Raport al inspecţiei judiciare. Lipsa caracterului unui act administrativ. Imposibilitatea atacării lui pe calea contenciosului administrativ.

Prin sentinţa civilă nr.1846/2007 pronunţată la data de 27 iunie 2007, Curtea de Apel Bucureşti- Secţia a VIII-a contencios administrativ şi  fiscal a respins ca inadmisibilă, pentru  lipsa procedurii prealabile, acţiunea formulată de reclamanta  S.C.M SRL Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, având ca obiect anularea actului administrativ – rezoluţia nr.1858/IJ/SIJ/2006, prin care s-a hotărât respingerea sesizării formulată de reclamantă  în contra  magistratului PU, ca netemeinică şi nelegală.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut ca fiind întemeiată excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de  pârât, întrucât nu au fost respectate dispoziţiile art.7 alin. (1) din Legea nr.554/2004, conform cărora, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competentă, persoana care se consideră vătămată  într-un drept al său  sau într-un interes legitim  printr-un act administrativ unilateral,  trebuie să solicite autorităţii publice  emitente în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia”.

Reclamanta a declarat recurs în termenul prevăzut de lege, susţinând motivul de casare sau modificare prevăzut de art.304 pct.5 C.proc. civ. respectiv „prin hotărârea dată, instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art.105 alin . (2) Cod procedură civilă”.

Recurenta a invocat şi prevederile art.304¹ C.proc. civ., conform cărora cauza poate fi examinată sub toate aspectele, hotărârea atacată neputând fi atacată şi cu apel.

În motivarea recursului se precizează că actul administrativ, prin care intimata a soluţionat petiţia şi a cărei anulare a solicitat-o este un act administrativ jurisdicţional şi nicidecum un act administrativ unilateral aşa cum în mod nelegal a reţinut instanţa fondului.

În atare situaţie,  susţine recurenta, plângerea prealabilă este facultativă şi gratuită, astfel că sunt aplicabile dispoziţiile art.6 alin. (2) din Legea nr.554/2004, conform cărora „actele administrativ-jurisdicţionale pot fi atacate direct la instanţa de contencios administrativ competentă potrivit  art.10, în termen de 15 zile de la comunicare, dacă partea nu exercită căile administrativ-jurisdicţionale de atac”.

Recursul este nefondat.

Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie anularea „actului administrativ” încheiat de Inspecţia  judiciară – Serviciul de Inspecţie Judiciară pentru Judecători din cadrul CSM, prin care analizându-se memoriul adresat CSM de către recurentul-reclamant şi prin care se solicita tragerea la răspundere a judecătorului PU, s-a constatat că nu se poate reţine săvârşirea de către acest judecător a unor fapte de natură să atragă în sarcina sa răspunderea disciplinară.

Deci, actul atacat este un răspuns la un memoriu formulat de recurentul-reclamant, urmare  verificărilor făcute de către Inspecţia Judiciară din cadrul CSM şi nu o rezoluţie a Comisiei de Disciplină pentru judecători, aşa cum se prezintă în acţiune.

Recurentul-reclamant susţine că acest act are caracteristicile unui act administrativ jurisdicţional, astfel  încât plângerea prealabilă este facultativă şi gratuită şi deci el poate fi atacat direct  la instanţa competentă de contencios administrativ,  conform art.6 alin. (2) din Legea nr.554/2004.

Susţinerea recurentului-reclamant este neîntemeiată.

Art.2 alin. (1) lit.d) din Legea nr.554/2004, cu modificările ulterioare,  defineşte actul administrativ jurisdicţional ca fiind „actul emis de o autoritate administrativă  investită prin lege organică, cu atribuţii de  jurisdicţie administrativă specială”, iar la art.2 alin. (1) lit.e) este definită noţiunea de  jurisdicţie administrativă specială în sensul „activitatea înfăptuită de o autoritate administrativă care are conform legii organice speciale în materie, competenţa de soluţionare a unui conflict privind un act administrativ, după o procedură bazată pe principiile contradictorialităţii, asigurării dreptului la apărare şi independenţei activităţii administrativ-jurisdicţionale”.

