decembrie

Examen INPPA 2011

de

INPPA a mai anuntat, miercuri, ca va restitui taxa de examen candidatilor retrasi anterior afisarii listelor cu rezultatele verificarii indeplinirii conditiilor de participare la examen.

 

 

Si candidatii care nu s-au prezentat la sustinerea examenului din motive obiective justificate, cu acte doveditoare, vor primi inapoi o parte din bani.

In conformitate cu prevederile art. 7 alin. (17) din Regulamentul de examen, acestora li se va retine 20% (160 lei) din taxa de examen pentru formalitatile necesare verificarii dosarului si altor masuri organizatorice ce au fost angajate in ideea participarii acestora la examen.

Vom avea o iarna blanda, cu multa zapada

de

Meteorologii au facut publica prognoza pentru lunile decembrie, ianuarie si februarie, care arata ca vom avea o iarna blanda cu multe ninsori.

Cele mai coborate temperaturi pot atinge -25°C in depresiunile din nordul si centrul tarii, unde va ninge mai mult decat in restul regiunilor, relateaza Jurnalul National.

In luna decembrie temperaturile maxime pot depasi 10°C in sud. Va ninge peste valorile medii in jumatatea nordica a tarii. Ninsorile pot fi asociate temporar cu intensificari ale vantului mai ales in zona montana. Se va produce polei, iar in noptile reci va fi ceata cu depunere de chiciura.

In ianuarie, temperaturile medii lunare vor depasi valorile medii climatologice in cea mai mare parte a tarii. Vor alterna intervale calde, cand temperaturile maxime vor fi mai mari de 10°C in sudul tarii, cu raciri accentuate in care temperaturile minime pot cobori sub -25°C, in depresiunile din nordul si centrul tarii. Temporar ninsorile vor fi asociate cu intensificari ale vantului mai ales in regiunile extracarpatice. Vor fi conditii de ceata cu depunere de chiciura.

Temperaturile medii din februarie vor fi apropiate de valorile normale ale acestei luni, exceptand regiunile estice unde se pot inregistra depasiri ale normelor climatologice. Cantitatile de precipitatii vor avea o tendinta spre excedent in vestul, centrul si nordul tarii, iar in rest vor fi in general normale.

Încadrarea mărfurilor în Tariful vamal de import al României. Importuri succesive de produse componente ale aceluiaşi utilaj. Încadrare la poziţii tarifare diferite. Nelegalitate.

de

Notă: Instanţa a avut în vedere prevederile Codului vamal, adoptat prin Legea nr. 141/1997, ale cărui prevederi au fost ulterior abrogate prin intrarea în vigoare a Legii nr. 86/2006, privind Codul Vamal al României, publicată în M.Of. nr. 350 din 19/04/2006.

Prin acţiunea formulată la data de 10 mai 2007, reclamanta S.C. C S.A.  a chemat în judecată Direcţia Regională Vamală pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, solicitând anularea actelor constatatoare  nr. 42 şi 43/23 februarie 2001 şi a anexelor acestora nr. 26 şi 27/23 februarie 2001 întocmite de Biroul Vamal Miercurea Ciuc, precum şi a deciziei nr. 112/27 aprilie 2007 prin care au fost respinse contestaţiile privind suma totală de 71391 lei reprezentând taxe vamale, TVA şi majorări de întârziere.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a primit licenţă de import pentru importul unei linii de derulare – un utilaj complex cu mai multe subansamble – care se încadrează la poziţia 84.65.10.90 din Tariful vamal de import al României, beneficiind de toate facilităţile oferite pentru stimularea investiţiilor

Societatea a contestat încadrarea tarifară ulterioară a importurilor sale – transportul utilajului având loc în mai multe tranşe – la alte coduri tarifare, efectuată de organele vamale prin actele constatatoare contestate.

Prin sentinţa nr. 72/7 august 2007 Curtea de Apel Târgu Mureş – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea şi a dispus anularea deciziei nr. 112/27 aprilie 2007 şi a actelor constatatoare  nr. 42 şi 43/23 februarie 2001.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că  piesele importate  de reclamantă în luna decembrie 1997 sunt un tot unitar cu cele importate în cursul anului 1998, întreg utilajul încadrându-se în titulatura de „maşini –unelte pentru prelucrarea lemnului care pot efectua diferite tipuri de operaţii, fără manevrarea manuală a piesei între operaţii şi fără schimbarea uneltelor între operaţii”, poziţia de încadrare în Tariful vamal de import al României fiind 84.65.10.90.

