Recuperare drepturi salariale

Buna ziua, In anul 2009 societatea la care lucram a intrat in insolventa (se afla in executare silita de ctre adm. financiara).In urma hot. judecatorului sindic am fost aceptati sa ne inscriem in tabelul definitiv al creantelor cu salarii restante si alte drepturi salariale conf. art 123 pct 2.Surpriza a venit cand mai tarziu in tabelul rectificat definitiv al

creantelor, adm. financiara apre cu creant garantata avand drept de prioritate in fata noastra a salariatilor (cel putin asa a spus lichidatorul ca intai isi recupereaza adm. banii dupa care noi daca mai raman bani). Intrebare : cum de a devenit creanta administratiei garantata si daca in aceste conditii (suma de vanzare a societatii nu acopera nici intreaga creanat a adm.) noi,angajatii, mai putem face ceva sa ne recuperam banii Multumesc!

Raspuns avocat

Vremurile în care depunerea unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei împotriva unei firme debitoare reprezenta cea mai mare sperietoare pentru societatea datoare au apus. În ultimul timp, tot mai des întâlnim în practică situaţii în care în raporturi comerciale deşi multe firme au de încasate sume impresionate se găsesc în situaţia că sunt notificate că debitorii lor au intrat în insolvenţă drept pentru care recuperarea efectivă a sumelor datorate devine aproape imposibilă.
Astfel, a devenit un lucru obişnuit ca aproape toţi comercianţii de pe piaţa românească să se confrunte măcar o dată cu situaţia de a primi o notificare din partea unui lichidator judiciar prin care să fie informaţi că un debitor de la care aveau de încasat sume de bani a intrat în insolvenţă.
Cum ar trebui să procedăm în astfel de situaţii? În primul rând este neapărat necesar să respectăm toate indicaţiile din notificarea primită şi anume să nu omitem niciun termen din cele expuse de lichidator. Aceste praguri temporale (termene) nu sunt facultative, ci obligatorii, astfel încât depăşirea unuia poate atrage decăderea dvs. din dreptul de a vă recupera creanţa.
Cea mai importantă primă măsură pe care trebuie să o adoptaţi în momentul în care aţi fost notificaţi că un debitor al dvs. a intrat în insolvenţă este aceea de a depune la tribunalul unde a fost deschis dosarul un înscris denumit declaraţie de creanţă sau cerere de admitere a creanţei la masa credală, prin care trebuie să notificaţi suma cu care debitoarea vă este datore şi pe care o aveţi de recuperat de la aceasta, precum şi actele din care rezultă respectiva datorie.
Este important să depuneţi ataşat acestei cereri (sau declaraţii de creanţă, cum mai este denumita) taxa de timbru de 120 lei şi timbrul judiciar de 5 lei, pentru a fi luata în seamă. Acest prim pas vă garantează includerea datoriei pe care o aveţi de recuperat de la debitoare între sumele ce urmează a se lua în calcul în cazul unei reorganizări sau lichidări a debitoarei. Transmiteţi un exemplar al cererii şi lichidatorului pentru a fi siguri că la întocmirea tabloului creditorilor nu va omite creanţa dvs.
În situaţia în care nu aţi fost notificaţi, însă aţi aflat că unul din debitorii dvs. a intrat în insolvenţă, procedaţi în aceeaşi modalitate dacă vă mai încadraţi în termenul de depunere a cererilor pentru înscrierea creanţei la masa credală. Dacă termenul este depăşit, inseraţi în conţinutul înscrisului prin care vă declaraţi creanţa şi o cerere de repunere în termen expunând motivele pentru care nu aţi depus cererea înîuntrul perioadei stabilite. Deşi legiuitorul a prevăzut procedura notificării legal îndeplinite prin publicarea acesteia în Buletinul Insolvenţei (un periodic tipărit asemănător Monitorului Oficial) în practică, lipsa notificării directe pe adresa creditorului de multe ori este luată în seamă ca motiv pentru repunerea în termenul pentru declararea creanţei dacă procedura nu este foarte avansată.
Din punct de vedere al ordinii în recuperarea creanţelor, legiuitorul a prevăzut împărţirea creditorilor în clase după cum urmează într-o analiză foarte largă o primă clasă cuprinzând creditorii cu creanţe garantate (de cele mai multe ori băncile sau creditorii ipotecari), apoi creditorii având creanţe bugetare (statul) şi abia în terţiar fiind prevăzuţi creditorii chirografari (cea mai mare parte a creditorilor ce au de încasat de la debitoare sume de bani, fără a avea constituite garanţii). Important de menţionat este faptul că abia după recuperarea integrală a datoriilor cuprinse într-o clasă se trece la clasa inferioară imediat urmatoare. În interiorul fiecărei clase împărţeala se face procentual raportat la valoarea recuperată efectiv de la debitoare în cazul lichidării acesteia.
Dată fiind această împrejurare în condiţiile în care cele mai multe creanţe (ca număr şi nu neapărat ca valoare) se găsesc în clasa aferentă creditorilor chirografari, riscul probabil să vă găsiţi în această clasă este cel mai mare. Raportat însă la faptul că această clasă ocupă un loc subordonat după creanţele garantate şi cele bugetare este evident faptul că şansele de recuperare reală a debitului într-o astfel de situaţie sunt destul de reduse.
Totuşi nu trebuie ignorat faptul că neefectuarea paşilor legali, nedepunerea declaraţiei de creanţă, înlătură posibilitatea de recuperare efectivă a debitului. Apoi după emiterea sentinţei de închidere a procedurii şi lichidare a debitoarei falite chiar dacă nu v-aţi recuperat datoria, dacă aţi fost incluşi în tabloul creditorilor debitoarei legea fiscală vă dă posibilitatea să scădeţi suma nerecuperată din contabilitate, urmând a beneficia de o reducere indirectă a taxelor aferente.

