Cititi si blogul nostru https://www.coltuc.ro/blog
BINE ATI VENIT PE BLOGUL AVOCATULUI COLTUC MARIUS VICENTIU!
MULTUMIM
Vezi https://www.coltuc.ro Puteti sa ne scrieti pe whatsapp 0745.150.894
Avocat Coltuc este avocat in Romania
„Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe (…) masuri – obligatii sau interdictii”, prevede actul normativ.
Mai precis, prin ordinul de protectie se pot dispune urmatoarele masuri:
Instanta poate obliga agresorul sa suporte cheltuielile de chirie si/sau intretinerepentru locuinta temporara in care victima, copiii minori sau alti membri ai familiei locuiesc sau vor locui. Si, totodata, agresorul poate fi obligat sa urmeze consiliere psihologica si psihoterapie.
„Pe langa oricare dintre masurile dispuse (…), instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii”, este precizat in Legea nr. 217/2003.
Victimele violentei in familie pot adresa cererea pentru emiterea ordinului de protectiejudecatoriei din raza teritoriala a domiciliului sau a resedintei.
Conform actului normativ citat, cererea poate fi introdusa de catre victima sau de catre reprezentantul legal al acesteia, fiind scutita de taxa judiciara de timbru. In aceasta situatie, solicitarile sunt judecate de urgenta si victimele pot sa beneficieze, la cerere, de asistenta sau reprezentare prin avocat.
„In caz de urgenta deosebita, instanta poate emite ordinul de protectie chiar in aceeasi zi, pronuntandu-se pe baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor”, stabileste Legea nr. 217/2003.
In cadrul judecatii, probele a caror administrare necesita o perioada lunga de timp nu sunt admise, iar pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore.
In caz ca judecatorul nu stabileste o perioada de valabilitate mai mica, ordinul de protectie se aplica pentru cel mult sase luni de la data emiterii sale. Acesta se comunica politiei si se pune in aplicare de indata.
„Pentru punerea in executare a ordinului de protectie, politistul poate intra in locuinta familiei si in orice anexa a acesteia, cu consimtamantul persoanei protejate sau, in lipsa, al altui membru al familiei. Organele de politie au indatorirea sa supravegheze modul in care se respecta hotararea si sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executare”, se arata in actul mentionat.
Daca incalca masurile dispuse de instanta prin ordinul de protectie, agresorul risca sa fie pedepsit cu inchisoare de la o luna la un an.
Important! La expirarea ordinului de protectie, victima poate sa ceara emiterea unuia nou, daca exista indicii ca, in caz contrar, integritatea fizica/psihica ori libertatea ii vor fi puse in pericol.
MODEL
CERERE PRIVIND EMITEREA ORDINULUI DE PROTECŢIE
III. Date privind victima violenţei în familie
┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│Numele: │Prenumele: │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Locul şi data naşterii │Cetăţenia │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Sexul: F/M │ │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Prenumele tatălui │Prenumele mamei │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Act de identitate: CI/BI/Paşaport │Serie nr. │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│CNP │ │
├───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│Adresa*1): Doreşte să rămână secretă? DA/NU │
│Telefon*2): Doreşte ca numărul să rămână secret? DA/NU │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
–––-
*1) Dacă victima declară că doreşte să abandoneze domiciliul familial, nu este necesar să se indice noua adresă la care se mută, ci doar adresa unde locuieşte în prezent. Adresa indicată trebuie să fie una la care partea poate primi citaţiile şi celelalte acte de procedură.
*2) Poate fi indicat orice număr la care reclamantul are garanţia că va putea primi citaţiile şi celelalte acte de procedură.
VII. Asistenţa medicală a victimei
1. Victima a suferit leziuni fizice sau a fost maltratată psihologic? DA/NU
2. A primit îngrijiri în vreun centru medical? DA/NU
3. Deţine certificat medico-legal, medical sau alte documente medicale? DA/NU
În caz afirmativ, acestea se vor anexa în copie.
În caz negativ, se vor indica centrul medical şi data consultului medical.
VIII. Măsurile care se solicită a fi dispuse prin ordinul de protecţie
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐
│a) evacuarea temporară a pârâtului din locuinţă, indiferent dacă acesta│ │
│este titularul dreptului de proprietate; │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa familiei;│DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│c) limitarea dreptului de folosinţă al pârâtului, dacă este posibil, │ │
│doar asupra unei părţi a locuinţei comune, astfel încât pârâtul să nu │ │
│vină în contact cu victima; │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│d.1) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate │ │
│faţă de victimă; │DA/NU │
│d.2) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate │ │
│faţă de copiii victimei sau faţă de alte rude ale acesteia; │DA/NU │
│d.3) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate │ │
│faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a │ │
│persoanei protejate; │DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor menţiona datele de identificare a acestor │ │
│locuri. │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│e) interdicţia pentru pârât de a se deplasa în anumite localităţi sau │ │
│zone determinate pe care victima le frecventează ori le vizitează │ │
│periodic; │DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor identifica aceste localităţi şi zone. │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin │ │
│corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima; │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute; │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora; │DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor indica numele, prenumele şi data naşterii │ │
│copiilor, persoana către care se propune încredinţarea. │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│i) suportarea de către pârât a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru │ │
│locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri ai │ │
│familiei locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii │ │
│de a rămâne în locuinţa familială. │DA/NU │
│În caz afirmativ, care este suma considerată necesară şi ce reprezintă?│ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘
Data
………………………..
Semnătura
………………………..
Domnului preşedinte al Judecătoriei……………………….
Cuantumul indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului reprezinta 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni, insa, in functie de durata concediului pentru care opteaza parintii, acesta are anumite limite minime si maxime.
Limitele indemnizatiei sunt stabilite prin raportare la indicatorul social de referinta (ISR), acesta avand in anul 2015 valoarea de 500 de lei (asa cum a fost stabilita inca din 2008).
Concret, limitele minime si maxime ale indemnizatiei pentru cresterea copilului, stabilite prin OUG nr. 111/2010, sunt:
Atentie! Pot beneficia de aceste drepturi, prin totalizarea perioadelor de activitate, si persoanele care au realizat activitati profesionale in alte state membre ale Uniunii Europene.
