S-a deschis cutia Pandorei : Contractele de credit încheiate online sunt titluri executorii . Vezi Coltuc si asociatii cei mai buni in contestatii
Este incredibil
Peste 3 milioane de romani vor fi executati silit imediat.
Stimata ICCJ,
Puteti sa imi raspundeti la urm.intrebare:
CE SE INTAMPLA CAND CINEVA ITI COMPLETEAZA UN ASTFEL DE CONTRACT AVAND DATELE TALE?
Concret, problema rezolvată de ICCJ e cea a contractelor de împrumut încheiate online cu IFN-urile. Care n-au fost semnate de mână (olograf) sau electronic (semnătură electronică extinsă) de cel împrumutat.
Decizia ICCJ nr. 23/2019 va deveni obligatorie pentru toată lumea după ce va apărea în Monitorul Oficial, adică atât pentru instanțe, cât și pentru IFN-uri și împrumutați.
Diferentele dintre banci si institutiile financiare nebancare (IFN) tin atat de statutul lor, de reglementarile aplicabile, de criteriile pe care fiecare trebuie sa le indeplineasca pentru a primi autorizatia de functionare, dar si de activitatile pe care le pot derula
Din punctul de vedere al clientului, principala diferenta este ca un IFN poate acorda credite dar nu poate atrage depozite. Aceasta ultima activitate poate fi realizata numai de banci si celelalte institutii de credit.
IFN-urile sunt impartite in doua categorii: IFN-uri inscrise in Registrul Special al Bancii Nationale si cele inscrise doar in Registrul General. Pentru a face parte din prima categorie, institutiile financiare nebancare trebuie sa indeplineasca anumite criterii de capital, volumul creditelor acordate, total active.
Atat bancile cat si IFN-urile din Registrul Special sunt supravegheate si reglementate de BNR. Cele care sunt inscrise doar in Registrul General nu au o institutie care sa le monitorizeze activitatea.
Pentru a primi autorizatie de functionare din partea BNR o banca trebuie sa faca dovada unui capital minim initial de 5 milioane euro.
O institutie financiara nebancara este nevoita sa prezinte un capital social de 200.000 euro, respectiv 3 milioane euro in cazul IFN-urilor care acorda credite ipotecare.
Mergem din rau in mai rau!
Opinie avocat Marius Vicentiu Coltuc
„””””””””””””””””””””””””””””””””””””””””””””””
CUM SE POATE DA BANCA IN JUDECATA?
___________________________________
Inechitatea de forte dintre institutiile bancare si client nu este atat de semnificativa pe cat pare. Ca solutie de ultim resort, clientii care considera ca sunt nedreptatiti de anumite decizii ale bancii pot apela la instanta pentru a solicita o decizie impartiala
Comisioane introduse de banca pe parcursul derularii contractului de credit, majorari de dobanda fara o explicatie clara, modificarea unilaterala a clauzelor contractuale sunt considerate actiuni abuzive ale bancilor
De la inceputul anului ANPC, a primit aproximativ 1.500 de plangeri din partea clientilor bancilor. O mare parte dintre acestea au fost intemeiate
#banca
Proces Castigat Impotriva Bancii
@avocatbanca
#procesebanci
Totusi, chiar si in conditiile in care primeste amenda, banca nu este obligata sa isi revizuiasca fata de clienti deciziile neechitabile.
Solutia de ultim resort ce ramane unui client nemultumit este sa se adreseze instantei.
Chemerea in judecata se poate face si prin posta sau email
))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
IDEAL ESTE SA VA LUATI UN AVOCAT BUN IMPOTRIVA BANCILOR ca si Avocat Coltuc 0745 150 894 www.coltuc.ro
Cererea trebuie sa cuprinda motivatiile ce stau la baza acesteia si solicitarile reclamantului – anularea modificarilor impuse de banca, restituirea sumelor incasate necorespunzator, etc.
Pentru aceasta, clientul nu trebuie sa se prezinte neaparat in nume personal ci o poate transmite si prin posta. De asemenea, in cazul in care nu are posibilitatea sau nu doreste sa fie prezent in momentul judecarii dosarului, trebuie sa mentioneze acest lucru in cererea transmisa.
Clientul reclamant va primi o instiintare -adresa de comunicare si intampinarea bancii
IDEAL ESTE SA VA LUATI UN AVOCAT BUN IMPOTRIVA BANCILOR ca si Marius Vicentiu Coltuc www.coltuc.ro
Nu se plateste nicio taxa de timbru
In 2010-2019 au fost castigate peste 15.000 de procese impotriva bancilor
Mai mult,sunt peste 1000000 de procese castigate si impotriva executarilor silite ale bancilor si firmelor de recuperare creante
LUPTA CU BANCA ACUM!