În acest sens, instanţa a constatat că şi organele vamale au recunoscut destinaţia finală a pieselor componente, respectiv cea a compunerii unui utilaj, astfel că în mod greşit au fost clasificate diferit prin actele constatatoare încheiate la 23 februarie 2001.

Împotriva sentinţei pârâtele au declarat recurs, arătând că nu este relevantă afirmaţia societăţii potrivit căreia mărfurile în cauză sunt subansamble ale unui tot unitar, deoarece mărfurile importate în luna decembrie 1997 nefiind părţi componente ale utilajului decât împreună cu piesele care urmau a fi importate în 1998, a fost necesară reanalizarea încadrării vamale.

De altfel, au precizat pârâtele, produsele livrate cu fiecare din cele 4 eşaloane au fost  prezentate separat la vămuire şi pentru fiecare  tranşă a fost depusă câte o declaraţie vamală de import definitiv, fără ca societatea să solicite şi să obţină aprobarea pentru depunerea unei singure declaraţii vamale de import la data prezentării ultimului eşalon şi pentru clasificarea tuturor mărfurilor văzute ca elemente componente principale ale unei linii tehnologice, la acelaşi cod tarifar.

Recursurile sunt nefondate.

Instanţa de fond a reţinut în mod întemeiat că reclamanta a obţinut certificatul nr. 249/19 februarie 1997 emis de Ministerul Economiei şi Finanţelor pentru care i-a fost eliberată licenţa de import nr. 109901/21 martie 1997, utilajul importat fiind încadrat la poziţia tarifară 84.65.10.90.

Susţinerea pârâtelor în sensul că fiecare piesă componentă importată în decembrie 1997 trebuie să primească o clasificare diferită decât cea a liniei tehnologice în ansamblu nu are temei legal, destinaţia pieselor care au făcut obiectul celor 4 importuri succesive fiind cea a compunerii unui utilaj complex, prevăzut în licenţa de import, care se încadrează distinct la poziţia 84.65.10.90 din Tariful vamal de import al României.

În acest sens, instanţa de fond a interpretat judicios dispoziţiile art. 1 şi 2 lit. b) din Anexa 1 a Legii nr. 98/1996 care prevăd că fiecare menţiune la o materie în amestec sau asociată cu alte materii are o clasificare determinată.

Astfel fiind, importurile efectuate de reclamantă au fost  corect încadrate iniţial la poziţia tarifară 84.65.10.90 pentru care se achitaseră taxele vamale şi taxa pe valoarea adăugată aferente acestei poziţii, împrejurare în raport de care s-a dispus în mod corect anularea actelor constatatoare prin care se stabilise că societatea nu poate beneficia de facilităţi vamale.

Recursurile au fost respinse.

OUG nr. 148/2008, ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii

de

Avand in vedere ca operatiunea de predare-primire a carnetelor de munca de catre inspectoratele teritoriale de munca la casele teritoriale de pensii in scopul preluarii datelor din carnetele de munca, precum si de scanare a acestora este in curs de derulare, neputand fi finalizata pana la data expirarii termenelor prevazute in cuprinsul art. 296 si art. 298 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la dovedirea vechimii in munca pe baza inscrierilor in carnetele de munca si, respectiv, la data de la care urmeaza a se abroga Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munca, cu modificarile ulterioare, se impune adoptarea de masuri imediate pentru prelungirea cu 2 ani a termenelor sus-mentionate.

Tinand cont de faptul ca elementele sus-mentionate se refera la o situatie extraordinara, iar neadoptarea de masuri imediate in sensul celor preconizate, prin utilizarea procedurii de legiferare prin ordonanta de urgenta, determina consecinte negative, in sensul afectarii unui interes public, respectiv al salariatilor care, in situatia in care angajatorul omite sa depuna declaratiile privind contributiile de asigurari sociale prevazute de lege, ar intampina obstacole majore pentru a face dovada perioadelor necesare stabilirii drepturilor cu caracter social, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Articol unic
Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 296 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 296. – (1) Vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se probeaza cu carnetul de munca.
(2) Dupa data abrogarii Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, cu modificarile ulterioare, vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu poseda carnet de munca, de catre instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze conflictele de munca, pe baza inscrisurilor sau a altor probe din care sa rezulte existenta raporturilor de munca. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogarii Decretului nr. 92/1976, cu modificarile ulterioare, se vor solutiona potrivit dispozitiilor acestui act normativ.
(3) Angajatorii care pastreaza si completeaza carnetele de munca le vor elibera titularilor in mod esalonat, pana la data de 30 iunie 2011, pe baza de proces-verbal individual de predare-primire.
(4) Inspectoratele teritoriale de munca ce detin carnetele de munca ale salariatilor le vor elibera pana la data prevazuta la alin. (3), in conditiile stabilite prin ordin al ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse.”
2. La articolul 298, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
„(3) Pe data de 1 ianuarie 2011 se abroga dispozitiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu modificarile ulterioare.”