Persoanele care vor sa beneficieze de concediul de crestere a copilului si, automat, de indemnizatia lunara trebuie sa-si exprime in scris optiunea, aceasta neputand fi schimbata ulterior.
Important! Pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina cu gemeni, de tripleti sau multipleti, nivelul indemnizatiei lunare creste cu 600 de lei (incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere).
Poate beneficia de indemnizatia pentru cresterea copilului oricare dintre parintii copilului, dispune OUG nr. 111/2010, daca sunt indeplinite conditiile necesare.
De asemenea, acest drept este valabil si in cazul altor persoane, daca este vorba de adoptie sau plasament.
„Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care a adoptat copilul, careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii sai, precum si persoana care a fost numita tutore”, stabileste actul normativ mentionat.
Totodata, pentru acordarea concediului de crestere a copilului si a indemnizatiei lunare, solicitantii trebuie sa indeplineasca (cumulativ) urmatoarele conditii:
Atentie! Beneficiarii carora li s-au stabilit aceste drepturi de cel putin sase luni trebuie sa-si achite impozitele si taxele locale pentru bunurile pe care le detin in proprietate. In caz contrar, drepturile nu le vor fi mentinute in continuare.
Indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda pe baza unei cereri, care trebuie sa fie insotita de:
Cererea si celelalte documente se depun la primaria localitatii pe raza careia solicitantul isi are domiciliul/resedinta. Apoi, acestea sunt transmise agentiilor pentru prestatii sociale.
Cererile sunt solutionate prin decizii ale agentiilor si sunt comunicate solicitantilor in cel mult cinci zile lucratoare de la momentul emiterii.
In toamna anului trecut, prevederile OUG nr. 111/2010 au fost modificate astfel incat parintii aflati in concediul pentru cresterea copilului sa poata obtine venituri supuse impozitului fara sa le fie suspendata plata indemnizatiei.
Mai exact, noile dispozitii stabilesc ca plata indemnizatiei nu se suspenda daca parintii obtin venituri supuse impozitului in cuantum de cel mult 3000 de lei intr-un an calendaristic.
De asemenea, plata indemnizatiei nu se suspenda nici daca beneficiarii primesc indemnizatii in calitate de consilier local/judetean, indiferent de nivelul acestora.
O alta exceptie in acest sens din OUG nr. 111/2010 mai prevede ca plata indemnizatiei se mentine si daca persoana indreptatita „primeste diverse sume in baza legii, a contractului colectiv de munca sau a contractului individual de munca, acordate in perioada concediului pentru cresterea copilului, altele decat cele rezultate din desfasurarea efectiva a unei activitati in perioada de concediu”.
Conform actului normativ citat, dreptul la indemnizatie inceteaza in ziua urmatoare celei in care:
In acelasi timp, exista si posibilitatea ca dreptul la indemnizatie sa fie suspendat. Acest lucru se poate intampla incepand cu ziua urmatoare celei in care:
Reluarea platii drepturilor suspendate se face la cerere, in anumite conditii stabilite de OUG nr. 111/2010.
Spre deosebire de vechiul Cod al familiei care nu oferea posibilitatea soțului nevinovat să solicite celuilalt soț o reparare a prejudiciului provocat prin desfacerea căsătoriei, actualul Cod civil introduce dreptul la despăgubiri de care beneficiază soțul nevinovat, care a fost prejudiciat prin divorț.
Dreptul la despăgubiri este apreciat ca având un rol atât preventiv, cât și sancționator în ceea ce privește comportamentele neglijente şi dăunătoare ale soților, care în final duc la destrămarea relațiilor de căsătorie.
Despăgubirile care se pot solicita în acest temei se acordă separat față de alte drepturi patrimoniale care pot fi solicitate de soțul interesat în cazul divorțului, cum ar fi posibilitatea de a cere partajarea bunurilor comune, dreptul la anularea actelor încheiate în frauda celuilalt soț ori dreptul la pensie de întreținere (care poate aparține, după caz, soțului divorțat sau copilului minor).
Dreptul la despăgubiri este definit de art. 388 din Codul civil ca acel drept „distinct de dreptul la prestaţia compensatorie prevăzut laart. 390”, prin care „soţul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soţului vinovat să îl despăgubească”, fiind inspirat din legislația franceză, mai precis dintr-o variantă mai veche a actualului art. 266 din Codul civil francez.
Prestația compensatorie la care se referă textul citat are o sferă de aplicare practică destul de redusă. Ea are scopul reparării dezechilibrului semnificativ pe care divorțul îl determină în condițiile de viață ale unuia dintre soți, dar se aplică numai în situația în care căsătoria a durat cel puțin 20 de ani.
Obligatia de intretinere exista, in principal, intre sot si sotie, rudele in linie dreapta, intre frati si surori si intre fostii soti, dupa cum stabileste Codul civil. Daca o persoana nu-si indeplineste aceasta obligatie, ea poate fi nevoita sa plateasca o pensie de intretinere.
De obicei, obligatia de intretinere se face in natura, prin asigurarea celor necesare vietii dezi cu zi si, daca e cazul, prin plata cheltuielilor pentru educare, invatatura si pregatire profesionala. In cazul nerespectarii obligatiei, instanta de tutela dispune ca aceasta sa fie facuta prin plata in bani a unei pensii de intretinere. Potrivit Codului civil, pensia poate fi ori o suma fixa, ori o cota procentuala din venitul net lunar al celui care o datoreaza.
Legea prevede ca poate fi obligata la intretinere doar o persoana care are mijloacele necesare pentru a o plati sau care are posibilitatea de a dobandi aceste mijloace. Totodata, intretinerea se datoreaza potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza s-o plateasca.
Atunci cand sunt stabilite mijloacele persoanei care datoreaza intretinerea, se tine cont atat de venituri si bunuri (si de posibilitatile de realizare a acestora), cat si de celelalte obligatii. „Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii. Cuantumul intretinerii datorate copiilor, impreuna cu intretinerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu poate depasi jumatate din venitul net lunar al celui obligat”, prevede Codul civil.
Atunci cand se schimba situatia materiala a celui care plateste pensia de intretinere si nevoia celui care o primeste, cuantumul acesteia poate fi marit sau micsorat, prin decizie a instantei de tutela. Dar, totodata, se poate decide si incetarea platii.