Actiune in executarea obligatiilor
contractuale de plata a salariului
(art. 161 alin. (4), art. 166 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii)
INSTANTA¹⁾ ………………….
Domnule Presedinte,

Subsemnatul …………………………………, domiciliat in ……………………………, str. ……
……………………….. nr. ….., bloc ….., scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……..
……………………, reprezentat prin avocat …………………………, cu sediul profesional in …………………………, str. ………………………… nr. ….., bloc ….., scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……………………….., in calitate de salariat, chem in judecata pe parata-angajatoare S.C. ……………………., cu sediul in ………………….., str. ………………………. nr. ….., bloc ….., scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……………………………., cod unic de inregistrare ……………………….., atribut fiscal …………………………, numar de ordine in registrul comertului …………./………/…………, cont deschis la Banca ……………………., sucursala …………………, cu numarul ……………., pentru ca prin hotararea ce veti pronunta sa²⁾:
1. fie obligata sa imi plateasca suma de ………………… lei, reprezentand drepturi salariale pe perioada ………………., pana in prezent;
2. sa fie obligata sa-mi plateasca suma de ……… lei, cu titlu de despagubiri corespunzatoare pre- judiciului pe care l-am suferit, ca urmare a neexecutarii de catre parata a obligatiilor contractuale de plata a salariului.

DOMNULUI PRESEDINTE AL³⁾ ………………………………….

1. Judecarea conflictelor de munca este de competenta instantelor stabilite conform Codului de procedura civila (art. 284 alin. (1) Codul muncii). Conflictele de munca sunt de competenta materiala a tribunalului, in prima instanta, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante (art. 2 Cod procedura civila). Instanta competenta teritorial este cea in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul, resedinta sau, dupa caz, sediul (art. 284 alin. (2) Codul muncii). Cererile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru si de timbru judiciar si se judeca in regim de urgenta (termenele de judecata nu pot fi mai mari de 15 zile, procedura de citare se considera legal indeplinita daca se realizeaza cu minimum 24 de ore inainte de termenul de judecata).
2. Se arata, in conformitate cu dispozitiile art. 112 pct. 3 Cod procedura civila, obiectul cererii. Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca; fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani. Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri. Salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz. Plata in natura a unei parti din salariu, in conditiile stabilite in art. 160, este posibila numai daca este prevazuta expres in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca. Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
3. Se indica instanta competenta material si teritorial sa judece cauza.

Va solicit de asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 274 Cod procedura civila, sa obligati parata sa imi plateasca cheltuielile de judecata ocazionate de acest proces.

MOTIVELE PREZENTEI ACTIUNI:

IN FAPT¹⁾:

Subsemnatul am incheiat la data de …………………….., un contract individual de munca cu parata, pe durata nedeterminata.
Conform dispozitiilor generale ale contractului individual de munca, subsemnatul beneficiam de drepturi salariale in cuantum de ………. lei. Aceste drepturi urmau sa fie platite integral, in bani, asa cum, expres, este prevazut in contractul individual de munca incheiat intre parti la art. …. .