Se constată deci că actul administrativ jurisdicţional trebuie să întrunească mai multe trăsături pentru a fi calificat ca atare şi anume: să fie un act juridic, adică să confere drepturi şi obligaţii  subiectelor de drept între care se stabileşte raportul juridic; să fie emis de o autoritate administrativă cu atribuţii jurisdicţionale; să fie emis ca urmare a rezolvării unui conflict juridic născut între  două sau mai multe persoane juridice sau fizice, între persoane private şi autorităţi publice; procedura de rezolvare a conflictului să întrunească în mod cumulativ două condiţii şi anume cea a contradictorialităţii şi cea a asigurării dreptului la apărare.

Raportând aceste caracteristici la actul în speţă ce face obiectul cererii de anulare şi care reprezintă un răspuns la memoriul făcut de societatea reclamantă, dat de către Inspecţia Judiciară din cadrul CSM, în sensul că din verificările efectuate nu a rezultat săvârşirea de către judecătorul în cauză a unor fapte care să atragă răspunderea disciplinară  a sa,  constatăm că acesta nu întruneşte nici pe departe caracteristicile unui act  administrativ-jurisdicţional.

Nu poate fi caracterizat nici chiar ca act administrativ unilateral cu caracter individual, aşa cum greşit a considerat şi instanţa de fond, pornind de la  definiţia dată în art.2 alin. (1) lit.c)  din Legea contenciosului administrativ pentru că în conţinutul său nu se găsesc caracteristicile acestui act cum ar fi; să fie emis de autorităţile publice; în regim de putere publică; scopul emiterii sale să fie executarea sau organizarea executării legii; să dea naştere, să modifice sau să stingă  raporturi juridice.

Actul atacat este de fapt un act premergător declanşării procedurii răspunderii disciplinare a judecătorului în cauză pentru abateri disciplinare  prevăzute de Legea nr.303/2004, fapte care nu s-au dovedit a fi comise de acesta conform verificărilor făcute de Inspecţia judiciară.

Răspunderea disciplinară a magistraţilor este reglementată printr-o procedură specială, prevăzută de Legea nr.317/2004 a Consiliului Superior al Magistraturii, art.44 – 48; conform acestor dispoziţii acţiunea disciplinară se exercită pentru faptele prevăzute de Legea nr.303/2004, republicată, de către secţiile Consiliului Superior al Magistraturii şi numai după efectuare unor cercetări prealabile obligatorii.

Or, din aceste cercetări prealabile nu a rezultat existenţa unor date care să ateste săvârşirea vreunei abateri disciplinare de către judecătorul UP, aşa cum pretinde reclamanta-recurentă.

Aşadar, este inadmisibilă acţiunea formulată de reclamantă prin care este atacat  raportul, de fapt răspunsul Inspecţiei judiciare în sensul că din verificări nu a rezultat săvârşirea de către judecător a unei fapte de natura a atrage răspunderea disciplinară, câtă vreme această adresă, luată separat, nu întruneşte elementele constitutive ale unui act administrativ  unilateral cu caracter individual şi cu atât mai mult cele ale unui act administrativ – jurisdicţional.

Pentru toate aceste considerente, recursul declarat de societatea reclamantă a fost respins ca nefondat, soluţia instanţei de fond fiind menţinută, cu menţiunea că motivarea dată acesteia de către instanţa de fond a fost înlocuită  cu cea precizată în instanţa de recurs.

Act al Uniunii Avocaţilor din România. Primirea în profesia de avocat fără examen. Admisibilitatea acţiunii în anulare la instanţa de contencios administrativ

Reclamantul A.A. în contradictoriu cu Uniunea Avocaţilor din România, a solicitat recunoaşterea dreptului de a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen şi obligarea pârâtei la despăgubiri materiale şi morale.

În motivarea acţiunii a arătat că s-a adresat Baroului Covasna pentru a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen, îndeplinind condiţia de vechime, de peste 10 ani în specialitate juridică, avizul negativ fiind exprimat de Barou doar la 8.03.2002, iar prin decizia atacată, Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România i-a respins cererea fără a  motiva refuzul.

