despăgubire

OUG 4/2012 se suspenda, pe o perioada de 6 luni emiterea titlurilor de despagubire, a titlurilor de conversie pentru imobilele preluate abuziv

de

In Monitorul Oficial Partea I nr. 169/2012 a fost publicata OUG 4/2012 privind unele masuri temporare in vederea consolidarii cadrului normativ necesar aplicarii unor dispozitii din titlul VII Regimul stabilirii si platii despagubirilor

aferente imobilelor preluate in mod abuziv al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.

Ordonanta de urgenta stabileste ca, la data intrarii ei in vigoare, se suspenda, pe o perioada de 6 luni, emiterea titlurilor de despagubire, a titlurilor de conversie, precum si procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acorda despagubiri, prevazute de titlul VII „Regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

Un barbat care s-a judecat cu Primaria Arad pentru un teren nationalizat, ocupat acum de CET, a încasat 851.000 de euro cu titlu de despagubire

de

procesele continuând însa pentru pierderile suferite prin nefolosirea terenului începând cu 2003, când a obtinut prima sentinta executorie. Aradeanul Ilie Lupan si-a ridicat banii la sfârsitul saptamânii trecute, dintr-un cont poprit al

Primariei Arad, care continea echivalentul în lei a 851.000 de euro, a declarat avocatul Graziela Bârla, care îl reprezinta pe barbatul din Arad.

Sursa: Curentul

Urmasii celor care au împrumutat statul în perioada interbelica nu beneficiaza de nicio despagubire

de

Spre deosebire de proprietarii de case, terenuri si fabrici deposedati de regimul comunist, carora fie li s-au restituit bunurile nationalizate, fie au fost despagubiti cu bani sau cu actiuni la Fondul Proprietatea, posesorii de titluri

de stat românesti neonorate la plata, emise în perioada 1889-1945, nu s-au bucurat de nicio masura reparatorie din partea autoritatilor. Acestia primesc, de cinci ani încoace, acelasi raspuns mecanic din partea Ministerului Finantelor, care, invocând un decret comunist din 1948 ramas neabrogat, le spune ca „nu exista temei legal pentru solutionarea cererilor în legatura cu eventuala plata a unor astfel de titluri de stat”.

Dupa îndelungi ezitari si tergiversari, clasa politica a de­cis sa condamne comunismul. Si, ca proba a bunelor sale intentii, a emis Legile 10/2001 si 247/2005, care prevad masuri reparatorii pentru proprietarii de imobile sau alte active confiscate abuziv de ca­tre statul comunist. Pe aceasta baza le­gala, mostenitorii industriasilor interbelici Nicolae Malaxa si Max Auschnit au primit titluri de despagubire în va­loa­re de peste un miliard de lei, con­ver­tite ulterior în actiuni la Fondul Pro­­prietatea, din care mai bine de 100 de milioane de lei reprezinta despa­gu­biri pentru actiunile detinute la „Uzinele de Fier si Domeniile din Resita”.

Teoretic, orice actionar al unei so­cie­tati anonime interbelice poate fi despagubit, dar cu conditia sa figureze în registrul actionarilor la data de 11 iu­nie 1948, atunci când a intrat în vi­goare Legea 119, prin care se nationa-lizau cele mai importante proprietati industriale. Din pacate însa, „în nu­meroase cazuri, oameni care au avut calitatea de actionar nu o pot dovedi, pentru ca documentele ce o atestau fie au fost distruse, fie s-au pierdut”, precizeaza Corin Trandafir, partener la „Rubin – Meyer, Doru & Trandafir”, casa de avocatura care i-a reprezentat pe mostenitorii lui Malaxa.
Acum, bineînteles ca autoritatile pot pune placa cu „nu gasim registrul” oricarui actionar care n-are în spate un grup puternic de lobby. Când, de fapt, normal ar fi ca registrele de ac­tio­nariat si în special registrul cu companiile cotate la Bursa de Efecte, Actiuni si Schimb de la Bucuresti, care a functionat pâna în 1948, sa poata fi consulate (în copie, evident) de ori­cine, la Biblioteca Nationala, ca un act de restituire a istoriei capitaliste interbelice. Pentru ca, daca respectivele re­gistre se gasesc, de pilda, la Ministerul Finantelor, si nu la biblioteci publice, iar ele sunt scoase doar la presiunea grupurilor de lobby, acest lucru nu e câtusi de putin un semn de tran­sparenta.