Investiţiile străine în România

de

Romania ramane o tara atractiva pentru investitorii straini.

Creşterea susţinută a fluxurilor de investiţii străine directe ISD (5.183 milioane euro în 2004, 5.213 milioane euro în 2005 şi 9.082 milioane euro în 2006 (creştere cu +74,24% în raport cu anul 2005) constituie un argument în acest sens.
Printre factorii pozitivi care au contribuit la această evoluţie se enumeră: integrarea în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, aderarea la NATO si climatul politico-juridic stabil.
Regimul actual al investiţiilor străine în România a fost conceput pentru atragerea investitorilor străini. Principiile fundamentale în materie, adoptate în plan comunitar, sunt transpuse în legislaţia românească şi anume: libertatea formelor şi modalităţilor de investiţii, accesul liber pe piaţă şi în toate domeniile de activitate economică, tratamentul de egalitate aplicat investitorilor români şi străini, rezidenţi sau nerezidenţi, dreptul investitorilor străini de a-şi repatria beneficiile obţinute în urma unor investiţii, după achitarea impozitelor şi taxelor legale, protecţia investiţiilor, prin garanţii împotriva naţionalizării, exproprierii sau a altor măsuri cu efect echivalent.
Potenţialul economic al României este atrăgător prin prisma dimensiunii pieţei interne (a doua piaţă din Europa Centrală, după Polonia), gradului ridicat de pregătire a forţei de muncă, importanţei resurselor existente si, nu in ultimul rand, a proximitatii fata de tarile Europei Occidentale, care constituie prima sursa a investitiilor. Preocupările constante ale Guvernului de îmbunătăţire a mediului de afaceri, au fost reflectate, în special, prin adoptarea la începutul anului 2005 a cotei unice de impozitare, în procent de 16%, iar in momentul actual o noua masura de reducere fiscala este discutata in Guvern. Aceea a reducerii contributiilor sociale cu 6%, cumulat, pentru angajat si angajator. In acest moment nivelul acestor cheltuieli se situeaza in jur de 35%.
In primele opt luni ale anului 2007, valoarea investitiilor straine directe atrase de Romania a inregistrat valoarea de 4139 milioane de euro. Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania a fost « alte capitaluri », adica imprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (2095 milioane euro reprezentand 50,6% din volumul total de ISD), urmata de « profit reinvestit » (1534 milioane euro reprezentand 37,1% din volumul totala de ISD), si componenta « participatii la capital » (510 milioane euro reprezentand 12,3% din volumul total de ISD). (sursa : Agentia Romana pentru Investitii Straine – ARIS)
Statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului arata ca, in functie de nivelul capitalului social subscris, clasamentul principalelor ţări de origine a investitiilor, la 31 decembrie 2007[1], arata astfel:
1. Olanda (3333 milioane euro ó 3130 societati comerciale
2. Austria (2299 euroó 4889 societati comerciale)
3. Germania (1855 milioane euro ó 15572 societati comerciale)
4. Franţa (1753 milioane euro ó 5373 societati comerciale
5. Italia (861 milioane euro ó 24477 societati comerciale)
6. Cipru (685 milioane euro ó 3578 societati comerciale
7. S.U.A. (672 milioane euro ó 5400 societati comerciale)
8. Marea Britanie (614 milioane euro ó 3572 societati comerciale).
Din punctul de vedere al capitalului social subscris in perioada 1991-decembrie 2007, investitiile realizate se impart in urmatoarele domenii astfel: industrie (49,0%), servicii profesionale (30,0%), transporturi (7,0%), comert cu ridicata (6,0%), comert cu amanuntul (4,0%),  constructii (2,0%), turism (1,0%), agricultura (1,0%).