Curtea de Apel Braşov, Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii, a admis cererea de intervenţie în interes propriu a Baroului de Avocaţi Covasna şi a respins acţiunea formulată de reclamant.

Instanţa de fond a reţinut că: Uniunea Avocaţilor din România este o uniune între fiecare avocat pe de o parte, şi barou sau uniune pe altă parte, între care nu există raporturi de subordonare. Puterile conferite ale acestor structuri se obţin prin delegarea reprezentanţilor, rezultat al eligibilităţii acestora prin votul majoritar al tuturor avocaţilor. În cazul autorităţilor administrative  puterile derivă din lege.

S-a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii, întrucât Uniunea Avocaţilor din România având caracter profesional, deciziile acesteia nu se impun prin atributele specifice puterii administrative.

Reclamantul a formulat recurs, susţinând că decizia atacată îndeplineşte toate condiţiile necesare unui act administrativ pentru a fi contestat pe calea contenciosului administrativ. În plus, Uniunea Avocaţilor din România a fost înfiinţată prin lege, şi este o autoritate publică administrativă – un serviciu public administrativ, care realizează sarcinile puterii executive de satisfacere a intereselor generale ale societăţii. Deciziile au atribute specifice puterii administrative al cărui element principal este noţiunea de autoritate publică şi nu de organ administrativ.

Recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Pentru persoana aflată într-una din situaţiile prevăzute de art.14 alin.2 lit.a,b,c, din Legea nr.51/1995, se prevede posibilitatea de a fi primită în profesie fără examinare, urmând ca organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România să decidă pentru fiecare caz în parte, dacă acordă sau nu solicitantului scutirea de examen, însă această apreciere trebuie să fie obiectivă.

Este indiscutabil faptul că decizia contestată are caracterul unui act administrativ de autoritate emanat de o autoritate publică.

Prin respingerea cererii de primire în avocatură cu scutire de examen, recurentului i s-a vătămat un drept recunoscut de lege în sensul art.1 din Legea nr.29/1990.

Respingerea ca inadmisibilă a acţiunii s-a făcut prin nerespectarea competenţei legale a instanţei de contencios administrativ.

Faţă de cele de mai sus, s-a admis recursul, s-a casat sentinţa şi  s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Obligatie de a face. Daune cominatorii. Raport de drept administrativ. Neaplicarea dispozitiilor dreptului civil, ci ale legii nr. 29/1990

Daca autoritatea administrativa a fost obligata sa elibereze reclamantei autorizatie de construtie printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila in temeiul Legii nr. 29/1990, nu se poate recurge la actiunea civila intemeiata pe dispozitiile art. 1073 si urm. C. civ.

Curtea de Apel Timisoara a respins ca neintemeiat recursul declarat de reclamanta impotriva deciziei civile nr. 1767 din 2 dec. 1997 ponuntata de Tribunalul Caras Severin.

Instanta a retinut ca sentinta civila br. 89/CA din 5 sept. 1995 pronuntata in baza Legii nr. 29/1990 constituie titlu executoriu si se executa silit in conditiile Legii nr. 29/1990, iar nu dupa procedura comuna.

Ca urmare, instantele au apreciat corect ca actiunea prin care reclamanta a solicitat, in temeiul art. 1073 si urm. C. civ. obligarea paratului Consiliul Judetean Caras-Severin, la eliberarea autorizatiei de construire, sub sanctiunea unor daune cominatorii de 100.000 lei/zi de intarziere este inadmisibila, cata vreme, potrivit art. 11-16 din Legea nr. 29/1990, partea prejudiciata poate cere despagubiri pentru prejudiciul moral si patrimonial, fie o data cu cererea principala avand ca obiect obligarea autoritatii administrative la eliberarea actului, fie separat si poate cere obligarea la plata unei amenzi pe zi de intarziere daca termenul stabilit de instanta nu este respectat.

