acoperirea costurilor aferente;
  • este necesara de la furnizorul initial a unor cantitatii suplimentare de produse destinate inlocuirii partiale sau extinderii echipamentelor/instalatiilor livrate anterior si numai daca schimbarea furnizorului initial ar pune autoritatea contractanta in situatia de achizitiona produse care determina incompatibilitati sau dificultati tehnice sportite de operare si intretinere;
  • produsele sunt cotate la bursa de marfuri iar achizitia acestora se realizeaza prin operatiuni pe piata de disponibil;
  • produsele pot fi achizitionate in conditii deosebit de avantajoase de la un operator economic care isi lichideaza definitiv afacerile, de la un administrator judiciar care administreaza afacerile unui operator economic in stare de faliment sau lichidare ori printr-o alta procedura similara cu cele anterioare, reglementata prin lege;
  • ca urmare a unui concurs de solutii, contractul de solutii trebuie sa fie atribuit concurentului castigator sau unuia dintre concurentii castigatori ai concursului respectiv;
  • este necesara achizitionarea unor lucrari sau servicii suplimentare sau aditionale, care nu au fost incluse in contractul initial dar care, datorita unor circumstante neprevazute, au devenit necesare pentru indeplinirea contractului in cauza.

Cererea de oferte
Cererea de oferte reprezinta procedura simplificata prin care autoritatea contractanta solicita oferte de la mai multi operatori economici. Se aplica numai daca valoarea estimata, fara TVA, a contractului de achizitie publica este mai mica decat echivalentul in lei a urmatoarelor praguri:

  • pentru contractul de furnizare: 40.000 euro;
  • pentru contractul de servcii: 40.000 euro;
  • pentru contractul de lucrari: 250.000 euro.

Cererea de oferta se initiaza prin publicarea, in SEAP, a unei invitatii de participare la procedura de atribuire.

Concursul de solutii
Reprezinta procedura prin care se achizitioneaza, in special in domeniul amenajarii teritoriului, al proiectarii urbanistice si peisagistice, al arhitecturii sau in cel al prelucrarii datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurentiale de catre un juriu cu sau fara acordarea de premii.
Concursul de solutii se poate organiza ca o procedura independenta, in care concurentii pot obtine premii/prime de participare sau parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii.

Cumpararea directa
Se aplica in cazul in care se achizitioneaza produse, servicii sau lucrari a coror valoare fara TVA, cumulata pe parcursul unui an, nu depaseste echivalentul in lei a 5.000 euro. Cumpararea directa se realizeaza pe baza unui document justificativ care se considera a fi baza legala pentru plata.

Modalitati speciale de atribuire a contractelor de achizitie publice

Acordul – cadru
Reprezinta intelegerea scrisa intervenita intre una sau mai multe autoritati contractante si unul sau mai multi operatori economici, al carei scop este stabilirea elementelor/conditiilor esentiale care vor guverna contractele de achizitie pulica ce urmeaza a fi atribuite intr-o perioada data, in mod special in ceea ce priveste pretul si, dupa caz, cantitatile avute in vedere.

Autoritatea contractanta nu are dreptul:

  • de a incheia acordul – cadru cu o durata mai mare de patru ani decat in cazuri exceptionale si pe care le poate justifica doar prin obiectul specific al contractelor subsegvente ce urmeaza sa fie atribuite in baza acordului cadru respectiv;
  • de a atribui contracte subsegvente care au ca obiect prestatii de alta natura decat cele stabilite prin acordul – cadru;
  • de a incheia acorduri – cadru pe baza carora se pot atribui contracte subsegvente de tipuri sau natura diferite unele fata de altele;
  • de a incheia contracte subsegvente decat cu operatorul sau operatorii economici semnatari ai acordului – cadru si numai pe baza regulilor si conditiilor prevazute in respectivul acord;
  • de a atribui contracte subsegvente in numele si pentru o alta autoritate contractanta care nu este parte in acordul – cadru respectiv decat in cazul in care are calitatea de unitate de achizitii centralizata.

Autoritatea contractanta are obligatia de a impune conditii minime de calificare care sa se raporteze cel mult la valorea estimata a celui mai mare contract subsegvent care se anticipeaza ca va fi atribui pe durata acordului – cadru.

Elaborarea si transmiterea anuntului de intentie
Anuntul de intentie se transmite spre publicare obligatoriu atunci cand se urmareste beneficierea de reducere a termenelor si daca,valorea totala estimata a contractelor sau a acordurilor – cadru care urmeaza sa fie atribuite, in urmatoarele 12 luni este egala sau mai mare decat echivalentul in lei 750.000 euro.
Anuntul de intentie se publica in Jurnalul Oficial al UE, in SEAP, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a – Achizitii Publice sau numai in SEAP cu conditia ca, inainte de publicare, sa fi fost trasmis un anunt simplificat de informare prealabila catre Comisia Europeana.

Documentatia de atribuire

Documentatia de atribuire reprezinta acele documente care contin cerintele formale, tehnice si financiare, care permit descrierea obiectiva a obiectului contractului de achizitie publica si pe baza carora operatorul economic isi va elabora oferta. Documentatia de atribuire trebuie sa fie finalizata inainte de transmiterea spre publicare a anuntului de participare sau invitatiei de participare catre operatorii economici.

Documentatia de atribuire se structureaza astfel: caietul de sarcini sau dupa caz documentatia descriptiva, clauzele contractuale obligatorii, fisa de date a achizitiei, formulare si modele, alte informatii cu privire la impozitate, protectia mediului, protectia muncii.