Nota: Daca pensia de intretinere este o suma fixa, aceasta se indexeaza trimestrial, in functie de rata inflatiei.
Conform dispozitiilor actului normativ citat, pensia se datoreaza de la data cererii de chemare in judecata, dar, daca introducerea solicitarii a fost intarziata din vina datornicului, aceasta se poate acorda si pentru o perioada anterioara.
„Pensia de intretinere se plateste in rate periodice, la termenele convenite de parti sau, in lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotarare judecatoreasca. Chiar daca creditorul intretinerii a decedat in perioada corespunzatoare unei rate, intretinerea este datorata in intregime pentru acea perioada”, scrie in Cod.
O alta varianta este plata anticipata a unei sume care sa acopere o perioada mai lunga sau chiar intreaga perioada in care pensia este datorata. Acest lucru poate fi ori convenit de parti, ori hotarat de instanta de tutela, insa doar daca persoana care datoreaza pensia isi permite s-o faca din punct de vedere financiar.
Daca se dovedeste ca o persoana NU datora intretinerea, aceasta poate sa ceara banii inapoi fie de la cel care a beneficiat de ea, fie de la cel care o datora in realitate. „Daca, din orice motiv, se dovedeste ca intretinerea prestata, de bunavoie sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti, nu era datorata, cel care a executat obligatia poate sa ceara restituirea de la cel care a primit-o sau de la cel care avea, in realitate, obligatia sa o presteze, in acest din urma caz, pe temeiul imbogatirii fara justa cauza”, se mai arata in Codul civil.
Legea stabileste ca o persoana este indreptatita sa primeasca intretinere doar daca nu-si poate asigura mijloacele necesare traiului din munca sau bunurile pe care le are. Totodata, poate fi obligata la intretinere doar o persoana care are mijloacele necesare pentru a o plăti sau care are posibilitatea de a dobandi aceste mijloace.
Starea de nevoie a persoanei care are dreptul la intretinere si mijloacele persoanei care trebuie s-o asigure pot fi dovedite prin orice mijloc de proba.
Daca un minor nu se poate intretine din munca sa, chiar daca are bunuri, parintii trebuie sa-l ajute, dar Codul civil prevede si o exceptie: „In cazul in care parintii n-ar putea presta intretinerea fara a-si primejdui propria lor existenta, instanta de tutela poate incuviinta ca intretinerea sa se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu exceptia celor de stricta necesitate”.
Daca o persoana ajunge in stare de nevoie din propria vina, aceasta are dreptul sa ceara doar intretinerea de strica necesitate. Totodata, nu mai poate sa pretinda intretinere persoana care s-a facut vinovata – fata de cea obligata s-o ofere – de fapte grave, contrare legii sau bunelor moravuri.
Abandonul de familie este una dintre infractiunile pedepsite de Codul penal, dupa cum precizeaza Ioana Stoica, avocat si consultant pe Forumul AvocatNet.ro.
„Neplata, cu rea-credinta, timp de cel putin trei luni, a pensiei de intretinere, reprezinta elementul constitutiv al infractiunii de abandon de familie”, a precizat Ioana Stoica la unsubiect deschis recent pe forum.
Mai precis, persoanele obligate prin lege sa ofere intretinere sunt pedepsite cuinchisoare de la sase luni la trei ani sau cu amenda daca:
Aceeasi pedeapsa se da si pentru „neexecutarea, cu rea-credinta, de catre cel condamnat a prestatiilor periodice stabilite prin hotarare judecatoreasca, in favoarea persoanelor indreptatite la intretinere din partea victimei infractiunii”, dupa cum se stabileste in Codul penal.
Atentie! Actiunea penala se pune in miscare doar la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Acţiune în constatarea nulităţii sau în anularea testamentului este o acţiune personală pe care moştenitorii legali şi testamentari, universali sau cu titlu universal, dar şi de creditorii chirografari ai defunctului o pot formula, numai după deschiderea succesiunii, împotriva beneficiarului testamentului, când testamentul sau o dispoziţie testamentară încalcă cel puțin o condiţie de validitate (de fond sau de formă) prevăzută de lege.
Așadar, calitate procesuală activă într-un astfel de proces au moştenitorii legali şi testamentari, universali sau cu titlu universal, dar şi creditorii chirografari ai defunctului, iar calitate procesuală pasivă (pârât) are beneficiarul testamentului, cu condiția să fi acceptat legatul. De asemenea, este de reținut că reclamantul poate formula această acțiune doar după moartea testatorului (dată care coincide cu deschiderea succesiunii), în caz contrar, instanța de judecată va respinge acțiunea ca inadmisibilă.
Așa cum am arătat mai sus, reclamantul poate solicita anularea (nulitatea relativă) sau constatarea nulităţii absolute a testamentului, referindu-se în mod specific la dispoziţia testamentară vizată, care poate fi un legat sau un alt act juridic, cum ar fi o exheredare a unui moştenitor nerezervatar.
Prin această acțiune se poate solicita anularea sau constatarea nulității oricărui tip de testament, indiferent de formă (olograf, scris de mâna testatorului sau autentic, redactat la notariat) și indiferent de obiectul legatului (universal, cu titlu universal sau cu titlu particular).
1. Onorariul de avocat pentru acțiunea în anularea sau constatării nulității absolute a unui testament se stabilește în funcție de complexitatea cauzei și cuprinde:
Acțiunea în anularea certificatului de moștenitor în instanță este o acţiune personală și patrimonială, prin care reclamantul solicită instanței de judecată să constate nulitatea relativă sau absolută a certificatului de moștenitor emis de notarul public.
Cel care poate formula această acțiune (are calitate procesuală activă), potrivit art. 119 din Legea nr. 36/1995, este orice persoană care se consideră vătămată în dreptul său prin emiterea certificatului de moştenitor. Astfel, atât moştenitorul care a participat la procedura succesorală notarială, cât şi terţul (moștenitor sau nu) care justifică un interes, pot introduce acțiunea în anularea sau constatarea nulității certificatului de moștenitori.