#executare
România a devenit tărâmul făgăduinței pentru Instituțiile Financiare Nebancare, adică acelea care-ți dau credite la orice oră din zi și din noapte, fără să pună prea multe întrebări. Reclamele care rulează la televizor chiar te conving că-ți vor rezolva toate problemele. Doar că acestea îți pot distruge viața. Și asta pentru că în România dobânzile impuse de aceste instituții nu sunt reglementate, așa cum se întâmplă în alte țări civilizate, unde se învârt în jurul la 10%.
Ei bine, în România ajung până la 7700%
De exemplu au luat credit de 20.000 de euro, plătibil în 5 ani și după ce au plătit lunar câte 600 de euro fiind convinși că au finalizat datoria, la final s-au trezit că mai au de plătit… încă 20.000 de euro. Clauzele abuzive sunt scrise în contract, dar consumatorul de rând nu le înțelege. Și nici nu-și poate imagina că dobânda ajunge la 7000% sau că pentru fiecare zi întârziere va plăti căte 100 de euro chiar și atunci când întregul credit a fost de doar 1000. Asta a făcut ca sute de oameni să se sinucidă pentru că și-au pierdut casele. IFN-urile i-au executat silit și le-au luat tot.
Este prezentat cazul Easy Credit, o afacere de milioane de euro, condusă de Nuțu Fonta, fost deputat, apropiat al lui Gabriel Oprea.
În mod normal, Banca Națională și Parlamentul ar trebui să oprească abuzurile IFN-urilor și să creeze un cadru legislativ care să limiteze domeniile. Dar cum să se întâmple asta când în Parlament și la BNR sunt oameni cu astfel de afaceri, care sunt uneori mai rele de camăta.
BNR și Parlamentul României sunt plătiți din banii contribuabililor și ar trebui să-i protejeze pe cei vulnerabili, pe cetățenii acestei țări, dar din păcate, pare că pun interesele propriilor afaceri sau ale băncilor în fața oamenilor care îi plătesc.
De vineri 23 iunie 2017, familiile evacuate pentru neplata creditelor ipotecare vor putea cere o locuință de la stat, cu chirie mică
Persoanele evacuate pentru că nu și-au mai putut plăti ratele creditului ipotecar vor putea cere o locuință de la stat, se arată într-un act normativ care se va aplica începând de vineri. Mai precis, autoritățile locale urmează să cumpere anumite locuințe scoase la licitație și să lase foștii proprietari să stea în ele cu chirie mică.
Este vorba de Legea nr. 143/2017 pentru completarea Legii locuinței nr. 114/1996, ce prevede introducerea locuințelor de sprijin pentru români. Documentul a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 461 din 20 iunie 2017 și va intra în vigoare la data de 23 iunie 2017.
Noul act normativ prevede că autoritățile locale vor putea să cumpere, la licitație publică, locuințele executate silit, însă numai dacă acestea au o suprafață utilă de maximum 100 mp. Astfel, casele vor fi închiriate persoanelor sau familiilor evacuate pentru că nu și-au mai putut achita ratele creditului ipotecar.
„Locuințele de sprijin se repartizează de către autoritățile administrației publice locale, care le-au cumpărat prin licitație publică, pe baza criteriilor stabilite anual prin hotărâre a consiliului local (…). De aceste locuințe pot beneficia persoanele și familiile care urmează a fi evacuate sau au fost evacuate prin proceduri de executare silită din locuințe, în urma neachitării obligațiilor derivate din contractele de credit ipotecar”, dispune legea.
Cu alte cuvinte, persoanele ale căror case urmează să fie vândute la licitație publică vor putea să scape de evacuare. Asta deoarece, dacă autoritățile locale cumpără locuințele, foștii proprietari vor putea cere să stea în ele cu chirie. „Modificarea ar reglementa procedura conform căreia imobilele cumpărate de către autoritățile administrației publice locale ar putea fi transformate în locuințe de sprijin, urmând a fi date în chirie foștilor proprietari, evitând astfel evacuarea lor”, era lămurit în expunerea de motive ce a însoțit Legea nr. 143/2017 în forma sa de proiect.
În situația în care fostul proprietar nu vrea să rămână cu chirie în locuința de sprijin, aceasta va fi repartizată altor persoane care și-au pierdut casa din cauză că nu și-au plătit ratele creditului ipotecar. De asemenea, în lege scrie că regula se va aplica și dacă un chiriaș nu vrea prelungirea contractului de închiriere pentru o locuință de sprijin.
„În cazul în care numărul cererilor pentru închirierea locuințelor de sprijin la nivelul unei autorități ale administrației publice locale este, timp de cel puțin un an, constant mai redus decât numărul locuințelor de sprijin aflate în proprietatea autorității administrației publice locale, aceasta poate aproba închirierea locuințelor de sprijin și altor categorii de solicitanți, cu respectarea prevederilor prezentei legi (Legea locuinței – n. red.)”, mai prevede documentul apărut marți în Monitor.
