Pe bună dreptate, s-a spus că, adeseori, în viață, „interesul poartă fesul” – Tarife notariale stabilite liber

tarife-notari-negociate-avocat-coltuc

În „Monitorul Oficial” 895/2018 a văzut lumina tiparului Ordinul nr. 3926/C din 15.10.2018 pentru modificarea și completarea normelor privind tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de către notarii publici, aprobate prin Ordinul ministrului justiției 46/C/2011.

Multumim avocat Coltuc Marius Vicentiu https://www.coltuc.ro

 

Se știe că în cazul unor acte complicate, ce includ multiple operaţiuni juridice, onorariul va fi stabilit pentru fiecare operaţiune în parte. Această regulă nu se va pune în practică dacă va fi necesar ca actul/procedura notarială să cuprindă dispoziţii sau anexe referitoare la întregirea înţelesului înscrisului sau necesare pentru explicarea sa.

Pentru serviciile prestate, notarii publici au dreptul atât la onorarii stabilite în sume determinate, cât și la onorarii graduale – pe tranşe şi în cote procentuale – în funcție de valoarea determinată sau determinabilă a obiectului actului. Onorariul gradual şi procentual se datorează şi dacă actul e supus condiţiei sau termenului.

 

Onorariile liber stabilite

Potrivit celor mai noi știri juridice, notarii publici au dreptul de a primi, în urma serviciilor prestate, și onorarii liber stabilite (între notar și solicitant), pentru o serie destul de lungă de acte și proceduri notariale.

De regulă, la autentificarea actelor care privesc bunuri imobile, onorariul se va calcula la valoarea declarată de către părți. Atunci când valoarea declarată de către părți va fi mai mică decât valoarea stabilită prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici, notarul public va înștiința organele fiscale despre tranzacția cu pricina. Cum va fi calculat onorariul, în acest caz? Va fi socotit la valoarea minimă stabilită prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici.

Stabilirea valorii drepturilor reale imobiliare cuprinse în masa succesorală se va realiza după criteriile avute în vedere la calcularea valorii pentru autentificarea actelor care au ca obiect bunurile imobile.

Actele și procedurile notariale pentru care, de acum, onorariile se vor stabili în mod liber între notarul public și solicitant formează o listă lungă. Cunoașterea lor va fi utilă pentru mulți dintre viitorii solicitanți ai serviciilor notariale.

Pe această listă se află procedura autentificării în ceea ce privește alegerea și modificarea regimului matrimonial prin convenție matrimonială, mandatul de incapacitate, renunțarea la dreptul de proprietate (sau la un dezmembrământ al acestui drept), contractul de logodnă, contractul de fiducie, contractul de administrare, constatarea amiabilă a unui act nul ori anulabil, pactul de opțiune de vânzare sau de cumpărare, contractul de vânzare ce are ca obiect o moștenire, retractarea revocării testamentului, încheierea de respingere, contractele de comodat și de închiriere, promisiunea de vânzare etc.

Onorariile se vor putea stabili în mod liber, între notarul public și solicitant, și în materie de procedură succesorală (cu referire la lichidarea pasivului succesoral, intervenția creditorului în cadrul procedurii succesorale pentru valorificarea creanței, actul de lichidare între soțul supraviețuitor și moștenitori, procesele-verbale de validare a testamentului olograf, citarea succesibililor domiciliați peste hotare), la procedura divorțului (acordul parental în procedura de divorț, actul de lichidare între foștii soți, încheierea de respingere la cererea de divorț), la conferirea de dată certă pentru înscrisuri, precum și la consultațiile juridice în materie notarială, diferite de acelea care-s urmate de către încheierea unui act la notarul public în cauză.

Din recentele știri juridice rezultă că la calcularea onorariilor percepute pentru realizarea actelor mai sus enumerate se va ține cont de cheltuielile corespunzătoare activităților și serviciilor prestate efectiv.

 

Calcularea unor onorarii…

Onorariile pentru eliberarea certificatului de moștenitor vor fi stabilite, în cadrul procedurii succesorale, pe certificat de moștenitor, indiferent de numărul moștenitorilor, fără a pierde din vedere tranșele valorice, precum și categoriile de servicii sau proceduri ce trebuie efectuate. Aici, se va avea în vedere și gradul de rudenie dintre defunct și moștenitorii săi.