Elaborarea caietului de sarcini sau a documentatiei descriptive
Caietul de sarcini se intocmenste de autoritatea contractanta pentru licitatie deschisa, licitatia restransa, cerere de oferta, cu respectarea prevederilor legale referitoare la concurenta si conflictul de interese. Caietul de sarcini reprezinta descrierea obiectiva a produselor, serviciilor sau lucrarilor necesare autoritatii contractante. Contine in mod obligatoriu specificatii tehnice.

Este interzis a se definii in caietul de sarcini specificatii tehnice care indica o anumita origine, sursa, productie, un procedeu sprecial, o marca de fabrica sau de comert, un brevet de inventie, o licenta de fabricatie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici ori anumitor produse.

Documentatia descriptiva
Documentatia descriptiva tine loc de caiet de sarcini in cazul aplicarii procedurilor de negociere si dialog competitiv. Documentatia descriptiva detine o descriere a necesitatilor, obiectivelor si constrangerilor autoritatii contractante, orice alte informatii pe baza carora se va derula dialogul pentru indentificarea solutiilor viabile. In cazul dialogului competitiv, documentatia descriptiva va contine detalii cu privire la primele ce vor fi acordate participantilor la dialog.

Stabilirea clauzelor contractuale
Contractul de achizitie publica reprezinta instrumentul juridic prin care organismele publice intra in relatii comerciale cu operatorii economici pentru a-si satisface necesitatile de produse, servicii sau lucrari. Se incheie in forma scrisa, in urma unei proceduri de atribuire sau in baza unui acord – cadru. Clauzele contractului sunt stabilite in cea mai mare parte de catre autoritatea contractanta. Inainte de stabilirea clauzelor contractuale trebuie sa se stabileasca tipul contractlui astefel contrcatele de achizitie publica pot fi: contracte de furnizare, contracte de servicii sau de lucrari.

Contractul de achizitie publica este structurat astfel: preambul, clauze contractuale obligatorii si clauze contractuale specifice. Preambulul reprezinta partea introductiva a contractului si contine informatii despre temeiul legal in baza caruia se semneeaza contractul de achizitie publica, denumirea partilor contractante, definitii aplicabile, si interpretare.

Clauzele contractuale obligatorii sunt acele prevederi contractuale care fac referire la obiectul principal al contractului, pret si modalitati de plata, durata contractului, sanctiuni pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor, documentele contractului si obligatiile principale ale partilor.

Cauzele contractuale specifice sunt prevederi contractuale stabilite, de regula, prin acordul partilor si pot face referire la subcontractori, garantia de buna executie, garantia de calitate, modalitatea de ajustare a pretului, termene de executare a obligatiilor partilor, receptii, inspectii, teste, ambalare, marcare, transport, asigurari.

Stabilirea criteriului de atribuire a contractului de achizitie publica
Criteriul de atribuire a contractului de achizitie publica poate fi oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic sau in mod exclusiv, pretul cel mai scazut. Criteriul de atribuire se precizeaza in mod obligatoriu in anuntul de participare si in cadrul documentatiei de atribuire. Odata stabilit nu poate fi schimbat pe toata durata de aplicare a procedurii de atribuire.

Daca a fost ales criteriul de atribuire “oferta cea mai avantajoaca din puncte de vedere economic”, atunci oferta stabilita ca fiind castigatoare este oferta care intruneste punctajul cel mai mare rezultata din aplicarea unui sistem de factori de evaluare.

Daca a fost ales criteriul de atribuire “in mod exclusiv, pretul cel mai scazut”, atunci oferta stabilita ca fiind castigatoare este acea oferta admisibila ca carei propunere tehnica raspunde la toate cerintele minime obligatorii solicitate si a carei propunere financiara contine pretul cel mai scazut.

Stabilirea formularelor si modelelor
Documentatia de atribuire poate fi adaptata de autoritatea contractanta si trebuie sa contina urmatoarele formulare: fisa de data a achizitiei, formularul de oferta, formularul de contract, formularul de scrisoare de garantie, daca se solicita si formularul privind declaratiile.

Notificarea Ministerului Finantelor Publice privind notificarea procedurala

Sunt supuse verificarii procedurale:

  • contractele de lucrari a caror valoare estimata, fara TVA, este mai mare sau egala cu 250.000 euro;
  • contractele de servicii a caror valoare estimata, fara TVA, este mai mare sau egala cu 40.000 euro;
  • contractele de furnizare a caror valoare estimata, fara TVA, este mai mare sau egala cu 40.000 euro;
  • acordurile – cadru incheiate in vedere atribuirii contractelor cu valori mai mari decat pragurile de mai sus.

Definitivarea documentatie de atribuire
Documentatia de atribuire se definitiveaza prin verificarea claritatii si veridicitatii informatiilor cuprinse in acetele si formularele stabilite.

Chemarea la competitie

Elaborarea si publicarea anuntului de participare
Anuntul de participare trebuie transmis spre publicare atunci cand:

  • se initiaza procedura de licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog competitiv sau negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare;
  • se initiaza procesul de atribuire a unui contrcat de achizitie publica printr-un sistem dinamic de achizitii – publicandu-se un anunt simplificat;
  • se organizeaza un concurs de solutii.

Punerea la dispozitie a documentatiei de atribuire
Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita si de a obtine documentatia de atribuire. Aceasta poate fi obtinuta in urma unei solicitari a fiecarui operator economic interesat sau prin accesarea directa si nerestrictionata a unui fisier electronic care va fi disponibil in SEAP si pe pagina de internet proprie.