Act al Uniunii Avocaţilor din România referitor la refuzul primirii în profesia de avocat a pensionarului

de

Reclamanta B.A. a chemat în judecată Uniunea  Avocaţilor din România, solicitând  anularea deciziilor nr.8581 din 15 decembrie 2001 şi 1096 din 13 iunie 2001 şi obligarea pârâtei de a o primi în profesia de avocat cu scutire de examen.

În motivarea cererii, reclamanta a învederat că actele administrative contestate sunt nelegale, argumentele invocate de pârâtă în justificarea refuzului fiind neîntemeiate.

Astfel, avizul negativ al Baroului de Avocaţi Constanţa nu constituie un impediment pentru primirea în profesia de avocat, acest aviz având  doar un caracter consultativ.

Nici cel de-al doilea motiv nu poate justifica poziţia pârâtei, limitarea dreptului de a cere primirea în profesia de avocat în raport de  vârsta de pensionare, prevăzută de  art.28 pct.9 din Statutul profesiei de avocat  contravenind dispoziţiilor Legii nr.51/1995, legislaţiei în materie de pensie de asigurări sociale şi de  asemenea, prevederilor constituţionale referitoare la dreptul la muncă.

Ulterior reclamanta şi-a completat acţiunea  solicitând şi anularea deciziei nr.8774 din 23 martie 2002 prin care pârâta a respins cererea de reexaminare a hotărârii anterioare nr.8581 din 15 decembrie 2001.

Prin sentinţa civilă nr.69 din 23 mai 2002,  Curtea de Apel Constanţa – Secţia contencios administrativ a respins acţiunea ca nefondată.

Împotriva sentinţei reclamanta a declarat recurs, care este fondat.

Curtea reţine că au fost greşit interpretate prevederile art.16  alin.2 lit.b din Legea nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, potrivit cărora, la cerere, poate fi primit în profesie cu scutire de examen, cel care, anterior sau la data primirii, a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani.

Instanţa de fond şi-a însuşit  punctul de vedere al pârâtei în sensul că textul susmenţionat, fiind o excepţie de la regula primirii în profesia de avocat pe bază de examen, consacrată de art.16 alin.1 din lege, lasă organelor de conducere ale Uniunii Avocaţilor dreptul de a aprecia în ce măsură este posibilă primirea cu scutire de examen,  chiar dacă sunt  îndeplinite cerinţele legii.

Această interpretare contravine prevederilor legale care garantează dreptul la muncă şi posibilitatea legală a cumulării pensiei cu venitul realizat dintr-o activitate profesională.

Organele de conducere ale pârâtei,  comisia permanentă şi consiliul uniunii, constatând că sunt întrunite toate condiţiile prevăzute de Legea nr.51/1995, nu pot  refuza cererile pe motive de  oportunitate, pe baza unor criterii arbitrare şi discreţionare, acordând scutirea de examen doar unor persoane agreate, fiindcă s-ar  încălca principiul constituţional al egalităţii în faţa legii.

Reclamanta  întruneşte atât cerinţele generale pentru a profesa avocatura, cât şi condiţiile speciale impuse de art.16 alin.2 lit.b din Legea nr.51/1995, pentru a putea fi primită în profesie cu scutire de examen: a absolvit Facultatea de Drept în anul 1960, a lucrat în  calitate de consilier juridic o perioadă mai mare de 10 ani, pensionându-se în anul 1990, după care a fost reîncadrată ca jurisconsult până în anul 2000, nu posedă antecedente penale şi este aptă din punct de vedere medical să exercite profesia dorită.

Nu are suport legal susţinerea pârâtei în sensul că legislaţia  pensiilor avocaţiale şi Statutul profesiei de avocat exclud de la beneficiul exercitării  profesiei de  avocat persoanele pensionate din alte sisteme de asigurări sociale, şi deci reclamanta, pensionară din sistemul asigurărilor sociale de stat, nu poate fi primită în profesie.  Dispoziţiile art.28 alin.9 din Statutul profesiei de avocat, prevăd  că persoana poate solicita primirea în profesia de avocat cu cel puţin 5 ani anterior împlinirii vârstei de pensionare în sistemul de pensii şi asigurări sociale din care face parte.

Aceste dispoziţii, adoptate de altfel, după depunerea de către  reclamantă a cererii de primire în profesia de avocat, instituie criterii suplimentare, adăugând condiţii care nu sunt prevăzute de Legea nr.51/1995, astfel încât nu pot justifica respingerea solicitării de primire în  profesie cu scutire de examen.

