malpraxis

Malpraxis : Pedagoga bătăușă nu vrea să vorbească fără avocat. Mama elevei abuzate: „Voi depune plângere la Poliție!”

de

 

Părinții elevei abuzate ieri de către una dintre supraveghetoare, de la Liceul Tehnologic pentru Deficienți de Abuz, au fost recent la IML, unde au obținut un Certificat Medico-Legal. Aceștia au adus ca probă și un mănunchi de păr, care i-a fost smuls de către supraveghetoare. Părinții elevei de clasa a VII-a sunt hotărâți să facă uz de toate posibilitățile legale pentru a face dreptate în acest caz.

La Institutul de Medicină Legală era și supraveghetoarea bătăușă, probabil pentru a se declara victimă și a-și scoate un certificat că a fost abuzată fizic de către un copil cu deficiențe. Aceasta nu a dorit să facă nici o declarație și a aruncat doar o frântură de vorbă și aceea din mers: fără avocat, aceasta nu a dorit să își apere punctul de vedere în nici un fel.

Ai fost victima unui caz de MALPRAXIS? Ce trebuie sa faci

de

 

Malpraxisul este un tratament incorect sau neglijent aplicat de un medic unui pacient, care îi produce acestuia prejudicii de orice natură, în relație cu gradul de afectare a capacității fizice și psihice.

Procedurile pe care trebuie să le urmeze un pacient care acuză un medic de malpraxis

„Orice eroare profesională săvârşită în exercitarea actului medical, generatoare de prejudicii asupra sa, îl legitimează pentru a cere tragerarea la răspundere a personalului medical vinovat. Din nefericire, mulţi dintre pacienţii astfel prejudiciaţi nici nu ştiu măcar faptul că legiuitorul le pune la dispoziţie mijloace pentru a-şi proteja drepturile”, a declarat avocat Coltuc Marius

Cui trebuie să i se adreseze pacientul în caz de malpraxis

Un medic poate fi acuzat de malpraxis dacă limita stabilită de textul de lege este depăşită în oricare dintre momentele apariţiei unui prejudiciu asupra pacientului, gravitatea acestui prejudiciu urmând a sta la baza corectei individualizări a pedepselor aplicabile şi aplicate.

„Indiferent că este produs din eroare, din imprudenţă sau din cauza unor cunoştinţe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prejudiciul există. Dacă eroarea medicală a avut ca rezultat pricinuirea integrității corporale sau sănătății persoanei a unei vătămări care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile, pierderea unui organ sau simț, încetarea funcționării acestora, o infirmitate permanentă fizică sau psihică, avortul, punerea în primejdie a vieții pacientului ori decesul acestuia, limita despre care vorbim este la nivelul superior”, a declarat avocatul Coltuc Marius

În caz de malpraxis, pacientul se poate adresa fie poliţiei, fie instanţei de judecată. De asemenea, în multe dintre cazuri se poate impune şi şi parcurgerea unei proceduri prealabile de mediere.

„Dacă alege o acţiune civilă, pacientul va trebui să se adrese direct instanţei de judecată. Dacă doreşte demararea unei acţiuni penale, plângerea astfel formulată va fi înregistrată fie la politie, fie la Parchet. Este însă extrem de important a fi avute în vedere toate reglementările legale în vigoare, iar în multe dintre cazuri (mai ales în viitorul context legislativ – noua forma a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii) se impune şi parcurgerea unei proceduri prealabile de mediere (părţile urmează a analiza dacă este oportună o înţelegere amiabilă, care să împiedice ulterior declanşarea de acţiuni civile sau penale). Arăt totodată faptul că nu este obligatorie sesizarea Colegiului Medicilor

 

 

 

malpraxis,daune malpraxis,proces malpraxis,avocat bun malpraxis  https://www.coltuc.ro

Care sunt pasii pentru reclamarea unui doctor care greseste pentru malpraxis medical?

de

Imagine similară

 

Malpraxisul este o greseala, o neglijenta profesionala care ar fi putut fi evitata si care a avut drept rezultat vatamarea sanatatii, a integritatii corporale sau chiar pierderea vietii pacientului

Astfel, vorbim, in primul rand, de personalul medical, adica, asa cum este definit la art. 642 din legea sanatatii, „medicul, medicul dentist, farmacistul, asistentul medical si moasa care acorda servicii medicale.”