Curtea a mai retinut ca dispozitiile art. 1073 si urm. C. civ. invocate ca temei al actiunii nu sunt aplicabile, deoarece natura raporturilor dintre parti este administrativa, iar nu civila.

Sectia civila – decizia nr. 1747/R/1998

Incetarea de drept a contractului individual de munca in cazul prevazut de art. 56 lit. b din Codul muncii

In ipoteza retragerii de catre autoritatile competente a avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de munca al salariatului este considerat a fi reziliat de drept, chiar din momentul aparitiei cauzei de incetare .

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Desfiintare, pentru viitor, a unui contract legal incheiat, care se efectueaza, de regula, prin
Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Este activitatea desfasurata de organele de urmarire penala si instantele de judecata, si rezolvarile date de aceste organe in cazurile concrete de competenta lor; este ansamblul solutiilor pronuntate de Curtea Suprema de Justitie, ca urmare al exercitarii recursului in interesul legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,

***

Contestatorul C.V. a chemat in judecata pe paratul Liceul Pedagogic solicitand constatarea nulitatii absolute a deciziei de concediere si reintegrarea sa in functie cu plata drepturilor banesti prevazute de art. 78 alin. 1 din Codul muncii si motivand ca angajatorul a incalcat dispozitiile art. 62 alin. 1 si 64 alin. 1 si 2 din Codul muncii.

La primul termen de judecata, angajatorul a depus la dosar decizia de revocare a deciziei contestate, sustinand ca cererea a ramas fara obiect .

Tribunalul Iasi, prin sentinta civila nr. 1942/12.10.2006 a admis in parte contestatia, a luat act de revocarea deciziei de concediere si a dispus reintegrarea contestatorului si obligarea angajatorului la plata despagubirilor prevazute de art. 78 alin. 1 din Codul muncii, cu incepere de la data emiterii deciziei de concediere si pana la reintegrarea efectiva.

Recursul declarat de parat este fondat, prin prisma dispozitiilor art. 304 pct. 9 si 3041 Codul de procedura civila .

Contestatorul-intimat C.V. a fost salariatul recurentului, pe postul de paznic, incepand cu data de 26.11.2001.
Prin adresa nr. 235657/15.03.2004 a Politiei Municipiului Barlad – Biroul Politiei de Ordine Publica, s-a comunicat angajatorului-recurent ca domnului C.V. nu s-a acordat avizul de functionare ca paznic.

Potrivit dispozitiilor art. 56 lit. h din Codul muncii, contractul individual de munca inceteaza de drept de la data retragerii de catre autoritatile sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei.

Astfel cum a retinut si Curtea Constitutionala prin decizia nr. 545/2004, obtinerea avizelor, autorizatiilor sau atestatelor este motivata de specificul fiecarei profesii sau meserii care presupune o calificare corespunzatoare, precum si anumite aptitudini pe care cel ce doreste sa exercite acea meserie sau profesie trebuie sa le aiba, tocmai pentru indeplinirea sarcinilor la locul de munca ales. Retragerea avizului, autorizatiei sau atestatului de catre autoritatea sau organismul competent se face numai in momentul in care nu sunt indeplinite conditiile cerute la data acordarii acestora, prevederile art. 56 lit. h din Codul muncii fiind conforme cu legea fundamentala.

In literatura de specialitate si practica judiciara s-a statuat ca, fiind vorba de o incetare in virtutea legii, contractul este reziliat in chiar momentul aparitiei cauzei de incetare, fara sa mai fie nevoie de vreo formalitate ori sa intervina un act al angajatorului.

Intocmirea unui act constatator al incetarii de drept a contractului, legal nestatornicit, ar fi inutil si in orice caz, nu ar putea avea ca efect stabilirea unui alt moment – subsecvent – al incetarii acestui contract .

Avand in vedere ca art. 56 lit. h) din Codul muncii stabileste cu certitudine data la care inceteaza contractul individual de munca in cazul retragerii avizului de functionare de catre organele competente, se retine ca in mod eronat prima instanta a admis cererile reclamantului-intimat C.V.de reintegrare pe functia detinuta anterior incetarii contractului de munca si de obligare a intimatului la plata despagubirilor prevazute de dispozitiile art. 78 alin. 1 din Codul muncii.