În consecinţă, constatând că reclamanta întruneşte condiţiile şi criteriile cuprinse în Legea privind organizarea şi exercitarea avocaturii, s-a admis recursul,

s-a casat sentinţa şi, pe fond s-a admis acţiunea.

Avocat. Refuzul primirii în profesie cu scutire de examen. Daune morale

de

Prin sentinţa civilă nr.618 pronunţată la data de 13 iunie 2002 în dosarul nr.804/2002, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ a admis acţiunea formulată de reclamantul T.R. în contradictoriu cu Uniunea Avocaţilor din România şi:

– a anulat decizia nr.8763/23 martie 2002 emisă de Consiliul Uniunii, precum şi decizia nr.1287/14 decembrie 2001 emisă de Comisia permanentă;

– a obligat Uniunea Avocaţilor din România să emită o decizie pentru primirea reclamantului în profesia de avocat cu scutire de examen;

– a obligat pârâta la plata sumei de 100 milioane daune morale.

Curtea de apel a reţinut că actele administrative emise de Comisia permanentă şi Consiliul  Uniunii Avocaţilor din România sunt nelegale şi netemeinicie, reclamantul îndeplinind condiţiile cerute de art.16 alin.(2) din Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat, republicată şi având avizul favorabil al Baroului Bucureşti, pentru a putea fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen.

Cu referire la acordarea daunelor morale, instanţa de fond a reţinut că obligarea uniunii pârâte se justifică deoarece soluţionarea cererii reclamantului s-a făcut cu o mare întârziere.

Impotriva acestei soluţii a formulat recurs Uniunea Avocaţilor din România, susţinând că actele administrative atacate sunt legale şi temeinice, intimatul reclamant neîndeplinind condiţiile cerute de art.16 alin.(2) lit.6) din Legea nr.51/1995, republicată.

Recursul este întemeiat pentru motivele care vor fi prezentate în continuare.

La data de 28 mai 2000, intimatul reclamant s-a adresat Baroului Bucureşti, care, la data de 11 octombrie 2001, a avizat favorabil primirea acestuia în profesia de avocat cu scutire de examen, constatând îndeplinirea condiţiilor legale şi statutare.

Prin decizia nr.1287/14 decembrie 2001, Comisia permanentă a Uniunii Avovocaţilor din România a respins cererea de acordare a scutirii de examen pentru primirea în profesia de avocat a intimatului – reclamant, cu motivarea că nu îndeplineşte condiţia cerută de art.16 alin.(2) lit.b) din Legea nr.51/1995, republicată, neîndeplinind funcţiile de jurisconsult şi /sau consilier juridic cel puţin 10 ani.

Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, prin decizia nr.8763/23 martie 2002, a respins contestaţia formulată împotriva deciziei nr.1287/14 decembrie 2001, cu aceeaşi motivare.

Din probele administrate în cauză, rezultă că intimatul reclamant, absolvent al Facultăţii de Drept Bucureşti în anul 1975,  după ce a îndeplinit alte funcţii, începând cu 01 aprilie 1991 a îndeplinit funcţiile de jurisconsult şi consilier juridic, astfel că, la data formulării cererii, îndeplinea cerinţa de a fi activat cel puţin 10 ani în aceste funcţii.

Astfel fiind, în mod greşit s-a reţinut de către cele două instanţe ale Uniunii Avocaţilor din România că intimatul reclamant nu ar fi îndeplinit condiţia de vechime în cele două funcţii, potrivit prevederilor art.16 alin.(2) lit.b) din Legea nr.51/1995, republicată, actele administrative emise fiind netemeinice şi nelegale.

Dar, soluţia instanţei de fond este netemeinică şi nelegală în ceea ce priveşte obligarea Uniunii Avocaţilor din România la plata sumei de 100 milioane lei cu titlu  de daune morale.

Potrivit prevederilor art.11 alin.2 din Legea nr.29/1990 privind contenciosul administrativ, în cazul admiterii cererii, instanţa va hotărî şi asupra daunelor materiale şi morale cerute. Dar, acestea vor putea fi acordate numai dacă şi în măsura în care au fost dovedite.

Or,  instanţa de fond a dispus obligarea Uniunii Avocaţilor din România la plata unor daune morale fără ca în cauză să fi existat probe în privinţa existenţei acestora, a unor suferinţe morale care să fi fost produse ca urmare a soluţionării nefavorabile a cererii de primire în profesia de avocat cu scutire de examen.