Cererea de chemare în judecată se formulează în contradictoriu cu toate părțile certificatului de moştenitor (calitate procesuală pasivă). Chiar şi dacă se invocă un motiv de nulitate care priveşte numai pe unul dintre moştenitorii consemnaţi în certificatul emis de notar, toţi moştenitorii trebuie chemaţi în judecată pentru ca hotărârea de anulare a actului să le fie opozabilă.
Reclamantul poate solicita atatâ anularea certificatului de moştenitor sau de legatar testamentar emis în baza Art. 115 din Legea 36/1995, cât și a certificatului de calitate de moştenitor, emis în baza Art. 116 din aceeași lege. Certificatul de moştenitor este actul emis de notarul public, care constată, în baza încheierii finale întocmite de notar, masa succesorală, numărul şi calitatea moştenitorilor, precum şi cotele ce le revin acestora din patrimoniul defunctului. Certificatul de calitate de moştenitor va cuprinde numai menţiunea cu privire la calitatea de moştenitor.
1. Onorariul de avocat pentru acțiunea în anularea certificatului de moștenitor se stabilește în funcție de complexitatea cauzei și cuprinde:
Persoanele care au lucrat in Romania si intr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European beneficiaza de pensie comunitara. Aceasta se stabileste prin cumularea tuturor perioadele lucrate.
Reglementarile europene stabilesc faptul ca persoanele care au muncit si in afara tarii beneficiaza de cumularea drepturilor la pensie pentru toate perioadele lucrate atat in tara, cat si in strainatate.
Cetatenii vizati de reglementarile europene sunt cei din statele membre UE si SEE, lista cuprinzand: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croatia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, Islanda, Norvegia, Liechstenstein si Elvetia.
Astfel, persoanele interesate pot solicita obtinerea drepturilor de pensie potrivit legislatiilor in vigoare ale statelor membre in care au desfasurat activitati profesionale, se arata intr-un material realizat de Casa Nationala de Pensii Publice. Conform site-ului oficial al UE,varsta de pensionare este diferita de la un stat la altul. Prin urmare, drepturile de pensie obtinute in alte tari se acorda doar din momentul in care persoana in cauza implineste varsta legala de pensionare din tarile respective, informeaza CNPP.
„Drepturile de pensie se acorda potrivit principiului pro rata temporis, proportional cu perioadele de asigurare realizate in fiecare stat. Fiecare stat va acorda cate o pensie potrivit perioadelor de asigurare realizate potrivit propriei legislatii”, este precizat pe site-ul CNPP.
Concret, pentru stabilirea drepturilor de pensie pentru limita de varsta, anticipata, anticipata partiala, de invaliditate si de urmas, persoanele care au lucrat in doua sau mai multe state din UE si SEE, trebuie sa se adreseze unei singure institutii: casa de pensii din tara in care locuiesc, mentioneaza sursa citata. In acest sens, va trebui depusa o cerere, care va fi valabila pentru toate institutiile la legislatia carora persoana respectiva a fost supusa.
Daca solicitantul locuieste pe teritoriul unui stat membru, atunci cererea se va depune la institutia din statul respectiv. In cazul persoanelor care locuiesc in Romania, cererea de pensionare se adreseaza casei teritoriale de pensii din raza domiciliului.
Institutia la care se va depune cererea de pensionare se va ocupa de formalitatile necesare pentru stabilirea drepturilor de pensie pentru toate statele in care a lucrat solicitantul.
Ce acte sunt necesare pentru cei care locuiesc intr-un stat membru?
Conform informatiilor de la CNPP, pentru inscrierea la pensia pentru limita de varsta,anticipata sau anticipata partiala, este nevoie de urmatoarele acte:
Pentru inscrierea la pensia de invaliditate, actele necesare sunt:
Pentru inscrierea la pensia de urmas, actele necesare sunt:
Plata contributiilor in cazul persoanelor care lucreaza in alt stat membru
Atunci cand o persoana a lucrat in Romania, iar in prezent munceste in alt stat membru UE ori SEE, nu este necesar ca aceasta sa ramana asigurata si in sistemul public de pensii din Romania.
„In perioada in care lucrati in mod legal pe teritoriul altui stat membru, nu este necesar sa ramaneti asigurat in sistemul public de pensii din Romania, prin incheierea unui contract de asigurare facultativa cu casa teritoriala de pensii de la locul de domiciliu sau de resedinta, avand in vedere principiul totalizarii perioadelor de asigurare la acordarea drepturilor de pensie”, se precizeaza pe site-ul CNPP.
Cu toate astea, persoanele care incheie un astfel de contract de asigurare facultativa vor beneficia de valorificarea contributiilor aferente contractului, mentioneaza aceeasi sursa.
De asemenea, daca o persoana locuieste in alt stat membru, aceasta nu este nevoita sa vina in Romania pentru depunerea cererii de pensionare. Cererea se depune in statul de domiciliu.
Cum se poate transfera o pensie in strainatate?
Persoanele care beneficiaza in Romania de pensie si care sunt stabilite in strainatate isi pot primi pensia in statul in care locuiesc.
„Incepand cu anul 2008, beneficiarii sistemului public de pensii din Romania stabiliti in strainatate pot primi pensia pe teritoriul statului de domiciliu, Casa Nationala de Pensii Publice asigurand plata pensiilor prin Citibank Europe plc., Dublin – sucursala Romania”, este explicat pe site-ul CNPP.
Pentru a transfera in strainatate drepturile de pensie este necesara:
„Declaratia de transfer in strainatate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii, insotita de documentul care confirma detaliile bancare si de copia actului de identitate al titularului care atesta domiciliul sau actual, se pot depune direct de catre titularul drepturilor sau prin mandatar desemnat cu procura speciala la sediul casei teritoriale de pensii in a carei evidenta se afla dosarul de pensie”, mai precizeaza reprezentantii CNPP.
Totodata, exista si posibilitatea trimiterii acestor documente cu posta sau prin e-mail.
Dupa indelungi si intense negocieri ale clauzelor unui contract, partile se asteapta, in mod firesc, ca ceea ce au pus pe hartie sa ramana “batut in cuie” si ca fiecare dintre ele sa fie tinuta sa isi respecte propriile obligatii, intocmai cum acestea au fost agreate prin contract. Insa, foarte multi oameni de afaceri, desi sunt experimentati in tranzactii de anvergura, nu stiu ca partenerul lor de afaceri, cu care au contractat si in fata caruia cred ca au reusit sa obtina un contract deosebit de avantajos, ar putea sa obtina in instanta, in anumite circumstante, o modificare a clauzelor contractuale.