La autentificarea contractelor prin care se vor cesiona drepturi litigioase cu titlu gratuit sau oneros, dar și la autentificarea contractelor prin care se cesionează cu titlu gratuit drepturi succesorale, onorariul se va stabili la 0,5%, procent socotit la valoarea declarată de părți, neputându-se situa sub cuantumul de 200 de lei. Dacă valoarea declarată de părți va fi mai mică decât valoarea minimă stabilită prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici, onorariul va fi socotit la valoarea din studiul de piață.

 

Onorarii negociabile?

Orice muncă își are prețul său. Prețul muncii unui notar – onorariul pe care-l percepe pentru realizarea anumitor acte și proceduri, va putea fi stabilit, după cum s-a văzut, în mod liber, în urma unei discuții (constructive) dintre (liberul) profesionist și solicitant.

Negocierea, discutarea prețului unui bun sau serviciu, poate fi percepută, adeseori, ca o strădanie a fiecărei părți de a obține câștiguri maxime. Biroul notarial nu este, de obicei, un loc în care te poți târgui fără opreliști, ca la obor, cu persoana care-ți furnizează serviciile. Totuși, o sporire a libertății de a negocia, de a adapta de la caz la caz „prețul muncii”, în urma unei înțelegeri, nu poate fi decât un câștig pentru toți cei în cauză.

Notar public

Notar public

notar public, persoana fizică, licenţiată în drept sau având titlul ştiinţific de doctor în drept, ce îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: are exclusiv cetăţenia română, domiciliul în România şi cunoaşte limba română; are capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile; nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie; este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei; a îndeplinit timp de doi ani funcţia de notar stagiar şi a promovat examenul de n.p. sau a exercitat timp de cinci ani funcţia de notar, judecător, procuror, avocat sau o altă funcţie de specialitate juridică şi dovedeşte cunoştinţele necesare funcţiei de n.p., prin promovarea unui concurs organizat de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici. N.p. este numit pe funcţie de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici. Exercitarea profesiei de n.p. este compatibilă numai cu desfăşurarea activităţilor didactice, literare şi publicistice ori politice. N.p. are dreptul la onorariu pentru fiecare serviciu prestat. N.p. şi personalul biroului notarial au obligaţia păstrării secretului profesional, precum şi a asigurării funcţionării biroului notarial. împotriva n.p. poate fi antrenată răspunderea civilă, disciplinară sau penală.

notar public – persoană specializată care are, potrivit legii, dreptul de a desfăşura activitatea notarială, în conformitate cu dispoziţiile legale, notarii publici îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui birou, în care pot funcţiona unul sau mai mulţi notari publici asociaţi, cu personalul auxiliar corespunzător. Activitatea notarială prin care se asigură persoanelor fizice şi juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale neliti-gioase, precum şi exerciţiul drepturilor şi ocrotirea intereselor se realizează de notarii publici, de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi de alte instituţii (secretarii consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor unde nu funcţionează birouri ale notarilor publici), în condiţiile şi limitele prevăzute de lege. Notar public poate fi persoana care îndeplineşte condiţiile cerute de lege (licenţiat în drept, nu are antecedente penale, cunoaşte limba română etc.) şi a promovat examenul de notar public. Numirea, încetarea calităţii de notar public şi suspendarea acestuia din funcţie se dispune de ministrul justiţiei. In baza competenţei sale, notarul public întocmeşte, printre altele, următoarele acte notariale: a) redactarea înscrisurilor cu conţinut juridic, la solicitarea părţilor;

b) autentificarea înscrisurilor redactate de notarul public, de parte personal sau de avocat. Pentru autentificarea unui act, notarul public, verifică şi stabileşte, în prealabil, identitatea părţilor. Părţile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procură specială autentică. Autentificarea se face prin încheiere care cuprinde menţiunile prevăzute de lege, inclusiv dispoziţia de învestire cu formula autentică „Se declară autentic prezentul înscris”;