Personalul medical raspunde pentru mai multe prejudicii, dintre care:

  • prejudiciile produse din eroare, care includ si neglijenta, imprudenta sau cunostinte medicale insuficiente in exercitarea profesiunii, prin acte individuale in cadrul procedurilor de preventie, diagnostic sau tratament;
  • prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementarilor legii privind confidentialitatea, consimtamantul informat si obligativitatea acordarii asistentei medicale;
  • prejudiciile produse in exercitarea profesiei si atunci cand isi depaseste limitele competentei.

Prin exceptie, insa, personalul medical nu raspunde pentru daunele sau prejudiciile produse in urmatoarele situatii:

  • cand isi depaseste limitele competentei in cazuri de urgenta in care nu este disponibil personal medical ce are competenta necesara;
  • cand sunt cauzate de: conditiile de lucru, dotarile insuficiente cu echipament de diagnostic si tratament, infectiile nosocomiale, efectele adverse, complicatiile si riscurile in general acceptate ale metodelor de investigatie si tratament, viciile ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor si dispozitivelor medicale, substantele medicale si sanitare folosite;
  • cand actioneaza cu buna-credinta in situatii de urgenta, cu respectarea competentei acordate.

De asemenea, pot fi trase la raspundere si unitatile sanitare, publice sau private, furnizoare de servicii medicale, care raspund civil pentru prejudiciile produse de personalul medical angajat, in solidar cu acesta, precum si pentru prejudiciile cauzate, in mod direct sau indirect, pacientilor, generate de nerespectarea reglementarilor interne ale unitatii sanitare.

In plus, ele se fac vinovate si pentru pentru prejudiciile produse in activitatea de preventie, diagnostic sau tratament, in situatia in care acestea sunt consecinta:

  • infectiilor nosocomiale, cu exceptia cazului cand se dovedeste o cauza externa ce nu a putut fi controlata de catre institutie;
  • defectelor cunoscute ale dispozitivelor si aparaturii medicale folosite in mod abuziv, fara a fi reparate;
  • folosirii materialelor sanitare, dispozitivelor medicale, substantelor medicamentoase si sanitare, dupa expirarea perioadei de garantie sau a termenului de valabilitate a acestora, dupa caz;
  • acceptarii de echipamente si dispozitive medicale, materiale sanitare, substante medicamentoase si sanitare de la furnizori, fara asigurarea prevazuta de lege, precum si subcontractarea de servicii medicale sau nemedicale de la furnizori fara asigurare de raspundere civila in domeniul medical;

Ce poate face pacientul daca banuieste ca este victima unui caz de malpraxis?

Inainte de toate, trebuie avut in vedere ca personalul medical are o obligatie de mijloace: trebuie sa depuna toate diligentele necesare si posibile pentru a trata pacientul.

 

Mai exact, adauga specialistul, pentru primul pas (stabilirea existentei unui caz de malpraxis), legea sanatatii ne ofera doua variante alternative: fie sesizarea Comisiei de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis, fie sesizarea directa a instantei de judecata.

Procedura in fata Comisiei de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis – procedura facultativa

Comisia are competenta de a stabili daca in cadrul actului medical reclamat exista un caz de malpraxis, pe baza unui raport de expertiza intocmit de catre expertul/expertii desemnati de Comisie in acest sens.