Astfel, prin Noul Cod Civil (art. 1271) a fost reglementata institutia impreviziunii, menita sa regleze acele situatii in care obligatiile asumate de o parte intr-un contract devin excesive pentru aceasta. Aceasta institutie a existat si inainte de adoptarea Noului Cod Civil insa doar la nivelul de teorie doctrinara (adica nereglementata legal) iar practica instantelor nu a fost deloc unitara in aceasta privinta. Insa, o data cu intrarea in vigoare a Noului Cod Civil, institutia impreviziunii a devenit obligatorie pentru instante si se bucura de o reglementare expresa, precisa si circumstantiata.
Ideea de impreviziune
Din punct de vedere legal, “impreviziunea” se refera la acea situatie in care executarea unui contract devine excesiv de impovaratoare pentru una din partile contractante, ca urmare a unei schimbari exceptionale (de o anumita anvergura) a imprejurarilor de la momentul negocierii si incheierii contractului, schimbari care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei si, ca atare, impun o reasezare sau o readaptare a clauzelor contractuale.
Asadar, institutia impreviziunii este un instrument juridic menit sa ocroteasca acel partener contractual afectat puternic si inechitabil de evolutia neasteptata a pietei si sa imparta, practic, riscurile generate de o astfel evolutie neasteptata, intre ambele parti contractante.
Atentie: „Schimbarile exceptionale” care pot antrena fie modificarea, fie incetarea contractului (dupa cum vom vedea mai jos) nu sunt definite de lege, acestea ramanand a fi apreciate de instanta de judecata, de la caz la caz.
Soarta contractului afectat de impreviziune
Cu privire la contractul afectat de impreviziune, instanta de judecata poate avea 2 (doua) abordari complet diferite:
(a) sa il modifice, adica sa il adapteze in concordanta cu noile conditii ale pietei astfel incat, pierderile si beneficiile determinate de aceste noi conditii sa fie repartizate echitabil intre parti sau
(b) sa dispuna incetarea lui, la un anumit moment si in anumite conditii pe care tot instanta le stabileste.
In functie de datele concrete ale fiecarui caz in parte, instanta este cea care stabileste care dintre cele doua abordari este cea potrivita intr-un caz sau altul.
Atentie: Institutia impreviziunii nu este incidenta in orice cazuri in care survine o situatie inopinata si defavorabila pentru una din parti (spre ex., la orice crestere a costurilor de executare a obligatiilor sau la orice scadere a valorii contraprestatiei), ci numai cand astfel de evenimente sunt cu totul exceptionale si il afecteaza in mod drastic pe cel ce are sa execute o obligatie. Deasemenea, o decizie “neinspirata” de business nu poate fi corijata apelandu-se la institutia impreviziunii, intrucatimpreviziunea devine aplicabila numai daca “schimbarile exceptionale” nu au fost si nici nu au putut fi avute in vedere, in mod rezonabil, la semnarea contractului.
Insa, spre exemplu, eventualele majorari exorbitante si imprevizibile ale costurilor materialelor de constructii (in cadrul unei obligatii de executare a unei constructii) ori fluctuatiile majore ale cursului de schimb valutar (in cadrul obligatiei de achitare a unui imprumut bancar), toate acestea cauzate de o criza economica inopinata si abrupta, ar putea fi imaginate drept exemple de intrare in functiune a mecanismului juridic numit impreviziune.
Circumstantele in care functioneaza impreviziunea
Este esential de stiut ca aplicarea impreviziunii nu se face oricand si oricum de catre instanta de judecata, ci numai daca sunt intrunite anumite conditii:
(i) schimbarea de imprejurari a intervenit dupa incheierea contractului;
(ii) schimbarea imprejurarilor si intinderea acestora nu au fost si nu puteau fi avute in vedere, in mod rezonabil, de partea afectata, la momentul incheierii contractului
(iii) partea afectata nu si-a asumat si nici nu putea fi considerat in mod rezonabil ca si-ar fi asumat riscul unei schimbari atat de importante a imprejurarilor
Sfat practic: Noul Cod Civil reglementeaza explicit faptul ca, pentru a opera impreviziunea, este necesar ca partea afectata sa nu isi fi asumat in prealabil riscul impreviziunii. Per a contrario, daca si-a asumat acest risc, partea afectata nu se mai poate prevala de beneficiul impreviziunii.Asadar, daca vreti ca ceea ce ati negociat intr-un contract sa ramana “batut in cuie”, indiferent de circumstantele exceptionale ce pot surveni ulterior, asigurati-va ca partenerul contractual isi asuma in scris, de la bun inceput, si riscul unei evolutii exceptionale si imprevizibile a pietei.
(iv) debitorul a incercat, intr-un termen rezonabil si cu buna credinta, negocierea adaptarii rezonabile si echitabile a contractului.
Răspuns: Cererile pot fi depuse la sediul Autorității Naţionale pentru Cetăţenie din București, la Birourile teritoriale din Iaşi, Galaţi, Suceava și Timişoara, precum și la sediul misiunii diplomatice a României din țara de domiciliu sau în țara unde dețineți un permis de ședere legal.
Răspuns:
Informaţiile referitoare la stadiul dosarului de acordare/redobândire a cetăţeniei se comunică personal sau unui reprezentant legal, numai în baza unui mandat scris.
Informaţiile se obţin numai după legitimare cu un document valabil, respectiv act de identitate sau carnet de avocat vizat la zi ori card de avocat şi stabilirea calităţii solicitantului (titular sau reprezentant legal).
Dovada calităţii de reprezentant (mandatar – avocat sau neavocat) care acţionează în numele şi interesul părţii ce l-a mandatat în acest sens se face cu unul din următoarele documente:
– procură, dată în formă autentică,
sau
– împuternicire avocaţială (în baza contractului de asistenţă juridică, conform prevederilor Legii 51/1995, republicată).