Raspunsul la solicitari si clarificari
Orice operator economic interesat de a solicita clarificari privind documentatia de atribuire/selectare/preselectare. Raspunsurile – insotite de intrebarile – aferente se transmit catre toti operatorii economici care au obtinut documentatia de atribuire. Raspunsul la clarificari se transmite cu cel putin sase zile inainte de data limita de depunere a ofertelor.

Reguli de participare si de evitare a conflictului de interese

Participarea
Orice operator economic indiferent de nationalitate are dreptul de a participa la procedura de atribuire, individual sau intr-un grup de operatori. In functie de etapa la care participa in cadrul procedurilor de atribuire, operatorii economici pot avea calitatea de: ofertant, daca depune oferta, candidat, daca depune candidatura in cadrul unei proceduri de licitatie restransa, negociere sau dialog competitiv, concurent, daca prezinta un proiect in cadrul unui concurs de solutii.

Participarea operatorilor economici intr-un grup de operatori se poate realiza ca asociat, mai multi operatori economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune candidatura sau oferta comuna, sau subcontractant, cand ofertantul include in propunerea tehnica posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv.

Operatorul economic nu are dreptul, in cadrul aceleiasi proceduri:

  • sa participe in doua sau mai multe asocieri;
  • sa depuna o candidatura/oferta individuala si o alta candidatura/oferta comuna;
  • sa depuna o oferta individuala si sa fie nominalizat ca subcontractant in cadrul unei alte oferte.

Derularea procedurii de atribuire a contractelor de achizitie publica

Primirea candidaturilor si selectarea/preselectarea candidatilor, daca este cazul
Candidaturile se depun numai in cazul aplicarii procedurilor de licitatie restransa, dialog competitiv sau negociere. Pentru depunerea candidaturilor se acorda o perioada de cel putin 37 zile de la data transmiterii spre publicare a anuntului de participare.

Termene minime pentru elaborarea ofertelor
In cazul licitatie deschise, pentru depunerea ofertelor se acorda o perioada de cel putin 52 de zile de la data transmiterii spre publicare anuntului de participare. In cazul licitatiei restranse ofertele se depun in etapa a 2-a a acestei proceduri, dupa ce s-a realizat intr-o prima etapa selectarea candidatilor. Etapa de evaluare a ofertelor se initiaza prin trasmiterea unei invitatii de participare operatorilor economici selectati in prima etapa, insotita de documentatia de atribuire. Invitatia de participare trebuie transmisa cu cel putin 40 zile inainte de data limita de depunere a ofertelor.

In cazul aplicarii procedurii de dialog competitiv, data limita pentru depunerea ofertelor finale se stabileste de comun acord cu candidatii preselectati, in cadrul rundelor de dialog. Se transmite o invitatie de participare la etapa de evaluare a ofertelor finale, care trebuie sa contina: preferinte prinvind anuntul de participare publicat, data limita stabilita pentru depunerea ofertelor, adresa la care se transmit ofertele, limba/limbile in care trebuie elaborate ofertele/data deschiderii ofertelor/precizari referitoare la prezentarea unor documente suplimentare.
In cazul aplicarii procedurii de negociere, oferta finala se depune in ultima sedinta de negociere stabilita de catre autoritatea contractanta. In cazul cererii de oferta invitatia de participare trebuie trimisa spre SEAP cu cel putin 10 zile inainte de data limita de depunere a ofertelor. In cazul aplicarii procedurii de concurs de solutii, pentru depunerea de oferte se acorda o perioada de cel putin 52 zile de la data transmitere spre publicare anuntului de participare.

Primirea ofertelor
Pot participa la procedura si operatorii economici care nu au achizitionat direct documentatia de atribuire. Oferta poate fi transmisa si prin mijloace electronice daca autoritatea contractanta prevede acest lucru.

Desfasurarea sedintei de deschidere
Ofertele se deschid la data si locul indicate in anuntul de participare si in documentatia de atribuire. Orice ofertant are dreptul de a fi prezent la sedinta de deschidere a ofertelor. In prima etapa a licitatie restranse dialogul competitiv si a negocierii prezenta candidatilor nu este obligatorie. Comisia de evaluare nu are dreptul de a respinde o oferta avand ca singura motivatie absenta de la deschidere a ofertantului care a depus oferta respectiva. In cadrul de deschidere a ofertelor, comisia de evaluare verifica modul de respectare a regulilor formale de depunere si prezentare a ofertelor si a documentelor care le insotesc.

Examinarea si evaluarea ofertelor
Comisia de evaluare are obligatia de a desfasura activitatile de examinare si evaluare numai la sediul autoritatii contractante. Daca se constata ca unul sau mai multi ofertanti/candidati au omis sa prezinte anumite documente, comisia de evaluare va solicita/candidatilor respectivi sa prezinte documentele care lipsesc.

Respingerea ofertelor
Se resping ofertele necorespunzatoare, respectiv cele care sunt irelevante in raport cu obiectul contractului sau inacceptabile sau neconforme. Prin oferta inacceptabila se intelege oferta care:

  • a fost depusa dupa data si ora limita de depunere a ofertelor;
  • a fost depusa la o alta adresa decat cea stabilita in anuntul de participare;
  • nu a fost insotita de garantia de participare asa cum a fost solicitata in decumentatia de atribuire;
  • a fost depusa de un ofertant care nu indeplineste cerintele minine de calificare;
  • contine in propunerea financiara un pret care depaseste valorea fondurilor disponibile pentru indeplinirea contractlui respectiv;
  • prezinta un pret neobijnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi furnizat, executat sau prestat, iar justificarile primite nu au fost concludente.