De altfel, art. 78 din Codul muncii nu este aplicabil in speta, ci doar concedierilor efectuate in mod netemeinic sau nelegal.
Potrivit dispozitiilor art. 58 alin. 1 din Codul muncii, concedierea reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului si aceasta trebuie deosebita de incetarea de drept a contractului care opereaza in cazurile expres prevazute de lege .
S-a mai retinut ca, prin decizia nr. 422/20.09.2005, Curtea de Apel Iasi, desi a constatat nulitatea absoluta a deciziei de concediere nr. 15/01.04.2004 emisa de recurent, nu a dispus si reintegrarea intimatului C.V. pe postul detinut anterior

Programul comunitar de actiune in domeniul sanatatii publice (2003-2008). Apel pentru propuneri de proiecte.

Procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu Ordin nr. 818 din 10/17/2003 Cadrul legal al procedurii Prezenta procedura prezinta metodologia de aplicare a cerintelor de conformare a activitatilor/instalatiilor prevazute in anexa 1 la O.U.G. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari prin Legea 645/2002, denumita in continuare O.U.G. 34/2002, in scopul obtinerii autorizatiei integrate de mediu, care face parte integranta din documentele de reglementare a functionarii activitatii.

Autoritatea competenta pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu este autoritatea competenta pentru protectia mediului la nivel regional in a carei raza de competenta se afla amplasamentul. Prezenta procedura se aplica tuturor activitatilor/instalatiilor existente sau celor care au suferit modificari substantiale ori activitatilor/instalatiilor noi, reglementate prin acordul integrat de mediu. Depunerea solicitarii pentru obtinerea autorizatiei integrate de mediu este obligatorie pentru functionarea oricarei instalatii/activitati mentionate in lista din anexa 1 la O.U.G. 34/2002. In termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului ordin, autoritatea locala pentru protectia mediului va inainta titularilor de activitati/instalatii, care desfasoara activitati listate in anexa 1 la O.U.G. 34/2002, instiintari scrise privind necesitatea demararii procedurii specifice de emitere a autorizatiei integrate de mediu. Titularul activitatii/instalatiei va depune solicitarea pentru obtinerea autorizatiei integrate de mediu la sediul autoritatii locale pentru protectia mediului unde se afla amplasamentul activitatii/instalatiei. In termen de 10 zile de la primirea solicitarii, autoritatea locala pentru protectia mediului este obligata sa informeze in scris autoritatea regionala pentru protectia mediului careia ii revine responsabilitatea emiterii autorizatiei integrate de mediu. Autoritatea regionala pentru protectia mediului careia ii revine responsabilitatea emiterii autorizatiei coordoneaza si controleaza procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu si poate delega autoritatilor locale competenta analizarii anumitor faze din procedura. Pentru desfasurarea in conditii optime a procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, la sediul autoritatilor locale si regionale pentru protectia mediului se afiseaza la loc public urmatoarele: – continutul anexei 1 la O.U.G. 34/2002; – lista documentelor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF); – conditiile locale de mediu specifice amplasamentului; – lista documentelor pentru solicitarea autorizatiei integrate de mediu; – conditiile de participare a publicului in cadrul procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu; – formularul-tip pentru solicitarea autorizatiei integrate de mediu; – lista taxelor si tarifelor aferente procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, stabilite conform legislatiei in vigoare. – Solicitarea de autorizatie integrata de mediu Continutul solicitarii autorizatiei integrate de mediu Titularul de activitate care intra sub incidenta prevederilor O.U.G. 34/2002 are obligatia de a elabora si de inainta autoritatii locale pentru protectia mediului solicitarea autorizatiei integrate de mediu, care cuprinde: – cerere; – raport de amplasament, intocmit in conformitate cu prevederile Ghidului tehnic general prevazut la art. 2 alin. (2); – evaluari privind nivelul impactului activitatilor asupra mediului; – proiect de program pentru conformare in cazul instalatiilor existente; – dovada publicarii anuntului public de solicitare a autorizatiei integrate de mediu; – dovada achitarii tarifului pentru verificarea solicitarii. Analiza preliminara efectuata de autoritatea locala pentru protectia mediului stabileste daca solicitarea este sau nu corect intocmita si daca indeplineste conditiile legale pentru a fi supusa analizei propriu-zise. O solicitare nu este corect intocmita daca: a) nu au fost depuse toate documentele de sustinere a solicitarii; b) face referire la o instalatie ce nu se incadreaza in domeniul reglementat pentru autorizarea integrata de mediu; c) tarifele necesare nu au fost achitate. In cazul acceptarii solicitarii, titularul de activitate/operatorul este invitat sa achite tarifele corespunzatoare etapei de analiza a documentatiei de sustinere a solicitarii. Respingerea motivata a solicitarii se comunica solicitantului fara perceperea taxei de autorizare, dar cu perceperea tarifului pentru etapa parcursa pentru verificarea solicitarii. (Dupa analiza preliminara a documentatiei de solicitare autoritatea competenta pentru protectia mediului la nivel local transmite in scris titularului de activitate/operatorului, in termen de 10 zile lucratoare, raspunsul privind acceptarea solicitarii sau respingerea motivata. Autoritatea regionala pentru protectia mediului stabileste si comunica in termen de 7 zile lucratoare titularului de activitate/instalatie, in functie de numarul autoritatilor implicate in aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu si componenta CAT, numarul de exemplare pe hartie ale solicitarii autorizatiei integrate de mediu si un exemplar pe suport electronic. SECTIUNEA a 2-a – Continutul documentatiei de sustinere a solicitarii autorizatiei integrate de mediu Formularul-tip de cerere pentru solicitarea demararii procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu este prevazut in Ghidul tehnic general si se completeaza conform specificatiilor acestuia. Raportul de amplasament se intocmeste pe baza investigatiilor efectuate, a datelor si informatiilor continute in evaluarile privind nivelul impactului asupra mediului si in conformitate cu recomandarile Ghidului tehnic general. Evaluarile privind nivelul impactului activitatilor asupra mediului, constand in studiul de evaluare a impactului asupra mediului in cazul activitatilor noi si in bilantul de mediu pentru cele existente, se realizeaza de persoane fizice sau juridice atestate in acest scop de catre autoritatea centrala pentru protectia mediului, conform prevederilor legale in vigoare. Av.COLTUC MARIUS

Procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu

Procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu Ordin nr. 818 din 10/17/2003 Cadrul legal al procedurii Prezenta procedura prezinta metodologia de aplicare a cerintelor de conformare a activitatilor/instalatiilor prevazute in anexa 1 la O.U.G. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari prin Legea 645/2002, denumita in continuare O.U.G. 34/2002, in scopul obtinerii autorizatiei integrate de mediu, care face parte integranta din documentele de reglementare a functionarii activitatii.

Autoritatea competenta pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu este autoritatea competenta pentru protectia mediului la nivel regional in a carei raza de competenta se afla amplasamentul. Prezenta procedura se aplica tuturor activitatilor/instalatiilor existente sau celor care au suferit modificari substantiale ori activitatilor/instalatiilor noi, reglementate prin acordul integrat de mediu. Depunerea solicitarii pentru obtinerea autorizatiei integrate de mediu este obligatorie pentru functionarea oricarei instalatii/activitati mentionate in lista din anexa 1 la O.U.G. 34/2002. In termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului ordin, autoritatea locala pentru protectia mediului va inainta titularilor de activitati/instalatii, care desfasoara activitati listate in anexa 1 la O.U.G. 34/2002, instiintari scrise privind necesitatea demararii procedurii specifice de emitere a autorizatiei integrate de mediu. Titularul activitatii/instalatiei va depune solicitarea pentru obtinerea autorizatiei integrate de mediu la sediul autoritatii locale pentru protectia mediului unde se afla amplasamentul activitatii/instalatiei. In termen de 10 zile de la primirea solicitarii, autoritatea locala pentru protectia mediului este obligata sa informeze in scris autoritatea regionala pentru protectia mediului careia ii revine responsabilitatea emiterii autorizatiei integrate de mediu. Autoritatea regionala pentru protectia mediului careia ii revine responsabilitatea emiterii autorizatiei coordoneaza si controleaza procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu si poate delega autoritatilor locale competenta analizarii anumitor faze din procedura. Pentru desfasurarea in conditii optime a procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, la sediul autoritatilor locale si regionale pentru protectia mediului se afiseaza la loc public urmatoarele: – continutul anexei 1 la O.U.G. 34/2002; – lista documentelor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF); – conditiile locale de mediu specifice amplasamentului; – lista documentelor pentru solicitarea autorizatiei integrate de mediu; – conditiile de participare a publicului in cadrul procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu; – formularul-tip pentru solicitarea autorizatiei integrate de mediu; – lista taxelor si tarifelor aferente procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, stabilite conform legislatiei in vigoare. – Solicitarea de autorizatie integrata de mediu Continutul solicitarii autorizatiei integrate de mediu Titularul de activitate care intra sub incidenta prevederilor O.U.G. 34/2002 are obligatia de a elabora si de inainta autoritatii locale pentru protectia mediului solicitarea autorizatiei integrate de mediu, care cuprinde: – cerere; – raport de amplasament, intocmit in conformitate cu prevederile Ghidului tehnic general prevazut la art. 2 alin. (2); – evaluari privind nivelul impactului activitatilor asupra mediului; – proiect de program pentru conformare in cazul instalatiilor existente; – dovada publicarii anuntului public de solicitare a autorizatiei integrate de mediu; – dovada achitarii tarifului pentru verificarea solicitarii. Analiza preliminara efectuata de autoritatea locala pentru protectia mediului stabileste daca solicitarea este sau nu corect intocmita si daca indeplineste conditiile legale pentru a fi supusa analizei propriu-zise. O solicitare nu este corect intocmita daca: a) nu au fost depuse toate documentele de sustinere a solicitarii; b) face referire la o instalatie ce nu se incadreaza in domeniul reglementat pentru autorizarea integrata de mediu; c) tarifele necesare nu au fost achitate. In cazul acceptarii solicitarii, titularul de activitate/operatorul este invitat sa achite tarifele corespunzatoare etapei de analiza a documentatiei de sustinere a solicitarii. Respingerea motivata a solicitarii se comunica solicitantului fara perceperea taxei de autorizare, dar cu perceperea tarifului pentru etapa parcursa pentru verificarea solicitarii. (Dupa analiza preliminara a documentatiei de solicitare autoritatea competenta pentru protectia mediului la nivel local transmite in scris titularului de activitate/operatorului, in termen de 10 zile lucratoare, raspunsul privind acceptarea solicitarii sau respingerea motivata. Autoritatea regionala pentru protectia mediului stabileste si comunica in termen de 7 zile lucratoare titularului de activitate/instalatie, in functie de numarul autoritatilor implicate in aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu si componenta CAT, numarul de exemplare pe hartie ale solicitarii autorizatiei integrate de mediu si un exemplar pe suport electronic. SECTIUNEA a 2-a – Continutul documentatiei de sustinere a solicitarii autorizatiei integrate de mediu Formularul-tip de cerere pentru solicitarea demararii procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu este prevazut in Ghidul tehnic general si se completeaza conform specificatiilor acestuia. Raportul de amplasament se intocmeste pe baza investigatiilor efectuate, a datelor si informatiilor continute in evaluarile privind nivelul impactului asupra mediului si in conformitate cu recomandarile Ghidului tehnic general. Evaluarile privind nivelul impactului activitatilor asupra mediului, constand in studiul de evaluare a impactului asupra mediului in cazul activitatilor noi si in bilantul de mediu pentru cele existente, se realizeaza de persoane fizice sau juridice atestate in acest scop de catre autoritatea centrala pentru protectia mediului, conform prevederilor legale in vigoare. Av.COLTUC MARIUS