Dimpotrivă, din probele existente, cât şi din propriile susţineri, a rezultat că intimatul – reclamant, în perioada soluţionării cererii, cât şi ulterior, a continuat să-şi desfăşoare activitatea în condiţii şi cu rezultate similare cu acelea din perioada anterioară.

Deci, cum în cauză nu există dovezii cu privire la existenţa unor suferinţe morale şi a unor daune morale care să fi fost produse împotriva intimatului reclamant, instanţa de fond nu avea temei legal pentru obligarea uniunii recurente la plata vreunei sumei cu titlu de daune morale.

Din acest punct de vedere recursul fiind întemeiat a fost admis, sentinţa atacată a fost  modificată în sensul înlăturării obligării la plata sumei 100 milioane lei cu titlu de daune morale,   menţinându-se celelalte dispoziţii.

Rolul activ al judecătorului

de

Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara a respins cererea reclamantului VL, privind stabilirea calităţii de beneficiar al Legii nr.309/2002, motivând că acesta nu a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul D.G.S.M.

Curtea de Apel Alba-Iulia, Secţia de contencios administrativ a respins acţiunea reclamantului VL, prin care a solicitat anularea hotărârii Casei Judeţene de Pensii Hunedoara, reţinând că, potrivit livretului militar, acesta a fost încorporat la 10 ianuarie 1957 de către U.M.03263 Sibiu şi a efectuat stagiul militar până la 31 decembrie 1958, deci, nu în detaşamente de muncă aparţinând D.G.S.M. pentru a fi incidente dispoziţiile Legii nr.309/2002.

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul, susţinând: întâi, că în perioada 20 ianuarie 1957 – 31 decembrie 1958 a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă, respectiv pe mai multe şantiere de construcţii; în al doilea rând că, la eliberare, în august 1959, livretul său militar a fost completat cu numărul specialităţii militare, grupa I categoria „neinstruit”, arma „construcţii”, iar în anul 1965 în mod abuziv au fost modificate rubricile 9,11 şi 12 din livretul militar, în sensul că a fost instruit, fiind radiată arma construcţii, precum şi specialitatea militară.

Recursul este fondat.

În adevăr, livretul militar a fost modificat la rubricile 9,11 şi 12, cu menţiunea „instruit”, deşi iniţial era trecută categoria „neistruit”, fiind, totodată, radiată arma la care a efectuat stagiul militar reclamant, respectiv „construcţii”.

Este adevărat că, potrivit adresei nr.A/452 din 4 martie 2003 eliberată de Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major General, Serviciul Arhive şi Documentare Militară Bucureşti, militarii care au menţionat în livret sau în fişa de evidenţă personală  că au satisfăcut stagiul militar în unităţi militare ( de exemplu: U.M.0124, U.M.01523 etc.) nu au făcut parte din D.G.S.M.

Dar, în raport de datele trecute iniţial în livretul militar al reclamantului, în sensul că a fost neinstruit şi a satisfăcut stagiul militar în construcţii, era necesar să se dispună completarea probatoriului, chiar cu referire la adresa nr.A/452 din 4 martie 2003, pentru a se stabili, în mod indubitabil, dacă  şantierele de construcţii, la care se face referire în motivele de recurs, au făcut sau nu parte din D.G.S.M.

Omiţând să procedeze în sensul arătat, prima instanţă a nesocotit dispoziţiile art.129 pct.5 C. proc. civ., potrivit cărora judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.

Aşadar, recursul a fost admis, sentinţa casată şi cauza trimisă spre rejudecare.

„Situaţia Daciei e vecină cu drama”. Credeti ca Dacia va intra in faliment?

de

Astfel descrie Constantin Stroe, vicepreşedinte al comaniei argeşene, criza prin care trece în această perioadă principalul constructor auto din România.

Conducătorul de la Dacia susţine că deciziile luate în Parlament şi puse în practică de Guvern referitoare la reducerea taxei de poluare au afectat profund producţia. Potrivit lui Stroe, conducatorii sunt de vina ca romanii se imbulzesc acum sa cumpere masini occidentale la mana a doua si Loganurile ieftine si noi. Din această cauză, platformele de la Colibaşi şi parcările dealerilor gem de Dacii cu folie pe ele, liderii uzinei hotărând că producţia să se oprească pentru trei săptămâni, între 24 noiembrie şi 8 decembrie.