Prin oferta neconforma se intelege oferta care:

  • nu sa satisface cerintele caietului de sarcini;
  • contine propuneri referitoare la clauze contractuale care sunt in mod evident dezavantajoace pentru autoritataea contractanta;
  • contine in cadrul propunerii financiare preturi care nu sunt rezultatul liberei concurente si care nu pot fi justificate;
  • contine vicii de forma sau erori aritmetice a caror remediere nu a fost acceptat de ofertant;
  • este revocata/modificata ulterior deschiderii, cu exceptia licitatie electronice.

Stabilirea ofertei castigatoare
Oferta castigatoare se va desemna din ofertele admisibile, pe baza aplicarii criteriului pentru atribuirea contractului de achizitie publica. Daca criteriul utilizat a fost “oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”, atunci evaluarea ofertelor se realizeaza prin acordarea pentru fiecare oferta in parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicarii algorritmului de calcul stabilit in documentatia de atribuire.

Daca criteriul utilizat a fost “pretul cel mai scazut”, atunci evaluarea ofertelor se realizeaza prin compararea pretului fiecarei oferte in parte si prin intocmirea, in ordine descrescatoare a preturilor respective, a clasamentului pe baza caruia se stabileste oferta castigatoare.

Daca si preturile ofertate sunt egale atunci autoritata contractanta are dreptul fie sa solicite ofertantilor care au oferit cel mai mic pret o noua propunere financiara in plic inchis fie sa atribuie contractul de achizitie publica unuia dintre ofertanti care au oferit cel mai mic pret, pe baza aplicarii unor criterii suplimentare cu caracter exclusiv tehnic.

Anularea procedurii de achizitie publica, daca este cazul:
Procedura de atribuire se anuleaza atunci cand:

  • nu a fost posibila asigurarea unui nivel satisfacator al concurentei;
  • au fost depuse numai oferte inacceptabile, neconforme sau necorespunzatoare;
  • au fost depuse oferte care nu pot fi comparate datorita modului neuniform de abordare a solutiilor tehnice si/sau financiare;
  • abateri grave de la prevederile legislative afecteaza procedura de atribuire sau este imposibila incheierea contractlui.

Elaborarea raportului privind procedura de atribuire
Raportul procedurii de atribuire trebuie sa cuprinda:

  • denumirea si sediul autoritatii contractante;
  • obiectul contractului de achizitie publica/acordului cadru sau sistemului de achizitie dinamic;
  • daca este cazul, denumirea/numele candidatilor participanti la procedura;
  • daca este cazul, denumirea/numele candidatilor selectati si neselectati precum si motivele care au stat la baza selectarii sau neselectarii;
  • denumirea/numele ofertantilor participanti la procedura;
  • denumirea/numele ofertantilor respinsi si motivele care au stat la baza acestei decizii;
  • denumirea/numele ofertantilor a caror oferta a fost declarata castigatoare si motivele care au stat la baza acestei decizii;
  • daca este cazul. justificarea hotararii de anulare a procedurii de atribuire.

Atribuirea contractului de achizitie publica sau incheierea acordului – cadru

Notificarea rezultatului
Autoritatea contractanta are obligatia de a informa candidatii/ofertantii despre deciziile referitoare la: atribuirea contractului de achizitie publica, incheierea acordurilor – cadru, admiterea intr-un sistem de achizitie dinamic, daca este cazul, anularea procedurii de atribuire si eventuala initiere ulterioara a noii proceduri. Comunicarea se realizeaza in scris numai tarziu de 3 zile lucratoare de la emiterea deciziilor respective. Ofertantul/ofertantii castigator/castigatori sunt informatii cu privire la acceptarea ofertei/ofertelor prezentate.

Ofertantii/candidatii care au fost respinsi sau a caror oferta nu a fost declarata castigatoare sunt informatii asupra motivelor care au stat la baza deciziei respective.

Comunicarea catre ofertantul/ofertantii declarat/declarati castigator/castigatori trebuie sa contina si invitatia pentru semnarea contractului sau, dupa caz, a acordului cadru.

Contractul de achizitie publica se semneaza dupa o perioada de asteptare, perioada ce poate fi utilizata de persoanele care se considera lezate de un act al autoritatii contractante, in legatura cu procedura de achizitie publica, pentru al contesta.

Solutionarea contestatiilor
Procedura de solutionare a contestatiilor se desfasoara cu respectarea principiilor: legalitatii, celeritatii, contradictorialitatii si dreptului la aparare.

Contestatia se formuleaza in scris de catre partea care se considera vatamata. Participantii in cadrul aceleiasi proceduri de atribuire se pot asocia la contestatie printr-o cerere proprie. Contestatiei i se va atasa copia actului atacat, in cazul in care a acesta a fost emis, precum si copii dupa alte inscrisuri, daca acestea sunt disponibile. Contestatia poate fi depusa in toate fazele procedurii de atribuire si impotriva orcarui act al autoritatii contractante.

Termenul de depunere a contestatiei se calculeaza de la data luarii la cunostinta de catre contestator despre un act al autoritatii contractante pe care acesta in considera nelegal.
Termenul de depunere a contestatiei este de cel mult 10 zile in cazul in care valoarea contractului este mai mare de 40.000 euro pentru contractul de furnizare si contractul de servicii si 250.000 euro pentru contractul de lucrari.