În ceea ce priveşte procurile date în străinătate, precizăm următoarele:
– pentru procurile autentificate într-un stat semnatar al Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961 se utilizează procedura apostilei (România a aderat la Convenţie prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prinLegea nr. 52/2000). Apostila reprezintă o ştampilă specială ce trebuie aplicată de organul competent din ţara de origine, dând dreptul ca actul în cauză să fie folosit într-un alt stat semnatar al Convenţiei fără procedura supralegalizării. Procura respectivă va fi ulterior tradusă în limba română de un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei, iar semnătura traducătorului va fi legalizată de un notar public. Potrivit Convenţiei, prin aplicarea apostilei se atestă veracitatea semnăturii, calitatea în care a acţionat semnatarul actului sau, după caz, identitatea sigiliului sau a ştampilei de pe înscris;
– pentru procurile autentificate într-un stat care nu a aderat la Convenţie, se va folosi procedura supralegalizării semnăturilor şi sigiliile autorităţilor străine care au autentificat respectiva procură de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din acel stat sau de către Ministerul Afacerilor Externe al României.
Procura va fi ulterior tradusă în limba română de un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei, iar semnătura traducătorului va fi legalizată de un notar public.
Răspuns: Informaţiile legate de stadiul dosarului pot fi primite în urma unei petiții adresate ANC cu indicarea numărului dosarului, precum și a celorlalte date de identificare cerute de legea petitiilor.
Răspuns: Singurul termen legal prevăzut în Legea cetățeniei române nr. 21/1991 este cel de verificare de către Comisia pentru Cetățenie a îndeplinirii condițiilor necesare redobândirii cetăţeniei române potrivit art. 11, și anume de maximum 5 luni de la data înregistrării cererii.
Răspuns: Ordinul de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române se comunică solicitantului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, imediat după emiterea ordinului de către Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie.
Răspuns: În termen de 3 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui ANC de acordare sau redobândire a cetăţeniei române, persoanele care dobândesc sau redobândesc cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie pentru persoanele care au solicitat stabilirea domiciliului în România și la sediul misiunii diplomatice a României din țara de domiciliu sau de reședință, pentru persoanele care au solicitat menținerea domiciliului în străinătate.
Răspuns: Certificatul de cetăţenie română este eliberat persoanei în cauză în cadrul ceremoniei de depunere a jurământului.
Răspuns: După obţinerea certificatului de cetăţenie, persoanele se vor prezenta la Oficiul Stării Civile, pe raza localităţii unde îşi au domiciliul în România, în vederea transcrierii în limba română a actelor de stare civilă (certificat de naștere/căsătorie).
Persoanele care nu au domiciliul în România vor cere transcrierea actelor de stare civilă la Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al municipiului Bucureşti. Mai multe informații pe http://www.dgepmb.ro/ .
Răspuns: Cetăţenia română se poate retrage persoanei care:
– aflată în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României, sau se înrolează în forţele armate ale unui stat cu care România a rupt relaţiile diplomatice sau cu care este în stare de război;
– a obţinut cetăţenia română prin mijloace frauduloase;
– este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârşit alte fapte care pun în pericol siguranţa naţională.
Pierderea cetăţeniei române prin retragere are loc la data emiterii ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de aprobare a retragerii cetăţeniei române.
Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.
Acte de acceptare tacită a mostenirii sunt oricare dintre acele activităţi întreprinse de moştenitor, din a căror îndeplinire rezultă neîndoielnic intenţia sa de a accepta succesiunea lui de cujus.
Legea nu stabileşte concret care anume acte realizate de succesibil constituie manifestarea intenţiei de a accepta moştenirea. Instanţa de judecată va trebui să aprecieze, în concret, de la caz la caz, dacă actul săvârşit de succesibil, în această calitate, reprezintă sau nu o acceptare tacită a moştenirii. Totuşi, art. 690 cod civil prevede că nu sunt acte de acceptare tacită actele de conservare, îngrijire şi administrare provizorie, cu condiţia ca moştenitorul să nu fi dobândit deja titlul sau calitatea de erede prin acceptare expresă.
Exemple de acte de conservare: cererile de punere şi ridicare a sigiliilor de facere a inventarului, întreruperea unei prescripţii, luarea unei inscripţii ipotecare sau cerere de reînnoire a unei ipoteci înscrise, cheltuielile de înmormântare. Aceste acte nu sunt susceptibile de a fie apreciate drept acte de acceptare, conform temeiului legal indicat mai sus.
După cum se arată în textul de lege mai sus menţionat, nici actele de administrare care au un caracter provizoriu şi urgent nu pot fi asimilate actelor de acceptare. Asemenea acte, săvârşite pentru păstrarea în bune condiţii a patrimoniului succesoral, determinate de necesităţi urgente şi folositoare tuturor comoştenitorilor şi care nu angajează viitorul bunurilor din moştenire, nu pot fi apreciate ca acte de acceptare tacită.
În schimb, actele de administrare definitive, fără caracter urgent şi care angajează viitorul sunt socotite acte de acceptare pentru că moştenitorul s-a comportat ca un proprietar şi a realizat aceste acte pentru ca a voit să accepte moştenirea.
Exemple: actele de posesiune si folosinţă a bunurilor succesorale; faptul mutării definitive a succesibilului în casa moştenită; demolarea unei construcţii; încasarea unor creanţe de la debitorii succesiunii; încheierea unei convenţii între moştenitori cu privire la administrarea bunurilor succesorale; locaţiunea bunurilor succesorale pe o perioadă mai îndelungată; cererea de evaluare sau inventariere a bunurilor; cererea de deschidere a procedurii succesorale; plata impozitelor datorate statului cu privire la bunurile din masa succesorală; plata taxelor succesorale; cererea de a fi trecut ca moştenitor în inventarul întocmit la deschiderea succesiunii; introducerea unei acţiuni succesorale etc.)
Actele de dispoziţie pot sta la baza acceptării tacite, conform art. 691 cod civil. Prin urmare, atunci când moştenitorul încheie un act de dispoziţie ce are ca obiect un bun aflat în masa succesorală, indiferent de valoarea şi natura lui, este prezumată intenţia lui neechivocă să accepte moştenirea pur şi simplu, chiar dacă actul de dispoziţie nu ar putea produce efecte.