Atenție! Locuințele de sprijin nu vor putea fi cerute de persoanele care dețin o altă locuință în afară de cea din care au fost evacuate. Totodată, restricția va fi valabilă și dacă persoanele în cauză stau cu chirie într-o altă locuință a statului.
Chiria va fi sub nivelul pieței
Atunci când se va atribui o locuință de sprijin, autoritățile vor lua în considerare și situația economică a solicitanților. Concret, Legea nr. 143/2017 prevede că persoanele evacuate trebuie să se afle într-o situație care să nu le permită achiziționarea unei noi locuințe sau închirierea uneia în condițiile pieței.
În acest sens, chiria ce va trebui plătită pentru a sta într-o locuință de sprijin va fi de maximum 10% din venitul net lunar al familiei, calculat pentru ultimele 12 luni. Contractul, ce se va încheia cu primăria, va avea o durată de cinci ani, cu posibilitate de prelungire.
„Contractul de închiriere se încheie de către primar sau de către o persoană împuternicită de acesta cu beneficiarii stabiliți de consiliul local, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii pe baza declarației de venituri și a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale. Nivelul chiriei nu va depăși 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie”, este explicat în actul ce urmează să se aplice de vineri.
Trebuie precizat că persoanele care vor sta cu chirie în locuințele de sprijin nu vor putea să le subînchirieze sau să lase alte persoane în locul lor. De asemenea, acestea nu vor putea să schimbe destinația locuințelor (adică să le transforme în magazine, de exemplu). În caz contrar, contractul de închiriere încheiat cu primăria va fi reziliat, iar eventualele daune aduse locuinței și clădirii vor trebui plătite de chiriași. În afară de acest caz, contractul de închiriere va putea fi reziliat la cererea chiriașului, cu notificarea prealabilă a intenției (cel puțin 60 de zile înainte). În același timp, autoritățile locale vor putea apela la varianta rezilierii dacă chiriașul:
nu respectă clauzele contractului de închiriere;
nu plătește chiria în 90 de zile de la comunicare;
nu plătește întreținerea pentru o perioadă de 90 de zile (dacă este cazul);
are un comportament ce nu permite conviețuirea sau împiedică folosirea normală a locuinței.
Inițiatorii noilor prevederi lămureau, în expunerea de motive, că multe familii din țară se confruntă cu problema evacuării din propria locuință, rămânând efectiv pe drumuri. Acesta este motivul pentru care s-a dorit introducerea locuințelor de sprijin.
„În România, mii de familii se află în situația de a-și pierde apartamentele din cauză că nu au mai putut plăti ratele unui credit ipotecar. Fie că și-au pierdut locurile de muncă, au avut firme care au dat faliment sau au avut de suferit în urma creșterii cursului de schimb valutar, oamenii cer sprijinul autorităților locale în speranța că nu vor rămâne pe drumuri. (…) Aceste familii sunt într-o situație extrem de dificilă, întrucât rămân efectiv pe drumuri și nu primesc niciun fel de ajutor – locuință socială ori posibilitatea de obținere a unui alt credit ipotecar – în urma scoaterii locuințelor la licitație”, scria în documentul amintit.
În prezent, românii cu probleme pot folosi locuințe sociale sau de necesitate
În momentul de față, românii cu probleme pot folosi locuințe sociale. Acestea pot fi închiriate de către persoanele sau familiile cu un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câștigului salarial mediu net lunar pe total economie.
„Au acces la locuință socială, în vederea închirierii, familiile sau persoanele cu un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câștigului salarial mediu net lunar pe total economie, comunicat de Institutul Național de Statistică în ultimul Buletin statistic anterior lunii în care se analizează cererea, precum și anterior lunii în care se repartizează locuința”, dispune Legea locuinței.
Concret, locuințele sociale sunt repartizate de autoritățile locale, în baza unor criterii proprii, celor evacuați sau care urmează să fie evacuați din imobile retrocedate foștilor proprietari, tinerilor în vârstă de cel mult 35 de ani, persoanelor cu handicap sau pensionarilor, printre alții. În aceste cazuri, contractul de închiriere cu primăria se încheie pentru cinci ani, cu posibilitate de prelungire, iar chiria este de cel mult 10% din venitul net lunar pe familie, calculat pentru ultimele 12 luni.
Legea nr. 114/1996 reglementează și locuințele de necesitate, care se închiriază temporar persoanelor sau familiilor ale căror case au fost afectate serios de catastrofe naturale sau accidente ori care au fost demolate pentru realizarea de lucrări de utilitate publică. Totodată, acest tip de locuințe mai este accesibil persoanelor ale căror imobile trebuie reabilitate, iar acest lucru nu este posibil atât timp cât sunt ocupate. „Contractul de închiriere se încheie de către primarul localității sau de către o persoană împuternicită de acesta, pe baza hotărârii consiliului local, până la înlăturarea efectelor care au făcut inutilizabile locuințele”, este subliniat în actul normativ.