In cazul in care valoarea estimata a contractului este mai egala sau mai mica decat 40.000 de euro pentru contractul de furnizare si contractul de servicii si 250.000 euro pentru contractul de lucrari termenul de depunere al contestatiei este de cel mult 5 zile.

Termenul de solutionare al contestatiei este de 10 zile lucratoare de la data primirii dosarului primirii achizitiei publice de la autoritatea contractanta. Acest termen poate fi prelungit cu inca 20 de zile in cazuri temeinc justificate.

Semnarea contractului sau incheierea acordului – cadru
Procedura de atribuire a contractului se finalizeaza prin semnarea contractului de achizitie publica sau prin incheierea acordului – cadru. Clauzele continute in oferta privitoare la propunerea tehnica si propunerea financiara, graficul de indeplinire al contractului, graficul de plati, garantia bancara de buna executie, daca este cazul, devin parte integranta a contractului, in masura in care nu afecteaza clauzele obligatorii.

Transmiterea spre publicare a anuntului de atribuire
Anuntul de atribuire se publica in cel mult 48 de zile dupa ce s-a finalizat procedura de licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog competitiv, negociere, prin atribuirea contractului de achizitie publica sau prin incheierea acordului – cadru. Totodata trebuie sa se fi finalizat un concurs de solutii prin stabilirea concurentului castigator si s-a atribuit un contract de achizitie publica printr-un sistem dinamic de achizitii.

Anuntul de atribuire se publica in SEAP, Monitorul Oficial al Romaniei, partea a VI-a – Achizitii Publice, Jurnalul Oficial al UE daca este cazul.

Definitivarea dosarului de achizitie publica

Dosarul achizitiei publice cuprinde toate activitatile desfasurate in cadrul unei proceduri de atribuire, respectiv toate documentele necesare pentru derularea procedurii.
Dosar de achizitie publica se intocmeste si se pastreaza de catre autoritatea contractanta prin compartimentul intern specializat de achizitii publice. Se pastreaza atat timp cat contractul de achizitie publica sau acordul – cadru produce efecte juridice, cel putin 5 ani de la data finalizarii acestuia. Daca este solicitat poate fi pus la dispozitia orcarei autoritati publice autorizate spre consultare sau organelor abilitate pentru dovedirea fraudelor, contraventiilor sau infractiunilor.

7. Derularea/acordului – cadru Constituirea garantiei de buna executie, daca este cazul Garantia de buna executie a contractului asigura autoritatea contractanta de indeplinirea cantitativa si calitativa si in perioada convenita a contractului. Autoritatea contractanta are dreptul de a nu solicita ofertantilor constituirea garantiei de buna executie. Pentru acordul – cadru garantia de buna constituie pentru fiecare contract subsegvent. Garantia de buna executie se constituie in perioada premergatoare semnarii

Contractului sau ulterior semnarii acestuia, intr-un termen limita convenit de catre parti si inscris in contract. Cuatumul garantiei de buna executie nu va depasi 10% din pretul contractului, inclusiv TVA. Perioada de valabilitate a garantiei de buna executie a contractului este cel putin egala cu durata contractului.

Intrarea in efectivitate a contractului
Contractul intra in efectivitate fie dupa conctituirea garantiei de buna executie fie la termenul convenit de parti.

Finalizarea contractului

Receptia finala
Receptia finala reprezinta operatiunea prin care autoritatea contractanta isi exprima acceptarea cu privire la produsele/serviciile/lucrarile rezultate in urma unui contract de achizitie publica si pe baza caruia efectuiaza plata finala. Comisia de receptie are obligatia de a constata stadiul indeplinirii contractului prin corelarea prevederilor acestuia cu documentatia de executie si cu reglementarile in vigoare.

Eliberarea garantiei de buna executie
Eliberarea garantiei de buna executie se efectuiaza potrivit clauzelor contractuale si daca nu s-au ridicat pretentii asupra ei. In cazul contractului de furnizare garantia de buna executie se elibereaza in cel mult 14 zile de la data intocmirii procesului verbal de receptie a produselor si/sau de la plata facturii finale.

In cazul contractului de furnizare pe baza de leasing, garantia de buna executie se elibereaza in cel mult 14 zile de la data intocmirii procesului verbal de receptie a produselor si/sau de la plata facturii finale.

In cazul contractului de servicii garantia de buna executie se elibereaza in cel mult 14 zile de la data indeplinirii de catre contractant a obligatiilor asumate prin contract.
In cazul contractelor de servicii de proiectare garantia de buna executie se elibereaza in 14 zile de la data aprobarii documentatiei aferente studiilor de prefezabilitate si/sau fezabilitate, sau incheierii procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor executate in baza proiectului tehnic si/sau detaliilor de executie.

In cazul contractelor de lucrari 70% din valoarea garantiei se elibereaza in termen de 14 zile de la data incheierii procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor iar restul de 30% la expirarea perioadei de garantie a lucrarilor executate, pe baza procesului verbal de receptie finala.

Analiza procesului

Persoana responsabila pentru realizarea unei achizitii publice analizeaza modul in care a fost indeplinit contractul respectiv, masura in care au fost satisfacute nevoile autoritatilor contractante, punctele tari si punctele slabe ale procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica si propune masuri de inbunatatire a procesului de achizitie publica pentru viitor.