c) procedura succesorală notarială, care se deschide de către biroul notarial de pe raza ultimului domiciliu al defunctului; se procedează la inventarierea bunurilor succesorale, bunuri care pot fi puse sub sigiliu şi predate unui custode şi se poate elibera, după caz, certificat de moştenitor (ca urmare a unei încheieri proprii a biroului notarial sau pe baza hotărârii judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile) sau certificat de vacanţă succesorală, în lipsa moştenitorilor legali sau testamentari;

d) certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege; e) certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege (ex. faptul că o persoană se află în viaţă, faptul că o anumită persoană se află într-un anumit loc etc.); f) legalizarea semnăturilor de pe înscrisuri, a specimenelor de semnătură, precum şi a sigiliilor; g) darea de dată certă înscrisurilor prezentate de părţi; h) primirea în depozit a înscrisurilor şi documentelor prezentate de părţi; i) actele de protest al cambiilor, al biletelor de ordin, al cecurilor; j) legalizarea copiilor de pe înscrisuri (eliberarea copiilor legalizate după înscrisurile originale se face numai după confruntarea copiei cu originalul); k) efectuarea şi legalizarea traducerilor; 1) eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a întocmit; m) orice alte operaţiuni prevăzute de lege. Sub aspect organizatoric în circumscripţia unei judecătorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri de notari publici. Numărul notarilor publici şi al birourilor în care aceştia îşi desfăşoară activitatea se stabileşte de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici. în circumscripţia fiecărei Curţii de Apel funcţionează câte o Cameră a Notarilor Publici, cu personalitate juridică. Din cameră fac parte toţi notarii publici care funcţionează în circumscripţia curţii de Apel. Notarii publici din România se constituie în Uniunea Naţională a Notarilor Publici, organizaţie profesională cu personalitate juridică, care îşi alege un consiliu de conducere şi alte organe stabilite prin statutul propriu. Ea are atribuţiile stabilite de lege.

NOTAR, persoană specializată care are, potrivit legii, dreptul de a desfăşura activitatea notarială. în conformitate cu dispoziţiile Legii notarilor publici şi a activităţii notariale, nr. 36 din 11 mai 1995, notarii publici îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui birou, în care pot funcţiona unul sau mai mulţi notari publici asociaţi, cu personalul auxiliar corespunzător. în baza competenţei sale, notarul public întocmeşte printre altele, următoarele acte notariale:

a) redactarea înscrisurilor cu conţinut juridic la solicitarea părţilor; b) autentificarea înscrisurilor redactate de notarul public, de parte personal sau de avocat. Pentru autentificarea unui act, notarul public verifică şi stabileşte, în prealabil, identitatea părţilor. Părţile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procură specială autentică. Autentificarea se face prin încheiere care cuprinde menţiunile prevăzute de lege, inclusiv dispoziţia de investire cu formula autentică „se declară autentic prezentul înscris”, c) procedura succesorală notarială, care se deschide de către biroul notarial de pe raza ultimului domiciliu al defunctului, procedează la inventarierea bunurilor succesorale, bunuri care pot fi puse sub sigiliu şi predate unui custode şi poate elibera, după caz, certificate de moştenitor sau certificat de vacanţă succesorală în lipsa moştenitorilor legali sau testamentari; d) certificarea unor fapte prevăzute de lege (faptul că o persoană se află în viaţă, faptul că o persoană se află într-un anumit loc etc.); e) legalizarea semnăturilor de pe înscrisuri, a specimenelor de semnătură, precum şi a sigiliilor; f) darea de dată certă a înscrisurilor prezentate de părţi; g) primirea în depozit a înscrisurilor prezentate de părţi; h) actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin, al cecurilor; i) legalizarea copiilor de pe înscrisuri (eliberarea copiilor legalizate după înscrisurile originale se face numai după confruntarea copiei cu originalul); j) efectuarea şi legalizarea traducerilor; k) eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a întocmit; 1) orice alte operaţiuni prevăzute de lege.