În privinţa acestor acte se poate distinge între:
a) Actele de dispoziţie având ca obiect bunurile succesorale singulare (ex: renunţarea la un drept, valorificarea dreptului de autor privitor la o operă literară etc.) constituie acte de acceptare tacită, cu următoarele excepţii:
– vânzarea de către succesibil a unor obiecte ale moştenirii supuse stricăciunii sau a căror conservare ar fi prea oneroasă;
– înstrăinarea unui bun din masa succesorală, dacă succesibilul a acţionat cu credinţa greşită că este proprietatea sa.
b) Actele de dispoziţie având ca obiect moştenirea privită ca universalitate, implică în mod neîndoielnic intenţia succesibilului de a accepta succesiunea.
De asemenea renunţarea cu titlu oneros la moştenire, constituie întotdeauna acceptare pură şi simplă, iar renunţarea cu titlu gratuit numai dacă se face în favoarea unui moştenitor determinaţi, nominalizaţi.
Constituie acte de acceptare tacită a moştenirii promovarea de către succesibil a unor acţiuni în justiţie ce presupun indirect, dar neîndoielnic, însuşirea calităţii de moştenitor, cum ar fi: cererea de împărţeală a bunurilor succesorale, de raport a donaţiilor ori de reducţiune a liberalităţilor excesive, cererea de anulare a testamentului etc.
Intentarea unei acţiuni succesorale valorează acceptare oricare va fi soarta acţiunii. De asemenea poate valora acceptare şi participarea succesibilului la proces în calitate de pârât, dacă din atitudinea adoptată de el, rezultă însuşirea calităţii de moştenitor. În toate cazurile instanţa trebuie să aprecieze dacă participarea la proces a succesibilului poate fi interpretată drept acceptare a moştenirii.
Când moştenitorul realizează un act care este interpretat fără echivoc drept unul de acceptare tacită, el nu poate renunţa la acceptarea constatată astfel declarând în mod expres că nu a înţeles să-şi însuşească calitatea de moştenitor, pentru că, în principiu, afirmaţia nu are valoare faţă de actele făcute.
Alte articole: |
|---|
|
Magistratii nu mai cred in liderii lor, adica presedintii asociatiilor profesionale, UNJR, AMR, asa ca multi judecatori se intorc de marti in salile de judecata.
Liderii, in schimb, declara ca abia vineri se va decide, astfel s-ar ajunge la trei saptamani de greva.
Dupa ce au deliberat, mai multi judecatori cred ca greva are o miza politica sau ascunde niste interese economice, niste datorii de executat si amanate pe motiv de greva, ca sa se economiseasca niste bani pentru campanie.
Update: Am primit niste mesaje de la niste magistrati pe care o sa le public aici.
Mesaj nr 1 “De ce mintiti? In cate instante ati intrat DVS. si ati observat ca a incetat protestul? Cate hotarari ale adunarilor generale ale judecatorilor ati citit despre incetarea protestului? Ori l-ati incetat DVS., ca asa ati vrut? Sunteti trompeta de serviciu a lui dragutu de base si omenasilor sai? Slujitor de casa la altcineva care se ocupa de “sistemul” judiciar? Imi vine sa rad! Protestul nu inceteaza cand vreti DVS.., ci cand vrem noi! Si nu o sa incetam! Ce faceti? Ne impuscati? Cu pistolul la tampla cumva? Ne puneti sa platim si taxa de glont?”
Mesaj nr 2 “De unde ati tras concluzia ca protestul magistratilor va inceta astazi sau ca nu mai avem incredere in lideri?
mediafax
Alegerile parlamentare din Romania vor fi macate de absenteism, desi vin intr-un moment crucial pentru tara, pe fondul crizei economice, scrie presa internationala.
Votul intervine intr-un moment critic pentru Romania, cand economia incetineste si reformele cruciale in domeniul justitiei s-au impotmolit in timpul guvernarii minoritare a guvernului lui Calin Popescu-Tariceanu, informeaza Reuters.
Diviziunile dintre principalele trei partide sunt adanci, iar presedintele Traian Basescu, desi ramane popular in randul electoratului, i-a indepartat pe multi in elita conducatoare cu criticile sale frecvente despre clientelism si coruptie, vazute ca slabiciunea endemica a acestui stat sarac al Uniunii Europene.
Atat PSD, cat si PD-L sunt creditate cu circa 30% din intentiile de vot, urmate de PNL cu circa 20%, ceea ce inseamna, daca sondajele se confirma, ca niciun partid nu va avea majoritatea si cele doua partide mari vor rivaliza pentru conducerea guvernului de coalitie.
Apropierea PD-L de presedinte, care nominalizeaza premierul potrivit Constitutiei, ii acorda un avantaj, dar Basescu ar putea fi obligat sa il numeasca pe liderul PSD, Mircea Geoana, daca partidul sau va avea cele mai multe voturi. Sondajele recente arata o crestere a popularitatii PSD, care a promis ajutoare sociale si reduceri de impozite pentru salariile cele mai mici, in contextul in care multi romani se tem de impactul crizei globale si sunt nemultumiti de inegalitatile sociale.
Oricine va forma guvernul va trebui sa ia masuri rapide care sa pregateasca Romania pentru o deteriorare consistenta a situatiei economice si posibile turbulente pe pietele sale financiare, spun analistii citati de Reuters.
Cele doua partide principale vad cresterea fiscalitatii drept solutie, desi centristii sunt mai putin dispusi sa creasca si cheltuielile. Toata lumea se asteapta la o participare mica, multi alegatori fiind dezamagiti de reformele lente. Un element in plus care va favoriza absenteismul ar putea weekendul prelungit, luni fiind Ziua nationala a Romaniei.
La randul sau, AFP informeaza ca nici PD-L, nici PSD nu par in masura sa obtina majoritatea solida dorita de seful statului, iar PNL va avea probabil un rol central in negocierile pentru formarea oricarei aliante.
Acelasi lucru l-au remarcat si cei de la Euronews. Jurnalistii au remarcat incertitudinea care marcheaza acest scrutin, de la rezultate, pana la participare, intr-o tara in care populatia nu este, oricum, pasionata de politica. Singura certitudine este ca nici PSD, nici PD-L nu vor obtine majoritatea si ca unul dintre aceste doua partide va trebui sa formeze o coalitie, cel mai probabil cu PNL.