1. Cu toate acestea, parata pretinzand a fi in imposibilitatea onorarii obligatiilor salariale ale anu- mitor angajati, amana nejustificat efectuarea acestor plati, oferindu-mi insa in natura, contravaloarea acestor drepturi banesti.
Subsemnatul nu am fost de acord cu o astfel de modalitate de plata (ce nu este convenita nici con- tractual) si avand in vedere ca nici pana in prezent, desi au trecut mai bine de ……………. luni, de la data ultimului salariu achitat integral, nu am primit drepturile salariale pentru munca depusa in ultimele …… luni, pentru aceste considerente, am fost nevoit, sa ma adresez instantei, solicitand admiterea actiunii asa cum a fost formulata, obligarea paratei la achitarea acestor drepturi salariale cuvenite si intrucat, prin fapta paratei, subsemnatul am fost vatamat in drepturile si interesele mele legitime, va solicit sa dispuneti obligarea paratei la plata in favoarea subsemnatului, a sumei de
…………….. lei, cu titlu de despagubiri, alaturi de obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata
ocazionate de acest proces (onorariu avocat etc.).
2. Parata refuza insa sa-mi achite drepturile salariale integrale, retinandu-mi din salariul cuvenit suma de …………. lei cu titlu de daune, pentru prejudiciul pe care parata pretinde ca l-as fi adus socie- tatii.
Potrivit art. 164 din Codul muncii, retinerile cu titlu de daune, cauzate angajatorului, nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, ori in cazul de fata nu exista o astfel de hotarare judecatoreasca, care sa confirme sustinerea angajatoarei-parate.
Pentru aceste considerente, va solicit admiterea actiunii asa cum a fost formulata, obligarea paratei la achitarea acestor drepturi salariale si intrucat prin fapta paratei subsemnatul am fost vatamat in drepturile si interesele mele legitime, va solicit sa dispuneti obligarea paratei la plata in favoarea subsemnatului a sumei de ……………. lei, cu titlu de despagubiri, alaturi de obligarea aces- teia la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces (onorariu avocat etc.).

1. Se vor indica motivele de fapt pe care se intemeiaza cererea si care-l determina pe reclamant sa ceara concursul justitiei, justificand si argumentand demersul justitiar. Reclamantul trebuie sa faca dovada ca sunt indeplinite conditiile raspunderii contractuale: un contract individual de munca, un prejudiciu, culpa paratului, legatura de cauza- litate intre fapta paratului si prejudiciu, sa nu existe vreo clauza exoneratoare de raspundere a paratului, iar dreptul la actiune sa nu fie prescris. Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. Termenul de prescriptie aratat mai sus este intrerupt in cazul in care intervine o recunoastere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivand din plata salariului.

IN DREPT:

Imi intemeiez prezenta pe dispozitiile art. 82 coroborat cu 112 si urm. Cod procedura civila, art. 274 Cod procedura civila, art. 281-291 Codul muncii si pe dispozitiile art.¹⁾ …… .
In dovedirea actiunii inteleg sa ma folosesc de proba²⁾ cu inscrisuri si interogatoriul paratei.
Depun prezenta in doua exemplare, dintre care un exemplar pentru instanta si celalalt pentru comunicare paratei.

ANEXEZ³⁾:
1. ………………………………………. .
2. Contractul individual de munca incheiat intre parti sub nr. …… din data de ……. .
3. Imputernicirea avocatiala si contractul de asistenta juridica nr. …………………….. .

SEMNATURA

1. Se indica textul de lege ce indreptateste reclamantul la admiterea actiunii: art. 154-166 din Codul muncii coroborat cu art. … din contractul individual de munca incheiat. De retinut ca, neexecutarea unei hotarari judecatoresti defini- tive privind plata salariilor in termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de catre partea interesata, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda (art. 277 Codul muncii).
2. Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare (art. 287 Codul muncii). Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenta, instanta fiind in drept sa decada din beneficiul probei admise partea care intarzie in mod nejustificat admi- nistrarea acesteia (art. 288 Codul muncii). Hotararile pronuntate in fond sunt definitive si executorii de drept (art. 289 Codul muncii). Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata (ce se pastreaza timp de 50 de ani conform Legii contabilitatii), precum si prin orice alte documente justificative, care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit. Statele de plata, precum si celelalte documente justificative se pastreaza si se arhiveaza de catre angajator, in aceleasi conditii si termene ca in cazul actelor contabile, conform legii. Acceptarea fara rezerve a unei parti din drepturile salariale sau semnarea actelor de plata in astfel de situatii nu poate avea sem- nificatia unei renuntari din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin in integralitatea lor, potrivit dispozitiilor legale sau contractuale.
3. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cate parti sunt, alaturi de inscrisurile rezer- vate instantei; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul. Se va putea de asemenea depune doar o parte a unui inscris relevanta in cauza, instanta insa putand dispune infatisarea inscrisului in intregime. Daca inscrisurile sunt scrise intr-o limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.