Avocat Coltuc Dreptul Muncii : Cum poate un salariat să-și retragă demisia

 

 

 

 

 

 

 

Deși legislația muncii nu conține prevederi referitoare la retragerea demisiei, salariatul poate reveni asupra deciziei pe care a luat-o. Însă acest lucru este posibil doar cu o anumită condiție

 

 

Demisia este, conform Codului muncii, un act unilateral de voință prin care salariatul comunică în scris angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.

Salariatul nu trebuie să-și motiveze decizia, iar angajatorul este obligat să o înregistreze.„Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă”, prevede actul normativ.

Totuși, dacă un salariat se răzgândește, există posibilitatea ca acesta să-și retragă demisia. Concret, chiar dacă dreptul muncii nu reglementează în mod expres această situație, singura condiție ce trebuie îndeplinită este ca angajatorul să fie de acord.

Ai fost in concediu crestere copil? Vezi care sunt drepturile tale dupa ce intorci la munca

Imagini pentru concediu crestere copil

Numeroși angajați se plâng că la întoarcerea din concediul de creștere a copilului (CCC) sunt concediați de către angajator. Cel mai adesea, motivul invocat este desființarea postului, însă angajatorul uită care sunt de fapt prevederile legale. Pe de o parte, există o interdicție de a concedia salariatul întors din CCC în primele șase luni de la întoarcere, iar pe de altă parte, concedierea pentru desființarea postului se face în condiții specifice. Dacă nu e dat afară, salariatul se trezește încadrat pe cu totul alt post decât cel pe care-l ocupa înainte de a intra în CCC. Iar uneori, odată cu reîncadrarea vine și diminuarea salariului.

 

Angajatorii nu pot concedia salariații care se află în CCC și, mai mult decât atât, nu-i pot da afară nici în primele șase luni după ce aceștia se întorc la muncă definitiv, potrivitOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului.

 

Interdicția de a concedia salariații aflați în concediul de creștere se aplică, potrivit OUG nr. 111/2010, pentru șase luni după întoarcerea definitivă la muncă. Așadar, nu pot fi concediați nici după ce contractul de muncă și-a reluat mersul, atâta timp cât e vorba de perioada de șase luni după întoarcerea din CCC.

Desființarea postului, legală în ce situații?

Unii dintre angajatori își pun salariații proaspăt întorși la muncă în fața următoarei probleme: postul a fost desființat, prin urmare contractul de muncă trebuie desfăcut. Pentru a motiva desființarea postului, angajatorii se agață de motive precum necesitatea de a tăia anumite cheltuieli cu salariile, reorganizarea firmei (dar nu în cadrul unei proceduri de insolvență) etc.

 

Cei care se întorc mai devreme la muncă din concediul de creștere au dreptul de a nu fi dați afară în perioada în care beneficiază de banii pentru stimulentul de inserție, potrivit OUG nr. 111/2010.

Stimulentul de inserție se plătește până când copilul ajunge la vârsta de doi ani (respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap). Însă în cazul persoanelor care obțin venituri cu minimum 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de doi ani (respectiv trei ani), acordarea stimulentului se prelungește până când copilul împlinește trei ani (respectiv patru ani, în cazul copilului cu handicap).

Dacă salariatul se întoarce la muncă după un an și două luni de la nașterea copilului, ceea ce înseamnă practic că el își scurtează concediul de creștere, atunci el nu poate fi concediat pentru următoarele zece luni, întrucât abia atunci copilul său va ajunge la vârsta de doi ani.

Daniel Vinerean apreciază că nu există diferențe între cel care se întoarce din CCC la finalul întregii perioade și cel care se întoarce mai devreme, beneficiind de stimulentul de inserție. Dimpotrivă, am vorbi de mai puține „tentații” pentru angajator de a lua măsuri abuzive față de acel salariat, întrucât a lipsit mai puțin de la birou. Și în acest caz salariatul are deschisă calea unei acțiuni în justiție împotriva angajatorului care l-a concediat.

Angajatul trebuie pus pe același post ocupat anterior

Angajatorul e obligat să-l încadreze pe salariatul care se întoarce din CCC pe același post de pe care acesta a plecat inainte de a intra în concediu. Explicația se regăsește în faptul că, pe perioada concediului de creștere, contractul de muncă este suspendat. Or, atunci când se revine din CCC, raportul de muncă se reia și trebuie să continue în condițiile în care funcționa și înainte.

Avocat Drept Muncii Bucuresti : Recuperarea pagubei produsa de salariat

Imagini pentru paguba salariat

 

Codul Muncii reglementeaza in art. 254 si conditiile in care angajatorul poate recupera prejudiciile cauzate de salariatul lui fara a fi nevoie sa apeleze  la instanta de judecata.

Astfel, legea impune urmatoarele conditii si pasi de urmat:

  • angajatorul sa constate ca salariatul sau a provocat o paguba
  • paguba trebuie sa fie produsa de salariat printr-o fapta ilicita, personala, savarsita in legatura cu munca sa, cu vinovatie.
  • angajatorul intocmeste o nota de de constatare si evaluare a pagubei;
  • angajatorul solicita salariatului prin nota de constatare recuperarea contravalorii pagubei, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii notei de constatare
  • contravaloarea pagubei nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.

Daca sunt indeplinite aceste conditii, partile pot conveni recuperarea prejudiciului, stabilind de comun acord intinderea  acestuia, durata si modul de achitare al acestuia.

Acordul incheiat pentru o suma mai mare decat cea stabilita de lege este nul.

Daca partile nu se inteleg sau valoarea prejudiciului este mai mare decat cuantumul stabilit de Codul muncii, angajatorul trebuie sa se adreseze instantei de judecata pentru a obtine o hotarare judecatoreasca excecutorie.

Nu este posibila incheierea unui eventual acord anticipat, ca o garantie a salariatului catre angajator, chiar in limita sumei a  5 salarii minime brute pe economie, ci un astfel de acord se poate incheia numai dupa ce se produce paguba