Pe langa acestea, singurul partid care poate spera sa depaseasca pragul de 5% pentru a intra in Parlament este UDMR, in timp ce PRM va ramane probabil pentru prima oara in afara legislativului.
Indiferent care va fi castigatorul, acesta nu va beneficia de o luna de miere, in contextul crizei economice care incepe sa afecteze Romania si a mai multor conflicte sociale, amanate pe timpul campaniei, dar care risca sa reizbucneasca inca din ianuarie, mai scrie agentia de stiri.
Ceresterea somajului si masurile de austeritate vor influenta rezultatul alegerilor
Associated Press scrie ca romanii, speriati de somajul si masurile de austeritate dureroase pe care le-ar putea aduce criza, vor sanctiona probabil actuala putere, pe care o considera rupta de realitate, in contextul in care premierul Calin Popescu Tariceanu sugera public ca Romania este intr-o anumita masura imuna la criza economica mondiala.
Si aceasta agentie descrie progresele economice ale Romaniei din ultimii ani, adaugand ca acestea au fost favorizate si de banii trimisi in tara de cei circa doua milioane de romani care muncesc in strainatate – circa sapte miliarde de euro numai anul trecut. Acum insa, criza economica pune in pericol mii de locuri de munca, pe masura ce companiile isi reduc productia din cauza scaderii cererii.
Meteorologii au facut publica prognoza pentru lunile decembrie, ianuarie si februarie, care arata ca vom avea o iarna blanda cu multe ninsori.
Cele mai coborate temperaturi pot atinge -25°C in depresiunile din nordul si centrul tarii, unde va ninge mai mult decat in restul regiunilor, relateaza Jurnalul National.
In luna decembrie temperaturile maxime pot depasi 10°C in sud. Va ninge peste valorile medii in jumatatea nordica a tarii. Ninsorile pot fi asociate temporar cu intensificari ale vantului mai ales in zona montana. Se va produce polei, iar in noptile reci va fi ceata cu depunere de chiciura.
In ianuarie, temperaturile medii lunare vor depasi valorile medii climatologice in cea mai mare parte a tarii. Vor alterna intervale calde, cand temperaturile maxime vor fi mai mari de 10°C in sudul tarii, cu raciri accentuate in care temperaturile minime pot cobori sub -25°C, in depresiunile din nordul si centrul tarii. Temporar ninsorile vor fi asociate cu intensificari ale vantului mai ales in regiunile extracarpatice. Vor fi conditii de ceata cu depunere de chiciura.
Temperaturile medii din februarie vor fi apropiate de valorile normale ale acestei luni, exceptand regiunile estice unde se pot inregistra depasiri ale normelor climatologice. Cantitatile de precipitatii vor avea o tendinta spre excedent in vestul, centrul si nordul tarii, iar in rest vor fi in general normale.
Romania va atinge in 2006 un nou record absolut in privinta volumului de capital strain atras in economie de peste 5,5 miliarde euro, apreciaza specialisti ai Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS).
�Cresterile de capital social subscris din 2005 arata ca Romania este o destinatie din ce in ce mai atractiva pentru investitorii straini prin apropiata aderare la Uniunea Europeana. Aceasta tendinta va fi mentinuta si in 2006, cand preconizam ca Romania va atinge un nou record absolut in ceea ce priveste volumul de capital strain direct atras, de peste 5,5 miliarde euro�, a declarat pentru Rompres, consilierul ARIS, Iustina Lutan.
Aceasta a explicat ca imbunatatirea mediului de afaceri, coroborat cu efectele introducerii cotei unice de impozitare si atitudinea pozitiva a partenerilor straini fata de Romania, au condus la atragerea unui volum de investitii straine directe de circa 3,483 miliarde euro, in primele zece luni ale anului 2005.
Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania au fost participatiile la capital (1,244 miliarde euro reprezentand 35,7 la suta din volumul total de ISD), imprumuturile acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (1,239 miliarde euro reprezentand 35,6 la suta din volumul total de ISD) si precum si componenta profit reinvestit (un miliard euro reprezentand 28,7 la suta din volumul total de ISD).
�Structura ISD in Romania se incadreaza in tendinta manifestata la scara globala, participatiile la capital avand cea mai mare pondere in fluxul de ISD atras atat de tarile dezvoltate, cat si de cele in curs de dezvoltare. In economiile care acorda facilitati fiscale pentru profitul reinvestit, ponderea sa in totalul ISD este mai importanta�, a mentionat consilierul ARIS.
Potrivit statisticilor, in primele zece luni ale anului trecut in Romania au fost inregistrate un numar de 9.617 noi societati comerciale cu participare straina, in crestere cu 17,6 la suta fata de perioada similara a anului trecut. Capitalul social subscris de acestea a inregistrat o crestere de 54,54 la suta, valoarea acestora cifrandu-se la 1,934 miliarde euro.
Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini au inregistrat la Distrigaz Nord – 57,24 milioane euro, Alro Slatina SA – 40,5 milioane euro, Banca Romaneasca- 27,1 milioane euro, etc.
In privinta zonelor de interes pentru investitorii straini, reprezentanta ARIS a subliniat ca �investitiile si oportunitatile de afaceri in Romania au tendinta sa se concentreze intr-un numar restrans de zone.
�Numai in Bucuresti se concentreaza 20 la suta din totalul IMM-urilor din tara si au fost atrase peste 50 la suta din investitiile straine directe (ISD)�, a spus Iustina Lutan.
Aceasta a explicat ca cel mai mare numar de societati comerciale cu participare straina revin dominant Regiunii Bucuresti-Ilfov (peste 50 la suta), urmat de regiunile din vestul tarii, nord-vest si centru, in timp ce din punct de vedere al valorii capitalului subscris, dupa Bucuresti se situeaza Regiunile mai slab si mai tarziu industrializate (Sud-Muntenia si Sud-Est).
�In cazul acestora din urma, explicatia se afla in faptul ca in aceste regiuni, numeroase proiecte de investitii au fost realizate de la zero, din cauza lipsei sau insuficientei infrastructurilor specifice mediului economic