Pentru mai multe detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro.   Vizitati  si https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog

Recuperari creante – Cab.avocat Coltuc

Recuperarea creantelor se poate dovedi a fi un proces dificil aproape pentru orice afacere, indiferent de domeniul de activitate; insa, pe langa nelinistile produse de sistemul juridic roman, precum si pe langa lipsa unei intelegeri adecvate a protectiei juridice acordate creditorilor in baza legilor in vigoare, a face afaceri si, mai mult, a avea creante in Romania devine mult prea intimidant pentru cele mai multe societati – in special in vremuri tulburi din punct de vedere economic. Din fericire, sistemul juridic romanesc ofera un cadru ce instituie proceduri urgente privind recuperarea creantelor de catre creditori, iar prezentul articol descrie tocmai instrumentele juridice aflate la dispozitia creditorilor pentru recuperarea creantelor lor.

recuperare creante

Proceduri diferite privind recuperarea creantelor
Potrivit legii romane, in cazul in care un debitor nu si-a platit datoria pana la data scadenta, creditorul sau poate initia o procedura in fata instantei pentru recuperarea creantei sale, in termenul de prescriptie de trei ani. In plus, desigur, creditorii pot utiliza si prevederile stabilite de Legea 85/2006 (“Legea Insolventei”), acolo unde acestea sunt aplicabile.

Incepand din octombrie 2007, cand a intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 119/2007 (“OUG 119”), ca parte a responsabilitatilor asumate de Romania in procesul de integrare in Uniunea Europeana, coexista doua proceduri urgente privind recuperarea creantelor – procedura somatiei de plata, stabilita prin Ordonanta Guvernului nr.5/2001, si procedura ordonantei de plata, stabilita prin OUG 119. In functie de cazul lor concret, creditorii pot opta pentru oricare dintre cele doua procedure urgente, dar pot, de asemenea, utiliza si procedura generala prevazuta de Codul de procedura civila, care necesita insa mai mult timp pentru o implementare integrala.

Recuperare creante

Somatia de plata si ordonanta de plata
In cazul in care creditorul detine informatii suficiente privind solvabilitatea debitorului sau, iar creanta sa este atestata prin inscrisuri, atunci cea mai buna optiune pentru creditor este sa utilizeze una dintre cele doua procedure urgente. Atat procedura somatiei, cat si cea a ordonantei de plata se refera la creante certe, lichide si exigibile. O creanta este certa, atunci cand existenta sa este dincolo de indoiala; este lichida, atunci cand cuantumul sau este determinat sau determinabil; si este exigibila, atunci cand a devenit scadenta.

Procedura somatiei este o procedura speciala si urgenta, ce poate fi utilizata numai pentru recuperarea creantelor reprezentand sume de bani, rezultand din contracte sau din alte inscrisuri, semnate de ambele parti. Ordonanta de plata detine o arie mai restransa de aplicare, in sensul ca ea reglementeaza recuperarea creantelor reprezentand sume de bani, ce decurg din contracte comerciale, definite drept acele contracte incheiate intre comercianti, ori intre comercianti si autoritati contractante.

In timp ce, in procedura somatiei de plata, facturile semnate de debitor reprezinta dovada de baza utilizata in fata instantei, procedura ordonantei de plata permite o mai mare flexibilitate in ceea ce priveste furnizarea dovezilor in instanta. Astfel, un creditor ce utilizeaza aceasta procedura poate depune cu success, pe langa facturi, si alte documente care sa ateste creanta sa fata de debitor, cum ar fi corespondenta cu acesta.

Acesta este un aspect important in aceasta procedura, ce transforma ordonanta de plata intr-o procedura mai avantajoasa pentru creditori, comparativ cu somatia de plata.
Un alt avantaj al ordonantei de plata este faptul ca, in cadrul acestei proceduri, debitorul isi poate recunoaste partial datoria, in timp ce procedura somatiei nu permite o asemenea recunoastere partiala. Astfel, judecatorul poarte emite o decizie in acest sens, iar creditorul isi va putea recupera o parte a creantei sale, in timp ce, pentru restul creantei pretinse, poate introduce o cerere in instanta in temeiul procedurii generale prevazute de Codul de procedura civila.

Procedura generala
Potrivit Codului de procedura civila, care instituie procedura generala privind recuperarea creantelor, inainte de initierea unei actiuni in instanta, creditorul trebuie sa incerce sa solutioneze problema in mod amiabil cu debitorul. In acest sens, creditorul trebuie sa comunice o notificare scrisa debitorului, prin care sa-l invite in scopul solutionarii amiable a problemei. Notificarea trebuie sa includa, drept anexe, toate documentele ce atesta creanta creditorului, si trebuie transmisa cu cel putin 15 zile inainte de data propusa pentru intalnire. Daca partile reusesc sa rezolve problema in mod amiabil, atunci debitorul va plati suma datorata si nicio actiune nu va mai fi introdusa in instanta.

Insa, in cazul in care partile nu ajung la o intelegere, sau daca partile ajung la o intelegere, pe care debitorul o incalca, atunci creditorul poate introduce o actiune in instanta, la care va anexa toate documentele ce atesta faptul ca partile au incercat sa solutioneze problema amiabil inainte de introducerea respectivei actiuni. In lipsa unor asemenea dovezi, actiunea va fi respinsa de instanta.

La fel ca si in cazul procedurilor somatiei si ordonantei de plata, instanta competenta in cadrul procedurii generale este judecatoria sau tribunalul, in functie de cuantumul creantei ce face obiectul litigiului.

Avantajele si dezavantajele principale intre procedura generala si procedurile urgente
Un avantaj al procedurilor urgente este faptul ca taxa de timbru ce trebuie platita de creditori are un cuantum de doar 39 lei, reprezentand echivalentul a aproximativ 10 euro, in timp ce, in cazul procedurii generale, creditorii trebuie sa plateasca o taxa de timbru avand un cuantum ce reprezinta un anumit procent din cuantumul creantei si, in consecinta, cu cat este mai mare cuantumul creantei, cu atat mai mare va fi si taxa de timbru pe care creditorul va trebui sa o plateasca.