Pacientul care se considera victima unui caz de malpraxis sau, dupa caz, succesorii persoanei decedate in urma unui caz de malpraxis pot sesiza Comisia, care stabileste daca exista un caz de malpraxis, in termen de 3 luni de la sesizare. In acest sens, Comisia desemneaza un expert/grup de experti care intocmeste un raport asupra cazului, pe baza caruia Comisia va lua decizia.

Decizia Comisiei poate fi atacata in termen de 15 zile de la comunicare, de orice persoana implicata (pacient, medic, asigurator etc.) la Judecatoria in raza careia a avut loc actul de malpraxis reclamat.

Daca se stabileste ca a existat un caz de malpraxis, persoana vatamata poate solicita instantei acordarea de despagubiri.

Procedura in fata instantei

Persoana interesata poate sesiza direct instanta de judecata (civila sau penala, in functie de situatie), nefiind obligata ca in prealabil sa parcurga procedura in fata Comisiei.

 

Litigiul poate fi solutionat si pe cale amiabila?

Daca persoana vatamata, asiguratorul si asiguratul nu ajung la un consens in ceea ce priveste culpa asiguratului, cuantumul si modalitatea de plata a prejudiciului cauzat printr-un act de malpraxis, atunci persoana vatamata trebuie sa apeleze la instanta de judecata pentru a obtine despagubirile, asa cum am aratat anterior.

Avocat malpraxis: Romania condamnata de CEDO intr-un caz de malpraxis

de

O romanca ar urma sa fie despagubita cu 25.000 de euro, pentru o lucrare dentara facuta incorect, dupa ce nu i-a fost remis un raport privind posibila neglijenta medicala fara a se adresa instantei, iar apoi medicul a fost achitat, a hotarat Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO).

Petenta, S.B., nascuta in 1952, cu domiciliul in Bucuresti, a primit un tratament stomatologic, in 2001, constand intr-o lucrare cu punti si coroane, efectuata de un medic stomatolog particular.

Ulterior, ea s-a plans dentistului ca lucrarea, o proteza mobila, nu a fost bine facuta, ca ii sangereaza gingiile, are dureri si nu poate manca, insa medicul i-a spus ca nu este nimic in neregula cu lucrarea, ci doar trebuie fixata permanent.

In iulie 2002, femeia s-a adresat Ministerului Sanatatii cerand sa fie consultata de un expert care sa determine daca lucrarea este functionala, in ce masura i-a afectat dintii si daca o poate purta in continuare. Plangerea a fost directionata catre Colegiul Medicilor Bucuresti.

CEDO a constatat in acest caz ca a fost incalcat articolul 8 din Conventia europeana a drepturilor omului, referitor la respectarea vietii private si de familie, si a dispus ca reclamanta sa primeasca daune in valoare de 25.000 de euro si sa ii fie platite cheltuielile de judecata in valoare de 850 de euro.

Malpraxis medical – In caz de malpraxis asiguratorul va prelua diferendul dintre pacient si unitatea medicala

de

In privinta malpraxisului viitoarea Lege a Sanatatii propune reglementari noi care au in vedere reducerea timpului in care pacientul poate fi despagubit pentru o eroare medicala.

Este vizata in acelasi timp si situatia scutirii personalului medical asigurat de a mai gestiona, direct, cazurile de eroarein care a fost implicat.

„Conform propunerilor noului proiect de lege, asiguratorul va prelua diferendul dintre pacient si unitatea medicala. De asemenea, tot asiguratorul va fi obligat sa acorde sume si pentru despagubirile morale, nu numai pentru cele materiale, asa cum este situatia in prezent.

Victimele greselilor medicale vor gasi dreptatea mai repede.

de

Gata cu procesele care dureaza ani în sir. De acum, cazurile de malpraxis vor fi judecate în afara tribunalului, iar la final, se vor stabili despagubiri. Ele vor fi platite de firma la care doctorul vinovat are asigurare.