Mai mult, se vorbeşte tot mai insistent că muncitorilor să li se “acorde” şi o vacanţă prelungită de Sărbători, între 15 decemrie şi 5 ianuarie. În perioada de inactivitate, în uzină vor lucra doar câteva echipe, care vor asigura mentenanţa utilijelor. Pentru cele câteva mii de angajaţi care vor sta acasă, compania le va acorda 85 la sută din salariul de bază.

Despre cauzele şi efectele problemelor cu care se confruntă acum Dacia Automobile am vorbit cu Constantin Stroe, vicepreşedintele companiei.

Evenimentul zilei: Situaţia de la Dacia poate fi cîncadrată într-o criză? Care este intensitatea acestui fenomen?
Constantin Stroe: Este vorba de o situaţie vecină cu drama pentru că piaţa internă a căzut cu o pondere de 30 la sută, pentru că piaţa pe noiembrie se previzionează cu pierderi de 50 la sută faţă de anul trecut, pentru că exportul nu poate compensa toate aceste căderi şi pentru că numărul automobilelor second hand invadează din ce în ce mai agresiv România. Deci, nu este vorba de o protecţie a ionvestiţiei, nu este vorba nici de o criză cu consecinţe majore pentru 2008, ci este o realitate dură care va avea ceva consecinţe şi în bilanţul realizărilor pentru anul acesta, dar care va avea colţii foarte ascuţiţi în 2009.

EVZ: Ce ne puteþi spune despre pierderile pe care le va înregistra Dacia? Vor fi ele suportate doar de uzinã sau veþi primi sprijin ºi de la Renault?
CS: Cifra de afaceri, consecinþele de rigoare, taxele ºi impozite, precum ºi pierderile în volume vor avea efecte, însã, nu catastrofale pentru 2008 pentru cã în primele zel. De asemenea, în perioada urmãtoare vor veni ºi Sãrbãtorile ºi vor fi câteva zile nelucrãtoare. Deci, mari influenþe în planul bilanþurilor nu vor fi, dar vor fi îngrijorãri sociale care dau semnalul unor duritãþi fãrã precedent pentru anul 2009. Nu se pune problema de pierderi, ci se pune problema de niºte rezultate mai puþin bune decât cele ce au fost bugetate ºi evident cã noi vom fi cei care vom suporta consecinþele ºi acþionarul Renault, pentru cã are un pachet majoritar. De asemenea, sunt afectaþi ºi salariaþii din Dacia ºi din toatã industria furnizorilor de componenþe auto care primesc salarii mai mici.

Sute de mii de angajati, afectati

EVZ: Ce se va întâmpla cu furnizorii? κi vor întrerupe ºi ei activitatea?
CS: Furnizorii legaþi de Dacia evident cã îºi vor adapta programul de producþie în conformitate cu cel al uzinei, cu toate consecinþele de rigoare. Nu sunt mai puþin de 200.000 de locuri de muncã în România care se vor clãtina dramatic.

EVZ: Cine v-a impins pe marginea prapastiei?
CS: Vã spun eu care sunt vinovaþii de situaþia dificilã de la Dacia! Actuala taxã de poluare care favorizeazã comerþul masiv de automobile vechi ºi defavorizeazã comerþul cu automobile noi ºi condiþiile de înãsprire a creditelor la cumpãrãtori. Guvernul nu mai poate reveni la aceastã taxã de poluare pentru cã deja este în competenþa Parlamentului. Ce trebuie fãcut? Viitorul Parlament, pentru cã actualul nu mai poate sã acþioneze, va trebui sã îºi punã prioritatea numãrul unu, imediat cum îºi intrã în drepturi, sã corecteze actuala taxã de poluare dacã vrea sã aibã o economie cât de cât echilibratã. Dacã vrea sã gestioneze stagnãri, greve, consecinþe umane dure, nu are decât sã o trateze cu indiferenþã.

De asemenea, bãncile ar trebui sã gândeascã la profituri mai mici, sã înlesneascã anumite condiþii de acordare a creditelor.

Cea de-a treia mãsurã ne priveºte pe noi, producãtorii de automobile. Astfel, noi trebuie sã ne mulþumim cu marje de profit mai mici. Este ceva care în limbaj mai pragmatic s-ar traduce aºa: eu îmi propun ca de la Bucureºti la Piteºti sã merg cu automobilul pe furtunã. Nu pot sã îmi propun sã merg cu 160 de km la orã pentru cã ies din decor. Îmi propun sã merg cu 60 de kilometri la orã ºi ca singurã þintã sã ajung la Bucureºti. Nu în cât timp. Trebuie sã ajung la Bucureºti.