Cel mai mare avantaj al procedurilor urgente este tocmai acest caracter urgent, ce permite judecatorului in cauza sa dea o solutie intr-un termen de aproximativ 2-3 luni – textul OUG 119 solicita instantei sa dea o solutie in 90 de zile. In plus, procedurile urgente nu solicita partilor sa incerce solutionarea amiabila a chestiunii, ceea ce scurteaza intregul proces.

Pe scurt, dezavantajele procedurii generale sunt reprezentate de cuantumul ridicat al taxei de timbru si de durata intregii proceduri (prima instanta, apel si recurs), ceea ce face ca un asemenea proces sa dureze uneori 2-3 ani inainte ca instanta sa dea o decizie definitiva si irevocabila. Pe de alta parte, procedura generala ar trebui utilizata, in locul somatiei ori ordonantei de plata, atunci cand creditorii au nevoie de mai mult decat inscrisuri pentru a-si dovedi creanta (de exemplu, depozitii ale martorilor ori ale expertilor). Totusi, atunci cand exista dovezi suficiente privind faptul ca respectiva creanta este certa, lichida si exigibila, creditorii pot recurge la una dintre cele doua proceduri urgente, in locul procedurii generale greoaie si indelungate, prevazute de codul de procedura civila.

Procedura insolventei
Statisticile arata ca in anul 2008 au fost introduse in instanta intre 12.000-14.000 de cereri de insolventa, iar prognoza pe anul 2009 estimeaza ca numarul acestor cereri se va dubla. Intr-adevar, creditorii recurg mult prea des la procedura insolventei, chiar si atunci cand nu detin informatii suficiente privind insolvabilitatea debitorilor lor, unicul lor scop fiind acela de a pune presiune pe debitori, astfel incat acestia sa-si achite datoriile. Din pacate, in cele din urma, aceasta strategie se intoarce deseori impotriva lor.
Creditorii indreptatiti sa solicite deschiderea procedurii insolventei

Legea Insolventei impune conditii permisive pentru creditorii ce intentioneaza sa introduca cereri de insolventa impotriva debitorilor lor. Acestea se refera la existenta unei creante certe, lichide si exigibile, mai veche de 30 de zile, si avand o valoare ce depaseste pragul de 10.000 de lei, in cazurile obisnuite, si pragul reprezentat de sase salarii medii pe economie, pentru salariati. Salariul mediu pe economie stabilit pentru 2008 a fost de aproximativ 350 euro.

Odata indeplinite aceste conditii ce privesc creantele, creditorul poate introduce cererea de insolventa in fata instantei. Legea Insolventei nu solicita creditorului sa demonstreze insolvabilitatea debitorului sau, ceea ce face ca initierea procedurii insolventei sa fie destul de simpla. Totusi, la solicitarea debitorului, judecatorul sindic il poate obliga pe creditor sa faca un depozit ce reprezinta maxim 10% din valoarea creantei. Un asemenea depozit va fi returnat creditorului, in cazul in care cererea sa de insolventa este admisa, sau poate fi utilizat pentru a acoperi pierderile suferite de debitor, in cazul in care cererea creditorului este respinsa.

Initierea procedurii
Atunci cand este introdusa o cerere de insolventa, debitorul poate solicita instantei aprobarea unui plan potrivit caruia debitorul sa se poata reorganiza, intr-un efort de a-si plati datoriile. Judecatorul poate confirma sau respinge acest plan. Daca judecatorul considera ca cererea creditorului sau a debitorului este temeinica, daca debitorul nu propune un plan de reorganizare, sau daca un asemenea plan de reorganizare este respins, atunci judecatorul va deschide procedura insolventei si va desemna un administrator judiciar, pentru debitorul persoana juridica.

Consecintele principale ale deschiderii procedurii insolventei sunt: suspendarea termenului de prescriptie pentru toate creantele creditorilor; faptul ca nicio penalitate ori dobanda nu se poate adauga creantelor dupa deschiderea procedurii insolventei; debitorul nu isi mai poate administra activitatea, aceasta fiind incredintata administratorului judiciar, desemnat de catre judecatorul sindic. Debitorul trebuie sa depuna toate informatiile si documentele ce atesta situatia societatii, precum bilant, lista a creditorilor, lista a activelor, a conturilor si bancilor utilizate de debitor, precum si orice alte asemenea informatii, catre administratorul judiciar.

Efectele deschiderii procedurii insolventei asupra altor litigii
Incepand cu data initierii acestei proceduri, toate actiunile judiciare ori extrajudiciare privind satisfacerea creantelor impotriva debitorului sau impotriva activelor sale sunt suspendate. Decizia privind deschiderea procedurii trebuie comunicata tuturor instantelor in jurisdictia carora se afla sediul debitorului, asa cum este acesta inregistrat la registrul comertului, precum si tuturor bancilor la care debitorul detine conturi deschise. Mai mult, dupa deschiderea procedurii, administratorul judiciar trebuie sa-i notifice pe toti creditorii care sunt inregistrati in documentele contabile ale debitorului si sa-i informeze pe acestia in legatura cu termenele pana la care ei trebuie sa-si inregistreze propriile creante impotriva debitorului in fata instantei.