Cel mai rasunator proces de malpraxis din România a fost al doctorului Ciomu. Dar abia dupa trei ani a venit si sentinta. Acum, odata cu schimbarea legii, pacientul va primi din partea asiguratorului o oferta care sa acopere prejudiciul. Asa se întâmpla în mai toate statele europene.

Totul se va desfasura în cadrul comisiilor de malpraxis de la Directiile de Sanatate Publica. Daca victima accepta oferta, se încheie un contract, iar banii se acorda pe baza unor criterii de stabilire a valorii prejudiciului. Si, de-a lungul anilor s-au avansat si sume. 250.000 de euro pentru ochiul drept sau 125.000 de euro pentru ochiul stâng. Daca victima e neumltumita, se ajunge la un mediator.

În tarile Uniunii Europene în care se aplica aceste prevederi extrajudiciare, 97% din cazuri au fost rezolvate rapid, pe cale amiabila si doar 3% au ajuns în justitie, spune dr. Vasile Astarastoaie, presedintele Colegiului Medicilor din România.

Sursa: Antena3

Ministerul Sanatatii a modificat miercuri dispozitiile legale privind judecarea cazurilor de malpraxis

de

astfel încât acestea vor putea fi solutionate mult mai rapid. În premiera, au fost introduse prevederi prin care prejudiciile stabilite de comisiile de malpraxis ale directiilor de sanatate publica se pot rezolva pe cale

administrativa, prin întelegere între victima actului de malpraxis (sau apartinatorii acesteia) si furnizorul de servicii medicale.

Decizia comisiei va trebui sa stabileasca nu numai daca în cauza a fost sau nu o situatie de malpraxis, asa cum se întâmpla pâna în prezent, dar sa se pronunte si asupra circumstantelor, a cauzelor, natura si întinderea prejudiciilor produse pacientilor. S-a stabilit, de asemenea, ca la dezbaterile comisiei de malpraxis sa participe si un reprezentant al societatii de asigurari.

Pentru evitarea situatiilor în care activitatea comisiilor de malpraxis se blocheaza din cauza lipsei expertilor judeteni pentru anumite specialitati sau din cauza refuzului acestora de a analiza activitatea colegilor din aceeasi unitate sanitara s-a realizat o lista nationala de experti care pot fi consultati.

Sursa: Romania Libera

Ministerul Sanatatii a elaborat ghiduri terapeutice pentru 21 de specialitati medicale.

de

Ghidurile vor fi de mai mare ajutor avocatilor si instantelor, spune Mircea Cinteza: “Daca ai ghidul si nu s-a respectat o procedura, va fi foarte usor sa demonstrezi ca este vorba de o greseala medicala”, a explicat cardiologul

Mircea Cinteza, profesor doctor la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti. Ghidurile contin procedurile pe care un medic trebuie sa le urmeze atunci când are un pacient la consultatie si vor ajunge din mai în toate spitalele si cabinetele.  Astfel de colectii de proceduri care apar acum la noi în premiera sunt însa obisnuite în lumea occidentala. Marea deosebire este ca în strainatate aceste ghiduri sunt elaborate de asociatiile profesionale, pe când cele autohtone au fost facute de Ministerul Sanatatii.

De aici si diferentele majore ale scopului urmarit, spune cardiologul Mircea Cinteza:  cele occidentale au menirea de a-i tine la curent pe medici cu cele mai noi tehnici, proceduri si medicamente, în timp ce scopul principal al celor românesti pare sa fie acela de a putea tine sub control bugetul.

„Nu cred ca sunt trei variante de tratament pentru o boala. Cu ajutorul lor, ministerul si Casa Nationala de Sanatate îsi vor face usor bugetele, stiind costurile de investigare si tratament”, a spus dr. Cinteza. Specialitatile medicale pentru care Ministerul Sanatatii a elaborat ghiduri terapeutice sunt: anestezie si terapie intensiva, cardiologie, dermato-venerologie, diabet, endocrinologie, gastroenterologie si hepatologie, geriatrie si gerontologie, medicina de familie, medicina interna, nefrologie, neurologie, oncologie, prenumologie, alergologie si imunologie clinica, psihiatrie si psihiatrie pediatrica, reabilitare, medicina fizica si balneologie, reumatologie, obstetrica-ginecologie, otorinolaringologie, urologie si anatomie patologica.