Dacã toþi factorii, Parlament, bãnci ºi noi, producãtorii, practicãm o strategie înteligentã, se poate depãºi aceastã crizã. Sau, o putem traversa cu consecinþe mai mici. Altfel, cu eroisme de acest gen, cu ambiþii electorale, nu putem. Nu pot uita europarlamentarul român care a cãrat la Bruxelles tot felul de reclamaþii împotriva taxei auto. Aº dori sã treacã ºef al Guvernului ºi sã gestioneze ce a creat, sã repare acest prãpãd. V-ati incins…

Pai, altfel cum? Eu nu am sã declar: România, o þarã sãracã. Din contrã, am sã spun: România, o þarã bogatã cu populaþie sãracã. Toate aceste mãsuri pe care le-am spus pentru a uºura sarcinile cumpãrãtorilor. Dacã se poate sã cumpere aceeaºi maºinã Dacia Logan cu bani mai puþini în aceastã perioadã, decât în perioadele în care viaþa era mai echilibratã.

Brand cu rezonanţe internaţionale

Până mai ieri, Dacia reprezenta pentru România singurul brand cu puternice rezonanţe internaţionale. Maşinile produse la Colibaşi erau solicitate atât în ţară, cât mai ales peste hotare. Criza financiara pare să fi afectat serios această companie, preluându-se astfel modelul marilor constructori auto. La prima vedere, pierderile cauzate de întreruperea producţiei pentru mai mult de o lună sunt de ordinul sutelor de milioane de euro. Asta luându-se în calcul că, în vremurile bune, Dacia produce 1.300 de maşini pe zi, iar preţul mediu pentru un automobil este de 7.700 de euro.

Romtelecom: 6 luni gratuite de abonament pentru serviciile de voce

de

Romtelecom ofera pana la 6 luni abonament gratuit pentru serviciile de voce, 180 minute incluse catre mobil si alte zeci de minute incluse pentru convorbiri internationale, apeluri nelimitate in retea, plus cele mai mici tarife pentru apeluri catre mobil si international.

Orice client nou de voce primeste 3 luni de abonament gratuit pentru contractele incheiate pe o perioada de 1 an, respectiv 6 luni gratuite pentru cele de 2 ani, plus 30 de minute incluse lunar pentru apeluri catre retelele de telefonie mobila, prin optiunea FixMobil 30, oferita gratuit in primele 6 luni de contract, indiferent de durata acestuia. Mai mult decat atat, toti clientii noi beneficiaza de instalarea gratuita a liniei telefonice.

Clientii care incheie contracte de 2 ani primesc suplimentar si un telefon DECT Siemens Cappuccino.
In plus, clientii noi de voce primesc timp de 3 luni (pentru contractele incheiate pentru 1 an), respectiv 6 luni (pentru contractele incheiate pentru 2 ani), toate beneficiile abonamentului Voce Total, indiferent de abonamentul pentru care opteaza: apeluri nelimitate in reteaua Romtelecom, indiferent de palierul orar, apeluri nelimitate catre orice retea de telefonie fixa din Romania in afara orelor de varf, cel mai mic tarif catre retelele mobile nationale – 7 eurocenti/minut, fara TVA, in afara orelor de varf.

Acestor facilitati li se adauga 60 de minute pe luna disponibile oricand catre tarile din UE (catre retele fixe), SUA si Canada (retele fixe si mobile) si tarif local pentru apelurile internationale catre destinatiile mai sus mentionate, de numai 2,7 eurocenti/minut, fara TVA, in afara orelor de varf, dupa consumarea minutelor incluse.

Dupa expirarea perioadei promotionale de 3, respectiv 6 luni de gratuitate, clientii vor beneficia in continuare de abonamentul pentru care au optat la semnarea contractului. Clientii care doresc sa beneficieze in continuare de optiunea FixMobil 30, vor plati pentru aceasta tariful promotional de 2 euro/luna, fara TVA.

Oferta este valabila pana la 31 decembrie pentru clientii persoane fizice care aleg unul dintre abonamentele Voce Seara si Weekend, Voce International, Voce Mobil, Voce Nelimitat si Voce Total.