Sursa: Saptamana Financiara

Fostul presedinte al Partidului National Taranesc (PNT) Ion Diaconescu a dat in judecata statul roman si solicita daune de 18 milioane euro

de

Liderul taranist este reprezentat in procesul intentat statului de un alt nume cu greutate in PNT-ul postdecembrist, fostul premier Victor Ciorbea, cel care a si inregistrat actiunea la  Tribunalul Bucuresti. Acum, Diaconescu

solicita instantei  sa constate caracterul politic al condamnarii suferite in baza sentintei Tribunalului Militar Bucuresti din 28 februarie 1948, cand fostul presedinte al PNT a primit o pedeapsa de 15 ani de munca silnica, 5 ani degradare civica si confiscarea totala a averii. Fruntasul taranist le mai solicita magistratilor sa constate si caracterul politic al actiunii prin care Securitatea i-a stabilit domiciliul obligatoriu in comuna Valea Calmatui, din Braila, intre decembrie 1962 si aprilie 1964. Pentru acest ultim episod, Ion Diaconescu solicita statului roman o despagubire de 170.000 euro. Prima infatisare in acest proces a fost fixata pentru 19 martie.

Calvarul liderului taranist a inceput efectiv in urma cu aproape 63 de ani, cand, pe 5 decembrie 1947, a fost arestat in baza unui mandat emis de Ministerul de Interne – Directia Anchete Penale. Aventura penitenciara a lui Diaconescu a luat sfarsit abia 15 ani mai tarziu, parasind puscaria pe 30 noiembrie 1962. “S-a retinut in sarcina mea ca, in calitate de membru in Biroul de conducere pe tara al Organizatiei de Tineret a Partidului National Taranesc, am desfasurat activitati ostile regimului totalitarist bolsevico-comunist instaurat pe 6 martie 1945, actiuni ce vizau decredibilizarea si rasturnarea acestuia”, explica Ion Diaconescu in actiunea de chemare in judecata depusa la Tribunalul Bucuresti.

Sursa: Romania Libera

De acum inainte, vor raspunde pentru malpraxis atat personalul medical, cat si spitalele

de

In plus, cei care sunt victime ale malpraxisului pot sa primeasca despagubire fara sa se ajunga la proces.Prin proiectul de modifcare a legii 95/2006, se introduce obligatia de asigurare pentru garantarea raspunderii

civile a furnizorilor de produse si servicii medicale, sanitare sau farmaceutice pentru prejudiciile produse pacientilor in activitatea de preventie, diagnostic si tratament, generate in mod direct sau indirect de viciile ascunse ale echipamentelor si dispozitivelor medicale, substantelor medicamentoase si materiale sanitare, in perioada de garantie sau valabilitate, conform legislatiei in vigoare.

Prin acest proiect, furnizorii de produse si servicii medicale, sanitare sau farmaceutice ar putea fi obligati sa comunice orice informatie solicitata de catre persoana care se considera victima unui act de malpraxis.

O alta noutate este legata de inlocuirea „listei judetene” a expertilor insarcinati cu efectuarea unui raport asupra cazului de malpraxis cu „lista nationala” a expertilor. Se doreste in acest fel eliminarea cazurilor de incompatibilitate. In plus, se da posibilitatea analizarii cazurilor complexe de malpraxis de mai muli experti din aceeasi specialitate.

De acum, la dezbaterile comisiei de malpraxis va participa si un reprezentant al societatii de asigurari.

Sursa: ProTV

Primăria Capitalei a plătit 200.000 de euro din despăgubirile pentru pacientul mutilat de Ciomu.

de

„Banii pe care îi plătim pentru ca Spitalul să nu fie închis ar trebui să îi recuperăm de la doctorul Ciomu, însă nici toată averea acestuia nu valorează cât avem noi de plătit”, a precizat Savu. Directorul ASSM a adăugat că

 

 Primăria Capitalei va plăti restul despăgubirilor în două tranşe, o parte în 2010, iar cealaltă în 2011.

Judecătoria Sectorului 5 îl condamnase pe Ciomu, în 2007, la un an cu suspendare pentru vătămare corporală şi îl obligase şi la plata a 125.000 euro daune morale plus încă circa 9.900 de lei daune materiale. Apoi, Tribunalul Bucureşti a dispus, în data de 4 iulie 2008, ca Naum Ciomu, în solidar cu Spitalul Panduri din Capitală, să plătească 500.000 de euro daune morale. Tribunalul a menţinut condamnarea de un an cu suspendare pentru Naum Ciomu.

 

newsin

Posibilă deturnare a zborului Air France 447?

de

 publicaţie de la Beijing, preluată de France Prese, scrie că bărbatul chinez şi-a făcut o asigurare de viaţă înainte să plece peste Ocean. Potrivit contractului, compania asiguratoare se angaja să-i plătească de 40 de ori

valoarea primei în caz de accident aerian. Deocamdată, familia chinezului aşteaptă informaţii despre zborul 447, a cărui dispariţie rămâne în continuare un mister.

Nouă chinezi se aflau la bordul avionului Air France care făcea legătura între Rio de Janeiro şi Paris.

 

Sursa: Realitatea TV