Sursa: Adevarul

De acum inainte, vor raspunde pentru malpraxis atat personalul medical, cat si spitalele

de

In plus, cei care sunt victime ale malpraxisului pot sa primeasca despagubire fara sa se ajunga la proces.Prin proiectul de modifcare a legii 95/2006, se introduce obligatia de asigurare pentru garantarea raspunderii

civile a furnizorilor de produse si servicii medicale, sanitare sau farmaceutice pentru prejudiciile produse pacientilor in activitatea de preventie, diagnostic si tratament, generate in mod direct sau indirect de viciile ascunse ale echipamentelor si dispozitivelor medicale, substantelor medicamentoase si materiale sanitare, in perioada de garantie sau valabilitate, conform legislatiei in vigoare.

Prin acest proiect, furnizorii de produse si servicii medicale, sanitare sau farmaceutice ar putea fi obligati sa comunice orice informatie solicitata de catre persoana care se considera victima unui act de malpraxis.

O alta noutate este legata de inlocuirea „listei judetene” a expertilor insarcinati cu efectuarea unui raport asupra cazului de malpraxis cu „lista nationala” a expertilor. Se doreste in acest fel eliminarea cazurilor de incompatibilitate. In plus, se da posibilitatea analizarii cazurilor complexe de malpraxis de mai muli experti din aceeasi specialitate.

De acum, la dezbaterile comisiei de malpraxis va participa si un reprezentant al societatii de asigurari.

Sursa: ProTV

Cum poti obtine despagubiri în caz de malpraxis va invata Casa de avocatura Coltuc

de

Anul trecut, asiguratorii din Romånia au platit despagubiri de mai putin de 30.000 de euro la un volum de polite  încasate de  peste 3,4 milioane de euro.

În 2009, au fost încheiate 194.345 de contracte privind asigurarea de raspundere civila medicala (cu 1,18% mai mult decåt în 2008), potrivit datelor furnizate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), la solicitarea „Curentul“. Desi numarul contractelor încheiate a crescut, primele brute subscrise au scazut la 13,99 milioane de lei (aproximativ 3,4 milioane de euro).
Cu alte cuvinte, au fost încheiate mai multe polite, dar sumele asigurate au fost mai mici. În schimb, daunele platite s-au mentinut la acelasi nivel din 2008.
Potrivit CSA, indemnizatiile brute platite, la data de 30.09.2009, au fost de 0,12 milioane de lei (cca 29.000 de euro).
„Câstigurile nu sunt chiar atât de mari cum par la prima vedere, dar asigurarile de malpraxis sunt profitabile pentru firmele de asigurari“, a declarat pentru „Curentul“ Bogdan Andriescu, presedintele Uniunii Nationale a Societatilor de Intermediere si Consultanta în Asigurari (UNSICAR). Reprezentantul UNSICAR a explicat ca în calculul profitului se tine seama de rata daunelor dar si de rezervele de daune, pentru situatiile când despagubirile se platesc mai târziu.

Legislatie ambigua

Lipsa culpei medicale si ambiguitatea legislatiei sunt principalele motive pentru care daunele platite în cazul asigurarilor de malpraxis sunt atât de mici.
„S-au platit daune pentru consecintele unor interventii chirurgicale, proteze medicale cu vicii ascunse etc. Despagubirile se platesc ca urmare a solicitarii pacientului pagubit si dupa o decizie de malpraxis. De asemenea, pentru a fi platita o despagubire trebuie ca asiguratul (medicul/asistentii etc.) sa fie vinovat de producerea prejudiciului, vina pe care o stabileste Colegiul Medicilor – Comisia Nationala de Malpraxis, conform Legii Nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sanatatii“, ne-a declarat Florentina Almajanu, director general la Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare din România (UNSAR).