notar de stat, funcţionar, avînd pregătire juridică superioară, care îşi desfăşura, pînă la intrarea în vigoare a Legii nr. 36/1995 a notarilor publici, activitatea în cadrul organelor notariale. Pînă in anul 1950 activitatea notarială era îndeplinită, în România, de instanţele judecătoreşti, ca o procedură necontencioasă, iar în Ardeal de notarii publici. După această dată activitatea a fost preluată de Notariatul de stat, care funcţiona ca un serviciu de stat organizat de Ministerul Justiţiei. N. de s. întocmeau actele notariale potrivit cu interesele tuturor părţilor care recurgeau la serviciile lor (părţile avînd deseori interese divergente între ele) şi vegheau la respectarea legilor şi intereselor statului şi ale terţilor. Activitatea lor era reglementată de Deceretul nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de stat, conform căruia organele notariale erau organizate pe bază teritorială, şi anume: notariate de stat judeţene (şi al municipiului Bucureşti) şi notariate de stat locale. Unele dintre actele pe care le încheiau n. de s. erau prezentate şi în faţa organelor judiciare fiind folosite ca mijloc de probă (de ex., înscrisurile autentificate, copiile legalizate etc.).

Deschiderea succesiunii are loc la decesul unei persoane. La cerere, notarul public elibereaza un certificat de mostenitor

Cererea se adreseaza unui notar public de la locul ultimului domiciliu al persoanei decedate.Mostenitorii trebuie sa faca dovada acceptarii succesiunii in termen de 6 luni de la decesul autorului.

Acceptarea este expresa daca se face prin declaratie in fata notarului public sau tacita prin efectuarea (dupa deschiderea succesiunii) a unor acte si/sau fapte pe care mostenitorul nu le-ar fi putut face decat in aceasta calitate.

In caz de renuntare la mostenire aceasta se face printr-o declaratie expresa la notar, in cele 6 luni de la deces. Dupa acest termen, dreptul de a accepta sau de a renunta se prescrie, succesibilul devenind strain de mostenire.

Succesorii datoreaza taxe succesorale si timbru judiciar la bugetul statului si onorariu pentru notarul public.

Stenogramele „Catalin Voicu“ readuc în prim-plan un scandal înabusit la Înalta Curte

În interceptarile pentru care DNA îi cere arestarea, Catalin Voicu s-a laudat ca, datorita influentei sale, sotia lui Miron Mitrea si-a recâstigat functia de notar.

„Acolo stateau Miron Mitrea si domnul procuror Bostina, acolo unde stai dumneata. O sa-l bata Dumnezeu! Si i-am câstigat dosaru’ lu’ nevasta-sa, de notariat, ca pierduse la Curtea de Apel. Si era vai de curu’ lui daca pierdea! Îl bate Dumnezeu!” – i-a spus Catalin Voicu lui Alexandru Mazare, fratele primarului din Constanta, Radu Mazare, conform interceptarilor SRI.

La 27 septembrie 2005, fostul ministru al Justitiei Monica Macovei a cerut Curtii de Apel Bucuresti anularea a noua ordine semnate de predecesoarea sa, Rodica Stanoiu, în anul 2003, de numire a unor notari fara sustinerea unui examen. Printre persoanele chemate în instanta s-au numarat deputata PSD Manuela Mitrea, sotia liderului PSD Miron Mitrea, si deputata PRM/PSD Florina Ruxandra Jipa, sotia judecatorului de la ICCJ Cristian Jipa, învinuit si el în dosarul lui Catalin Voicu pentru trafic de influenta.

Motivele pentru care Macovei cerea anularea ordinelor de numire în functia de notar au fost ca documentele erau emise fara ca acestia sa sustina un concurs pentru ocuparea unui post si fara respectarea normelor legale – o vechime de cinci ani în functie de specialitatea juridica si activarea, timp de doi ani, ca notar stagiar.

Iata cum descria Manuela Mitrea, în septembrie 2005, modul în care a ajuns notar: „Am facut o cerere la doamna ministru Rodica Stanoiu pentru numirea ca notar public. Apoi m-a chemat doamna ministru si m-a testat, adica mi-a pus mai multe întrebari. Eu oricum aveam experienta de peste cinci ani în profesii juridice, pentru ca fusesem sefa cabinetului parlamentar al lui Oliviu Gherman, apoi parlamentar”. Iar Rodica Stanoiu se justifica: „I-am dat ordinul Manuelei Mitrea, e adevarat, dar cei de la Uniunea Notarilor nu s-au opus”.

Sursa: Adevarul