Recuperari creante -Cab.avocat Coltuc

Efecte asupra actelor incheiate de debitor
Toate actele si corespondenta emise de debitor, de administratorul judiciar oride lichidator trebuie sa includa, in limbile romana, engleza si franceza, urmatoarea expresie: “in insolventa”, “in insolvency”, “en procédure collective”. Judecatorul sindic poate decide ca administrarea debitorului sa nu mai fie efectuata de catre debitorul insusi, ci de catre administratorul judiciar, care poate sa solicite judecatorului anularea actelor incheiate de debitor, daca acestea au fost incheiate in frauda drepturilor creditorilor intr-o perioada de 3 ani anterioara datei la care a fost initiata procedura insolventei.

Riscuri privind deschiderea procedurii insolventei, in scopul recuperarii de creante
Asa cum este mentionat mai sus, unii creditori utilizeaza aceasta procedura a insolventei, chiar daca nu detin informatii suficiente privint insolvabilitatea debitorilor lor, insa doar in scopul de a-i determina pe acestia sa-si plateasca datoriile. Totusi, dupa o analiza temeinica a situatiei economice a debitorului, se poate dovedi in cele din urma ca debitorul se afla totusi in insolventa si este deci incapabil sa-si achite toate datoriile, existand astfel riscul pentru creditori ca acestia sa nu-si mai poata recupera creantele de la debitorii lor.

Astfel, dezavantajul major al procedurii insolventei este faptul ca sumele de bani colectate din vanzarea activelor debitorului sunt deseori insuficiente spre a acoperi creantele tuturor creditorilor. Administratorul judiciar va efectua un inventar al tuturor activelor debitorului si poate, in baza deciziei creditorilor aprobata de judecator, sa vanda aceste bunuri, iar incasarile rezultate vor fi distribuite creditorilor si vor fi utilizate spre a acoperi costurile determinate de aceasta procedura.

Legea Insolventei stabileste ordinea in care sunt satisfacute creantele creditorilor. De exemplu, sumele obtinute prin vanzarea activelor ce fac obiectul unor garantii vor fi achitate catre creditorii in favoarea carora respectivele garantii au fost constituite si, numai dupa satisfacerea acelor creante, sumele ramase, daca acestea mai exista, vor fi distribuite catre ceilalti creditori. De asemenea, creantele apartinand institutiilor publice ori creantele salariale au prioritate fata de cele ale altor creditori. Un alt dezavantaj este durata mare a procedurii insolventei, care poate fi si de cativa ani.

Pentru mai multe detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro.   Vizitati  si https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog

Recuperari creante -Romania

Avocat drept penal – Cab.avocat Coltuc

Judecatorul Petre Adrian Podea de la sectia penala a Tribunalului Prahova, acuzat de trafic de influenta, a fost retinut de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie, fiind prezentat Curtii de Apel Ploiesti cu propunere de arestare preventiva pentru 29 de zile, a anuntat judecatorul Alina Anton Pavel, purtatorul de cuvant al instantei conform avocat drept penal

Avocat drept penal

In acelasi timp, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a incuviintat retinerea si arestarea preventiva a lui Petre Adrian Podea si a dispus suspendarea sa din functia de judecator.

,,In sedinta din data de 31 ianuarie 2013, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a incuviintat retinerea si arestarea preventiva a domnului Podea Petre Adrian, judecator la Tribunalul Prahova. Solicitarea de incuviintare a arestarii preventive a  fost prezentata Sectiei pentru judecatori a CSM de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, pentru infractiuni aflate in competenta acesteia. In sedinta din data de 1 februarie 2013, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus suspendarea din functia de judecator, incepand cu data de 1 februarie a.c., a magistratului, ca urmare a punerii in miscare a actiunii penale impotriva sa”, se arata intr-un comunicat al CSM remis vineri.

Alaturi de judecatorul Petre Adrian Podea, a fost retinut si George Sorin Florea, asociat si administrator SC Rusara Prodcom SRL, pentru cumparare de influenta, urmand a fi prezentat instantei pentru arestare preventiva.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis vineri, din Ordonanta de punere in miscare a actiunii penale intocmita de procurori a rezultat ca in cursul lunii decembrie 2012 inculpatul Podea a acceptat promisiunea remiterii sumei de 3.000 de lei de catre celalalt inculpat, lasand sa se creada ca are influenta pe langa un judecator din cadrul Judecatoriei Ploiesti – denuntator in cauza – si ca il va determina sa admita o cerere de eliberare conditionata formulata de un fost angajat la firma administrata de George Sorin Florea.

avocat drept penal

,,Persoana pentru care s-a solicitat interventia executa o pedeapsa cu inchisoare. Ulterior, in mod repetat, judecatorul Podea i-a solicitat magistratului de la Judecatoria Ploiesti sa pronunte o solutie favorabila in dosarul mentionat, spunandu-i ca in acest scop, George Sorin Florea este dispus sa ii remita suma de 2.000 de lei, insa acesta a refuzat propunerea de primire a banilor”, sustin procurorii.

In 27 decembrie 2012, Judecatoria Ploiesti a respins cererea de eliberare conditionata, fixand termen de reiterare patru luni de la data ramanerii definitive, perioada minima dupa care putea fi reformulata cererea de eliberare conditionata.

DNA precizeaza ca in urma declararii recursului de catre persoana aflata in detentie, in 31 ianuarie 2013 Tribunalul Prahova a admis partial recursul, in sensul ca termenul de reiterare a cererii de eliberare conditionata a fost redus, completul respectiv fiind condus de judecatorul Podea.

Pentru mai multe detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro.   Vizitati  si https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog

Avocat drept penal -Cab. avocat Coltuc