Sursa: Adevarul

Ionel Nistor vrea sa-si faca dreptate la Haga dupa ce a devenit un bolnav fara solutii în sistemul medical din România.

de

Oradeanul Ionel Nistor (54 de ani) s-a îmbolnavit în 2004. Dupa mai multe teste facute la Oradea, barbatul a fost trimis la Cluj, deoarece medicii de aici nu au reusit sa-i puna un diagnostic. A fost internat la Clinica Medicala III.

„La Cluj au trecut la investigatii. Din doua în doua zile mi-au facut analize de sânge”, îsi aminteste oradeanul. Dupa ce a fost mutat la Spitalul de Boli Infectioase, medicii au descoperit ca barbatul are o infectie pe coloana. „Medicii si-au dat seama ca nu pot elimina infectia prin antibiotice si m-au transferat la Neurochirurgie 1 Cluj”, povesteste, pentru Adevarul de Seara Oradea, Ionel Nistor.

Operat pe coloana

Barbatul a fost operat de medicul Florian Stefan. La câteva zile de la operatie, în timpul unor analize de control, medicii i-au descoperit hepatita B. Dupa ce a fost externat si a revenit la Oradea, a început sa se simta tot mai rau. „Ma durea coloana, avem greturi, varsaturi, ameteli. În urma unor analize facute la Boli Infectioase au descoperit ca am hepatita C. Înainte de operatie mi-au facut testele pentru heptatita, si la Oradea si la Cluj, si nu au gasit nimic”, subliniaza Ionel Nistor. Oradeanul a început sa-si faca dosarul pentru interferon (tratamentul pentru hepatita). Tratamentul a durat un an de zile. Între timp, durerile la coloana erau din ce în ce mai insuportabile si a început sa aiba probleme cu ochii, cataracta la ambii si dezlipire de retina la ochiul stâng.

Sursa: Adevarul

Casa de avocatura Coltuc va anunta unde sa reclamati malpraxixul

de

Pacientii care considera ca medicul le-a acordat un tratament gresit pot reclama acest lucru Colegiului Medicilor, Autoritatilor de Sanatate Publica judetene si/sau instantei.

Colegiul Medicilor aplica doar sanctiuni disciplinare medicilor. Pacientul nemultumit de serviciile medicale primite, parintii pacientului în cazul în care vorbim de un minor sau mostenitorii directi ai unei persoane decedate (rude de gradul I) pot face o sesizare împotriva unui medic la Colegiul Medicilor din judetul în care se afla unitatea medicala (si nu din judetul în care locuieste pacientul sau rudele acestuia).

Cum se întocmeste sesizarea

„Pentru a se da curs sesizarii, ea trebuie facuta obligatoriu în scris si trebuie sa contina numele, prenumele si locul de munca ale medicului împotriva caruia se face plângerea, descrierea faptei, precizarea datei la care a avut loc aceasta si prejudiciul creat pacientului”, explica prof. dr. Vasile Astarastoae, directorul Colegiului Medicilor din România.

Plângerea poate fi depusa personal sau poate fi trimisa prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Sesizarile venite prin intermediul Internetului, trimise prin fax si copiile nu sunt analizate de Colegiul Medicilor.

Sursa: Adevarul

Semnalaţi orice caz deosebit întâlnit în spitalele din România

de

Vă invităm să ne spuneţi tot ceea ce vi s-a întâmplat, bine sau rău, în spitalele româneşti. Mesajele pe care le vom primi de la dumneavoastră vor ajunge la Ministerul Sănătăţii. Ministrul Ion Bazac a anunţat că va fi deschisă

şi o linie telefonică specială pentru sesizările pacienţilor.